Generalul și starea lui inițială
Stare de alarmă
în creierul tău metafizic
ții un discurs pe tema
destinului
la căpătâiul muribundului
dragă generale,
nu-ți face procese de conștiință
e mai uman totuși
să-l citești pe Albert Camus
sau să spargi oglinzi
în nopți cu lună
prin câte războaie s-a plimbat
trupul tău
înainte de a-și dobândi
starea inițială
în intimitate te transformi
într-un vampir
mai rabdă-te câteva secunde
sau du-te acasă
mama ți-e grav bolnavă
tânara ta concubină
va zămisli un plod doar la șapte luni
accesul ziariștilor e interzis...
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre vampiri
- poezii despre secunde
- poezii despre război
- poezii despre plimbare
- poezii despre noapte
- poezii despre metafizică
- poezii despre mamă
- poezii despre lectură
Citate similare
Agora e oarbă și nu mai știe de durere
văd poemele cum se târăsc
prin nisipul orb al agorei
tu nu știi cum se moare
de durere-printre cele șapte
lumi
inexistente
doar surâsul sardonic
al trupului tău -e o altă minciună
inventată de Barabas
și eu, eu cu foamea destinului
cu gropile comune ale timpului
văd poemele, văd poeții
aproape unul de altul
printre agore și oglinzi
dorindu-și fiecare o altă naștere,
o altă iubire
toată durerea lumii mușcă din mine
sunt poemul ce agonizează
prin pielea lupului-înainte de a muri(
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
- poezii despre durere
- poezii despre nisip
- poezii despre naștere
- poezii despre minciună
- poezii despre iubire
- poezii despre inventatori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Agora e oarbă și nu mai știe de durere
văd poemele cum se târăsc
prin nisipul orb al agorei
tu nu știi cum se moare de durere
printre cele șapte lumi
inexistente
doar surâsul sardonic
al trupului tău-e o altă minciună
inventată de Barabas
și eu, eu cu foamea destinului
cu gropile comune ale timpului
văd poemele, văd poeții
aproape unul de altul
printre agore și oglinzi
dorindu-și fiecare o altă naștere,
o altă iubire
toată durerea lumii mușcă din mine
sunt poemul ce agonizează
prin pielea lupului-înainte de a muri(
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce fel de tren
Ce fel de tren marfar ești tu
dacă ți-e trupul meu șină de carne;
Cel fel de măr ești tu
dacă ți-e ramură viața mea?
Eu locuiesc într-un tril
de privighetoare.
Dorm cu ceafa pe nota Do
și-mi încalț piciorul
într-un saxofon.
Du-te, îmi strigă ciocanul.
du-te,
du-te idiotule de cui de fier,
du-te;
Nu vezi că te bat în palma
unui crucificat?!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre trenuri, poezii despre somn, poezii despre saxofon, poezii despre privighetori, poezii despre picioare, poezii despre fier, poezii despre crucificare sau poezii despre crengi
De câte ori...
De șapte ori câte șapte
Am spus rugăciunea în noapte,
De șapte ori câte șapte
Mi s-a răspuns doar în șoapte,
De șapte ori câte șapte
Sunt mai aproape de fapte,
De șapte ori câte șapte
Însoțesc calea de lapte,
De șapte ori câte șapte
Voi împleti mințile coapte
Cu iubirile apte...
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre religie, citate de Vasile Zamolxeanu despre religie, citate de Vasile Zamolxeanu despre noapte, poezii despre lactate, citate de Vasile Zamolxeanu despre lactate sau citate de Vasile Zamolxeanu despre iubire

* * *
Stelele nu mor niciodată,
le cad doar colțurile
când oamenii
nu se mai iubesc,
își sting lumina,
câteva secunde,
timp suficient pentru
a-și muta destinația
într-un alt
capăt de lume...
Doar oamenii mor,
și mor înainte de
moartea obișnuită,
mor uciși de dragoste...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Any Drăgoianu despre timp, poezii despre lumină, citate de Any Drăgoianu despre lumină, citate de Any Drăgoianu despre iubire, poezii despre stele sau citate de Any Drăgoianu despre moarte
Agonia apei
Am o iubire de infinit
uitată
într-un delir
de scoică albastră
poetul acesta - nu se mai duce
se face doar stâncă
lângă agonie de apă
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre stânci, poezii despre infinit, poezii despre apă sau poezii despre albastru

Viața
Câte ierni să isprăvesc
Când pe-a mea n-o pot ascunde?
Câte veri să mai topesc
Furând timpului secunde?
Câte nopți nesocotesc
Adormind starea de veghe?
Câte haine primenesc
Aruncând-o pe cea veche?
Câte punți neobosesc
Astupând incert nămeții?
Câte viscole gonesc
Și tot vin în prova vieții?
Câte patimi să îngrop
Într-un bulgăr de uitare?
Câte lacrimi dintr-un snop
S-ancorez spre vindecare?
Câte sunt și câte-or curge
Toate au un singur nume:
Nu e apă, dar se scurge,
Este viața, lume... lume!
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de SIBIANA

