Molii în decor -
Croșetăm cu ardoare
Doar timpul pierut.
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iată că nici timpul în care trăiești nu mai există cu adevărat, căci se pierde cu fiecare secundă, lăsând în urmă doar dâra argintie ce-alunecă la tâmplele încălzite de lacrimi. Timpul acela și timpul acesta e putred, uitat în alte dimensiuni.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire
Plângeam de intensitatea iubirii
Ți de sentimentul despărțirii de ceva drag.
Te vedeam alergând fluture de lumină,
Pe prag...
Știam că dincolo de fericire
Este zidul de fum
Pe care mă cățăram spre lumină,
Cutându-ți aripile înmuiate în vis.
Este doar o amintire
Pe care molii sufletului nu au putut-o atinge.
Nu gustul amar a salvat-o
Ci atât de concentratul sentiment al iubirii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prăbușire
Se prăbușesc secundele în noi
Și timpul nu mai există.
A fost inventat doar pentru
A ne raporta la el.
Trece doar viața!
O simțim cum se prelinge prin noi
Ca un râu de puroi.
Dacă am exista între pământ
Și nelimitat,
Tot la fel am trece spre infinit.
Timpul este doar unitatea de măsură
A vieții și-a morții.
Reprezentat pe o axă
Este un punct mișcător,
Un ecou ce dispare-n eter,
Dar care provoacă un tsunami
Printre conglomeratele de celule
Ce compun universul...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Re-creere
Molii în direct,
Croșetând firul vieții
Din care lumina a lăsat să răsară
Har și istorii.
Jarul zilei se lasă tors
De timpii lipsiți de conștiință,
Haini, infometați neobosiți ai propriului timp.
În ochiul opac dansează speranța unei noi vieți.
Lumina pătrunde întunericul,
Îl dizlocă de coaja scorțoasă și neagră.
Sub cruci doarme ființa beteagă...
O altă origine se va ivi de sub timpii
Măcinați și vulgari,
Roși de tăcere și cari...
Devenim molii propriului nostru timp,
Croșetându-ne moartea
Cu migală, conform unicului plan divin.
Nu plagiem! Nimeni nu ne va plagia.
O autopsie ne va dezvălui
Limitele în care se încadrează
Propria moarte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul amiezii -
pe o ramură frântă
stă o pasăre.
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Narcisă albă
se despică petale -
timpul amiezii.
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul vâjâia ca o morișcă de vânt, se deșira ca o mătasă albastră, dar eu treceam peste el și prin el pentru a învinge. Timpul meu, cel adunat cu prisosință în trupul meu va întări și sufletul în această ambuscadă periculoasă a trecerii.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea doare...
Tăcerea doare... Nu o lua în seamă!
Cuvântu-i ca un clopot de aramă...
Parcă-l aud foșnind în neființă...
Iar eu mai am o singură dorință.
Privirea-i voal de plâns trudind sub stele...
Așază-ți plânsu-n podul palmei mele!
Aruncă-mi peste sâni de curcubee
Din nedestăinuitele-alizee!
Și lasă-mi mal iubirea... -mi aparține!
În valuri albe să mă-ntorc la tine...
Cu-nsângerarea-apusului sărută
Iubirea mea atâta de tăcută.
Pe stânci virgine biciuiește-mi dorul!
Vezi ce suntem?! Deșertăciune-i omul!
Plămada stelei care va apune...
Un tainic univers pierut de lume.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rodica
nu mă apucase frica
de rodica
dar plângeam cu ochii în geam
de rodica
nu mă apucase
nici ea de picior așa cum se-ndoaie prin
rodica frica
de măduvă
frica
de rodica pe post
de directoare de școală gimnazială
aproape primară
rodica fiind
doar
rodica
ea fiind și eu fiind
doar
o
femeie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar Dumnezeu ne unge fruntea cu dreptate în loc de mir, doar morții ne pot apăra împotriva celor vii, cu spiritul lor.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Fericirea
Fericirea e atât de scurtă!
Doar o picătură de cafea...
