Marilena Tiugan

Ispita lucidității

toate cuvintele îmi par lucide
sterile strădanii să Îi văd fața

Cel Fără Chip
un cerc de lumină
deasupra lumii

în zadar trase afară din inimă
în miniatură
greșelile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Marilena Tiugan

În zadar sunt trase afară din inimă în miniatură greșelile...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Marilena Tiugan

Cheie pentru o zi de ianuarie

peste măsură de colorat visul
cu gust de femeie râzătoare roșie în obraz
dă târcoale unui cer proptit în pereții albi ai odăii
în afară
oprit la vechiul pervaz
ca o predare în fața unui destin
gerul înțepenește ramurile ude
și toate continuă a fi departe de ușă
(oare vor da renunțările cândva roade?)
deodată se luminează deasupra mâinilor
ba da încă da
toate acestea nu se petrec în imaginație
aș scrie acum pe zăpadă
o pagină ce arde

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Între toate greșelile rămâne un drum spre vara noastră interioară. Principalul e să păstrăm tot ce ne oferă bun ca viitor.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Neliniștile omului sunt o rugină care i se așază pe inimă și i-o macină lent, fără pic de păsare.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Decor de toamnă în vas de lut

aștept să aud un oftat sau un țipăt
de pasăre rătăcită între frunze moarte
sunetele nu mi-ar lăsa loc la-ndoieli
nu m-aș mulțumi să mă inspire
le-aș da în forma cea mai plină de viață
o clipă de fericire omenească

cât or datora ochii mei pentru
cât surprind în această miniatură
pădure confidențială clătinată de lumină
pe lângă ceea ce văd în afara ferestrei
broderii ale unor inimi
rămase din primăvară în anotimpul
ce recunoaște doar clipa vibrând umed
deasupră-le subjugată de viața fără nume

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Pentru a fi

cum să ne facă să simțim opera Sa
și forța degetului arătător ce nu lasă
să se prăbușească peste noi veacul

cuvintele devin neputincioase
toate aproximații
ce încearcă să spargă ziduri în bolboroseli

doar tu
cel ce știi ce este iubirea de El
vei face să fie
zilele înflorite în mângâieri
mintea aprinsă în mănunchi de lumină
neputințele limpezimi
pentru a fi cum ai vrea să fii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Putem împărți totul în viață, în afară de moarte.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Sfârșitul toamnei ne învață cuvintele ce caracterizează frigul...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inimă în inimă

Inimă în inimă
deasupra nisipurilor vremii.
Nu ne lovește niciun val
Se zbate doar neputincios de mal.
Atâtea inimi se văd de aici!
De ce tânjesc toate după scoicile noastre
când sunt atâtea scoici rătăcite prin nisip?
Inimă în inimă
deasupra lacrimilor ce ne atacă din mare!
De-acuma nu ne mai pot atinge.
Ne-am înălțat!

poezie de
Adăugat de Emilia MariamSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Marilena Tiugan

În afară de tine și El, nimeni nu-ți cunoaște câștigul din pierderile tale zilnice.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Cuvintele pornesc toate deodată

când cuvintele sunt puține
îmbracă haina păpădiei
ascunse sub alte cuvinte se multiplică
în tăcerea melcilor de grădină
neștiute făpturi
pierdute sub frunze căzute din toamnă
pornite la un drum bătut cu argint
în atingeri-explorări
oprite într-o mare de noapte

când pământul își ridică ochii verzi
în lumini
invadând trupuri-pești în treceri grăbite
cuvintele
pornesc toate deodată
în zborul lor
descurcat dintre umbreluțe străvezii
din mijlocul pupilelor mari
nu-l poate nimeni opri începe în martie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Cerc invizibil

fetița mai tremură-n femeie
peste doruri pierdute
el râde ca să pară că nu-l doare
băiețelul ascuns în bărbat