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre viscol, poezii despre vestimentație sau poezii despre vară
Strip-tease
... a existat un timp ca o înscenare
de lumină
femeia dezbrăcată e doar o lacrimă
și ceea ce trupul tău va muri
în astă-seară
e doar o piatră cu mai multe semne
de cruce...
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuditate, poezii despre femei, poezii despre existență sau poezii despre cruce

Totul începe prin conștiință și nimic nu are valoare decât prin ea.
Albert Camus în Mitul lui Sissif
Adăugat de cosmina gherase

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre valoare sau citate despre conștiință

Amalgam
vin de la spital
mama a fost operată dimineață
îmi tremură picioarele
îmi vine să vărs
în fața ochilor
doar tărgi și seringi
aparate complicate și oameni incompleți
mama e mai ușoară cu câteva pietre
când m-a văzut în ușă
mi s-a părut
că mă năștea din nou
pe chipul ei
durerea și toată lumina vieții
se chinuia să râdă
un domn și el incomplet i-a spus că e frumoasă
cum să nu fie frumoasă mama mea?
înainte să plec
am strâns-o de-un deget
vei fi bine, căprioaro, i-am zis, ai să vezi!
Zâna a râs puțin
pe coridor
mi se părea că plutesc
și-mi spuneam în gând
Doamne, cât îți mulțumesc pentru zâmbetul ei!
în fața următorului salon de reanimare
am dat cu ochii de tanti Todosica
vindea demult cele mai bune prăjituri
la cofetăria din colț
plângea și-și zgâria obrazul drept
soțul ei nu rezistase
un preot se bâlbâia
rudele scrâșneau din dinți
de ce nu l-ai împărtășit?
cum e sufletul, părinte?
sufletul lui? dar al tău?
restul cuvintelor nu le-am mai auzit
nu mai pluteam
se lipise parcă tot plumbul pământului de picioarele mele
m-am chinuit să urc de la 3 la 8
la pediatrie mă aștepta o tânără
n-o cunosc
știu doar că se numește Claudia
și că e prietena din facultate a prietenei surorii mele
fetița ei de abia o lună e bolnavă
nu are cine veni la ele
a ieșit pe hol
i-am dat sacoșa cu mâncare și fructe
printre uși, peste mâna asistentei,
Claudia mi-a dat o iconiță cu Maica Domnului de la Mănăstirea Cămârzani
mi-au dat lacrimile
sufletul omului este atât de imprevizibil
o străină m-a făcut să plutesc din nou
nici nu știu când am ajuns în fața spitalului
știu doar
că m-a sunat fiica să mă întrebe când ajung acasă
și că am ridicat ochii spre cer
vorbind cu Dumnezeu
nu-i așa că mama vine acasă?...
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre ochi, poezii despre medicină, poezii despre zâmbet sau poezii despre tinerețe

Amalgam
vin de la spital
mama a fost operată dimineață
îmi tremură picioarele
îmi vine să vărs
în fața ochilor
doar tărgi și seringi
aparate complicate și oameni incompleți
mama e mai ușoară cu câteva pietre
când m-a văzut în ușă
mi s-a părut
că mă năștea din nou
pe chipul ei
durerea și toată lumina vieții
se chinuia să râdă
un domn și el incomplet i-a spus că e frumoasă
cum să nu fie frumoasă mama mea?
înainte să plec
am strâns-o de-un deget
vei fi bine, căprioaro, i-am zis, ai să vezi!
Zâna a râs puțin
pe coridor
mi se părea că plutesc
și-mi spuneam în gând
Doamne, cât îți mulțumesc pentru zâmbetul ei!
în fața următorului salon de reanimare
am dat cu ochii de tanti Todosica
vindea demult cele mai bune prăjituri
la cofetăria din colț
plângea și-și zgâria obrazul drept
soțul ei nu rezistase
un preot se bâlbâia
rudele scrâșneau din dinți
de ce nu l-ai împărtășit?
cum e sufletul, părinte?
sufletul lui? dar al tău?
restul cuvintelor nu le-am mai auzit
nu mai pluteam
se lipise parcă tot plumbul pământului de picioarele mele
m-am chinuit să urc de la 3 la 8
la pediatrie mă aștepta o tânără
n-o cunosc
știu doar că se numește Claudia
și că e prietena din facultate a prietenei surorii mele
fetița ei de abia o lună e bolnavă
nu are cine veni la ele
a ieșit pe hol
i-am dat sacoșa cu mâncare și fructe
printre uși, peste mâna asistentei,
Claudia mi-a dat o iconiță cu Maica Domnului de la Mănăstirea Cămârzani
mi-au dat lacrimile
sufletul omului este atât de imprevizibil
o străină m-a făcut să plutesc din nou
nici nu știu când am ajuns în fața spitalului
știu doar
că m-a sunat fiica să mă întrebe când ajung acasă
și că am ridicat ochii spre cer
vorbind cu Dumnezeu
nu-i așa că mama vine acasă?...
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Iuli, cum ai putut să umbli atât de mult prin oraș cu mașina aia; știi bine că nu-i a noastră!
Iulian: Lasă, dragă, doar nu-i nici o problemă. Este, Luci?
Lucian: Sigur, blondule, e-n ordine!
Iulian: Vezi, Diana, băiatul zice că e-n ordine. Și-n plus, tocmai dat fiind că m-am plimbat atât prin oraș, acest lucru m-a ajutat să mă decid să-mi cumpăr și eu o mașină ca asta, sau măcar asemănătoare.
Diana: Poftim?!
Iulian: Ai auzit bine; o să-mi cumpăr una. Mai ales că-mi pot permite acum.
Diana: Și cu cea veche ce-o să facem?
Iulian: Las-o acolo, în garaj, e bătrână, dar o mai fi bună și ea vreodată la ceva... Oricum, îmi voi lua una din asta nouă, elegantă, modernă. Ce zici, Luci, dacă o să cer salariul în avans, pentru luna iunie, poate și pe iulie, cu clauzele promise, prietenul tău va fi de acord?
Lucian: Cred că da, ai șanse.
Iulian: Atunci luni de dimineață să mă aștepți, vom pleca împreună la Institut; o să-i las o cerere prietenului tău. Sper să mi-o aprobe.
Lucian: Sigur, blondule, luni de dimineață. Și nu-ți face probleme, dom' director îți va aproba cererea.
Diana: Ah, nu-mi vine să cred că te gândești la altă mașină!
Iulian: De ce nu, dragă; doar nu-i interzis să-mi cumpăr o mașină nouă?
Lucian: Hai, Mihai; să mergem.
Mihai: Hai.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre prietenie, citate despre salariu, citate despre promisiuni, citate despre plimbare, citate despre oraș, citate despre interdicții, citate despre dimineață sau citate despre bătrânețe
Sânge orb
Sângele orb din trupul femeii
ca o piatră analfabetă
își resetează veșnicia
nu-l mai găsesc pe Dumnezeu
traversează și el -o perioadă
nefastă
doar strigătul călăului
mă vindecă de moarte
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre trupul femeii, poezii despre alfabetizare sau poezii despre Dumnezeu

Cât despre cei șapte tineri membri ai echipajului și familiile acestora, casele lor, sau după caz, blocurile în care își aveau apartamentele, vor fi în permanență supravegheate de grupuri de jandarmi, gardieni publici și polițiști, care vor avea grijă să mențină la distanță mulțimea curioasă. În plus, directorul le propuse celor șapte tineri să accepte fiecare să fie însoțiți în afara Institutului de o gardă personală de corp, formată din cel puțin câte doi body-guarzi. La auzul acestei propuneri, cei șapte se strâmbară a nemulțumire și nu întârziară în a-și exprima gândurile potrivnice. În final, căzură de acord și asupra acestui subiect, iar cei șapte tineri, mai cu sau fără voia lor, acceptară totuși ca în afara Institutului, când nu vor fi la ei acasă, ci prin oraș sau în orice altă parte, să fie însoțiți de cel puțin câte doi body-guarzi, fiecare membru al echipajului.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre șefi, citate despre tinerețe, citate despre sfârșit, citate despre polițiști, citate despre nemulțumire, citate despre gânduri, citate despre gardieni sau citate despre familie

Șapte
Șapte cifra divină,
Zilele săptămânii și tot atâte planete
După care s-au botezat,
Șapte minuni
Despre care lumea a scris în anale.
Culorile spectrului și...
De șapte ori câte șapte
Neam de români
Căliți de iubire și moarte...
Isaac Newton mitul uman,
A ales să împartă
Bucuria culorilor dându-le câte o culoare.
Le-a dăruit portativul,
Pe care notele dansează întocmai luminii
Ce picură-n suflet...
Tot șapte...
Și atunci nu cumva
Și noi vom avea
De șapte ori câte șapte vieți de trăit?
Omule, pentru toate acestea,
Fii fericit!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre botez, poezii despre Isaac Newton, poezii despre zile, poezii despre săptămâni, poezii despre suflet sau poezii despre planete
Gând lunii
Lună ce mă rătăcești
și mă zbați în raze reci,
ce mă-ntrebi și mă sucești
doar în vechile povești.
Sora mea cu amintiri
vii doar noaptea prin arini,
nu mă încălzești, să știi,
doar mă perpelești prin spini.
Vii și pleci când îți e zi
și mă lași mai obosit,
roua dragă florilor
mi-o lași lună ochilor.
Lună, draga mea din nopți
tu ce totul luminezi,
tu ești cea ce mă mai poți
împăca dacă mă vezi.
Lună, lună, luna mea,
nu mai vreau în noaptea mea,
rogu-te dacă asculți
să mă strălucești c-o stea.
Adu-mi lună raza ei
să răzbată prin lumini,
să mă mângâie pe gând,
nu mereu, din când în când.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre gânduri, poezii despre flori sau poezii despre amintiri

În drumul meu spre Dumnezeu...
când voi pleca în călătoria din care
n-am să mă mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
de-asupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre tată, poezii despre negru, poezii despre fete sau poezii despre cozonac

În drumul meu spre Dumnezeu
Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii
care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu
Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii
care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume (17 aprilie 2022)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu...
când voi pleca în călătoria din care
n-am să mă mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii
care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!