Dulcele miraj din dar de nuntă
Sub un voal străin de catifea.
Fericirea-i un sobor de cețuri
Peste care timpul cerne timp,
Ne-ntrebăm de ce, de ce dispare,
Zeu pierdut pe muntele Olimp...
Poate nu-i decât o năzărire,
O fantasmă, o dorință, doar,
Poate nu există fericire!
Sau nici drumul către ea, măcar.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea
Fericirea e atât de scurtă!
Doar o picătură de cafea...
Dulcele miraj din dar de nuntă
Sub un voal străin de catifea.
Fericirea-i un sobor de cețuri
Peste care timpul cerne timp,
Ne-ntrebăm de ce, de ce dispare,
Zeu pierdut pe muntele Olimp...
Poate nu-i decât o năzărire,
O fantasmă, o dorință, doar,
Poate nu există fericire!
Sau nici drumul către a măcar.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul macină discret viața, amintirea te eliberează din uitare, lăsând deschisă poarta spre lumea trăirilor.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasă-n doliu
Tu, mireasa-n doliu, care
Ai rănit în drumul tău
Albe păsări călătoare,
Știi ceva de plânsul meu?!
Știi că-n univers, deodată,
Mi-am pierut identitatea?!
Înger Căilor Lactee,
Sunt de ani-lumină, noaptea.
Știi că sunt în carul mare
Struguri albi de lacrimi coapte?!
Oh, nu știi nici ce amare
Sunt gutuile de șoapte!
Nu știi mustul suferinței
Și nici gustul nucii verzi
Și nu vrei, mireasă-n doliu,
Suferința să mi-o crezi.
Mă ascund în toamnă, iată,
Șerpuielnic vis de ploi...
Sunt o umbră, deci, mă iartă
Că nu suntem amândoi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul
Timpul se manifestă separat
La fiecare individ.
Este o felie de univers
Pe care ne cocoțăm sufletul
Ca pe un zid ce se înalță spre plus infinit
Și pe care inteligența umană
L-a creat pentru a avea un sprijin
Al propriilor concepții.
Iluzia vieții este doar o rătăcire
Prin labirintul eternității.
Suntem săgeata ce se înfige
În miezul de tăcere al universului...
Dar și el cântă, vibrează...
Și acesta este cântecul lumii, cântecul timpului...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va veni timpul când mulți vă veți lepăda de mine, ca de Dumnezeul vostru, dar atunci lacrimile voastre vă vor îneca sufletul.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
pe scaunul gol
doar tăcere și lacrimi -
ultima umbră
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În numele pietrei
îi crescuse părul atât de mult
încât se întreba
dacă nu cumva durerea ei se transformă
în podoabă capilară
în jur doar copaci de păr,
nori de păr,
flori de păr,
lună de păr
niciun alt loc de decor
mormântul plin
de toată iubirea și viața ei de până atunci
îi scurgea din suflet
zbor de lacrimi și molii
era un mic neom la marginea pietrei
și se întreba de ce la nașterea ei
mama nu-i pusese nume de lacrimă
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Priveam printre gene timpul trecând, dar mă simțeam evadată din acest timp. Eram doar martora trecerii lui, inofensivă, indiferentă, eram martora însăși existenței mele, examinându-mi suferințele sufletului, eram martora durerii ce se cerea ca ofrandă fericirii promise.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icoana mamei din oglindă
Privesc în oglindă. Măicuță, tu taci.
Doar semne cu mâna-n tăcere îmi faci.
Un zid se sfărâmă, ades îmi zâmbești
Și timpul se-ascunde-n frânturi de povești.
Oh, timpul își toarce fuiorul de vis.
Cu mânna, prin timp am trecut, te-am atins.
Azi ninge la tâmple... Clepsidra s-a spart...
Măicuța mea bună, eu nu te-am uitat.
O lacrimă curge prin mine-napoi...
Icoană, măicuță, vegheat-ai, ca noi,
În suflet s-avem libertatea de-a fii
Fântână de soare și vis, veșnicii...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!