în curând un alt început
rotund ca un cerc invizibil
din care nu mai evadează nimeni
când frigul îngheață orice tremur

acum păpușile dorm
în camerele himerelor
sub pleoape cu vedenii dragi
scoase din cămări ascunse
în somnoroase împletiri

poezie de din Colivia cu aripi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Sub pleoapele închise

îi zâmbesc lumii fără ea
fereastra e deschisă pentru o metaforă ce se ofilise
nu mă tem de șarpele verde al casei
acum el locuiește în mine
ca un vis credincios în sublimul neliniștilor mele
mă însoțește
când sub pleoapele închise brăzdez câmpuri pentru margarete

în orizonturi roșietice îmi iau locul
și mă cuibăresc lângă mine
în fața ferestrei de la mansardă
eu sunt eu am zâmbit
și nu mă verifică nimeni

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Printre confetti

știe să iubească cât lacurile mările și oceanele
toate acestea încap în stropitoarea
cu care udă o inimă
în zile aride în care
conturul cu roșu desenat pe tot peretele
s-ar usca într-atât că ar începe să se cojească

nu-ți va spune niciodată despre plânsul său
gândește fără să știe la începuturi
într-un vis dulce
cu îmbrățișări în aceeași respirație
stropește cu apă toate desenele
ca să se asigure că inima-ți va crește printre confetti

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Pentru o nouă zi, îmi fac propria rugăciune și mă plec în fața soarelui de dimineață.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Sporului de lumină i se adaugă, automat, un spor de umbră și mister...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Cerc altfel

se strânge
liniștea pe
genunchii înmuguriți
mov
de atâta stat pe pământ
forme lăsate de o întrebare
amprentată cu
tămâioare
de copitele bidiviului
înaripat în oglinzi
după ce
a mâncat cărbuni aprinși
fericit că n-a murit
într-o piramidă goală
în vârful tuturor liniilor
aruncat în captivitate de
un mai vechi ideal
sublimă schimbare
în fuga continuă
cerc
altfel
osândă
a unui nou proteu
hrănită din negare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Pe câmpii solare

cuvintele nu se mai înfrânează
gândirea vie știe din această parte luminoasă
când lui Van Gogh i se îngălbenesc mâinile
de la floarea ce întrece toate luminile și toată căldura
fără numele ei soarele nu-și are rostul

în jocul cu efecte de miere
polenul se scutură de pe picioarele albinelor
în cuvinte ce nu lasă întunericul să prindă tăcerea
când cealaltă jumătate de timp
ține fruntea zilei

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Pe câmpii solare

cuvintele nu se mai înfrânează
gândirea vie știe din această parte luminoasă
când lui Van Gogh i se îngălbenesc mâinile
de la floarea ce întrece toate luminile și toată căldura
fără numele ei soarele nu-și are rostul
în jocul cu efecte de miere
polenul se scutură de pe picioarele albinelor
în cuvinte ce nu lasă întunericul să prindă tăcerea
când cealaltă jumătate de timp
ține fruntea zilei

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Evadare simplificată

în timpul descoperit cu jumătate de inimă
palmele devin ventuze pe zid
oasele schele ce improvizează echilibrul
carnea se întinde arcuri
în infuzia de speranță și marea poftă de risc
într-o evadare simplificată
se sare provizoriu peste povârnișuri osoase
în cealaltă jumătate de inimă
în diminețile de trezire
cu noaptea-n cap
umbre alunecă de pe frunte deasupra sprâncenelor
nu e regretată bucățica aceea de mătase
cu care se șterg ochelarii negri
ar dispărea orice fermecare
a desprinderii din acest film de întuneric
ce lasă suluri spumoase să treacă valuri
în răpăit de tobe
alunecări pe parapetul inimii
desprinse dintr-un coșmar simfonic
năvălit de oriunde
mărind îndoielile născute în singurătatea lumii
deșertică într-o parte și înzăpezită în cealaltă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook