Luciferele
Bani multi și avere,
Aur, cuferele
Pline cu mărgele...
Toate-s lucifere!
șoapte ș-albăstrele
Săruturile mele,
Suspine de plăcere...
Toate-s lucifere!
Pe limbi de foc sufletele
În care mor iubirile,
Ne bântuie nopțile...
Ne spulberă visele...
De vină-s Luciferele...
poezie de Ruxandra Palade
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Câte valuri...
Câte valuri sunt pe mare,
Toate-s semn de întrebare,
De mă-ntreabă cum o duc?
Iar eu nu știu să răspund!
Câte valuri sunt pe ape,
Toate-n viața mea încape,
Toate-s valuri, vălurele
Ca și gândurile mele...
Câte valuri mai răsar
Toate-n inimă-mi tresar...
Mai încolo, mai încoace
Viața-mi trece ca pe ape...
Timpul nu se mai întoarce
De ești orb, de vezi de toate...
Clipe de prezent tezaur
Se petrec, se-aștern în valuri...
Câte valuri călătoare
Își duc viața în spinare?!
Toate-s valuri-vălurele...
Eu mă pierd, renasc prin ele!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Piano
Si iar toate-s triste.
Si azi ca si ieri --
Potop de dureri.
Si visul apune
În negrul destin...
Si vremuri mai bune
Nu vin, nu mai vin,
Si nici mângâieri...
Si iar toate-s triste,
Si azi ca si ieri..
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Constatare
Femeile nu sunt la fel!
Și știți cum vine asta:
Mai toate-s pline de mister,
Dar, mai deloc, nevasta!
epigramă de George Tătăruș din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa zborului spre stele...
Zbor spre cerul plin de stele,
Candelă pe drum de noapte,
Toate-n lume-s efemere,
Toate-s dor, dureri sau șoapte.
Trec quasari prin lumea mare,
Ca un vis se pierd sub noi,
Suntem stele căzătoare
Și ne zbatem în noroi.
Zbor spre cerul plin de stele,
Pe pământul răsturnat,
Din fereastră, din oglindă,
Ca un vis m-am înălțat.
Viața-i zbor! Aripi de fluturi,
Trec cu îngerii o șoaptă,
Către alte începuturi,
Parcă ne-nțeleși deodată.
Candelă pe drum de noapte...
Fulger lanț pentru furtună.
Drumul nostrutrist, prin noapte,
Gânduri și secunde-adună.
Ca-ntr-o cofă,-n plânsul meu,
Strâng speranțe, strâng suspine...
Drumul, cât mi-ar fi de greu,
Las un zâmbet pentru tine.
Toate-n lume-s efemere...
Pe petalele de crini,
Dorm iar gândurile mele.
Sunt boboci de trandafiri.
Liliac pe cer cu stele,
Rădăcină de vulcan.
Pe cărarea vieții mele,
Nici o lacrimă nu am.
Toate-s dor, dureri sau șoapte...
S-au născut spre a muri!
Printre pleoape legănate,
Trec secunde argintii.
Dor de prunci, părinți și stele,
O durere, un blestem,
Șoapte, toate-s efemere...
Mâine nu le mai avem.
Trec quasari prin lumea mare,
Peste vămi. Prin cimitire,
Cruci vor străluci în soare,
Sub eterna amorțire.
De sub stâncile durerii,
Ca un sâmbure de nucă,
Sufletul simbolul vieții,
Către cer se-nalță-n fugă.
Ca un vis se pierd sub noi
Fluturi albi de sărbătoare,
În al râului șuvoi.
Trecem păsări călătoare.
În clepsidră s-a oprit
Timpul pasăre albastră
Și de-odată s-au sfârșit
Timpul și povestea noastră.
Suntem stele căzătoare,
Strălucim, ne înălțăm,
Ființe dragi și vise scumpe,
În tăceri, le apărăm.
Curge lacrimă de gheață...
La mormântul pustiit,
Parcă dintr-o altă viață,
Numai noi am mai venit.
Și ne zbatem în noroi...
Într-o viață trecătoare,
Plâng tăcerile din noi.
Suflet biciuit ne doare...
Cerul s-a întunecat,
Pleoapa-i zbatere-n furtună.
Doamne, multe-am îndurat!
Nu-mi urați de noapte bună!
Și ne zbatem în noroi,
Sutem stele căzătoare,
Ca un vis se pierd sub noi,
Trec quasari prin lumea mare.
Toate-s dor, dureri sau șoapte,
Toate-n lume-s efemere,
Candelă pe drum de noapte,
Zbor spre cerul plin cu stele.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când viața aleargă ca o gazelă
Când viața aleargă ca o gazelă
Toate-s schimbate, si noi ni sunt toate
Trăim de o vreme-ntr-o lume tembelă,
Grăbindu-ne parcă spre eternitate.
Inchiși mereu ca într-o citadelă,
Ne amăgim, merg toate ca pe roate,
Când viața aleargă ca o gazelă
Toate-s schimbate, si noi ni sunt toate.
Telefonul în dreapta, în stanga-o umbrelă
Nici nu mai știm, de e zi sau e noapte,
De ce n-am plecat pe o caravelă?
Să uit, să ascult ale-oceanului șoapte,
Când viața aleargă ca o gazelă.
rondel de Alex Dospian (decembrie 2014)
Adăugat de Alex Dospian

Comentează! | Votează! | Copiază!
Visele mele...
Visele mele,
portal deschis, între pământ și stele,
realități paralele în viața mea și trăirile mele,
mănunchi de fiori în mii de pelegrinări,
vii culori în nopțile grele.
Visele mele,
cununi de amintiri, din vechi și noi trăiri...
scenarii de film, fără pereche sub stele,
frământări spre enigmatice dezlegări,
pe fruntea înrourată de sudori,
în dimineți fără stele.
Visele mele,
zbateri în tăcere,
cu premoniții bune sau rele,
nelipsite pe drumul vieții mele,
viața îmi împliniți, nu mă ocoliți!
Cât voi trăiți și eu trăiesc,
printre vii morți sau morții vii,
numai Dumnezeu știe,
să decodifice bine,
visele lumii și ale mele,
,, Nimic nou sub stele"
poezie de Valeria Mahok (17 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate-s sfinte în icoană
Te întreb câtă noapte ne cuprinde
Și de ce primăvara pleznește în ferestre?
Obrajii tăi în loc de unde ce se privesc în razele cerești
Zăpadă, toate-s sfinte în icoană
Tu râzi și strigi în basmul meu, cu șoimi
Rămasă în urmă, ruginita toamnă
A desfrunzit pădurea în culori
Nu scrie și nu plânge
Mi-e sete de un secol de povești
Întoarce mâinile
E raza albei luni din care te privesc.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirile mele
Am iubit pe lumea asta
Numai munca și nevasta;
Munca, fără bani puțini,
Și nevasta din vecini.
epigramă de Ștefan Lipca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate-s tăcute și liniștite-n casă
Toate-s tăcute și liniștite-n casă;
Fără torentele ploii și zgomotele pământului;
Dar ceva șoptește-n mintea mea
Prin ploaie, prin gemetele vântului:
Niciodată din nou, niciodată.
Niciodată din nou? De ce niciodată?
Asemeni mușchilor tăi, memoria are forță adevărată.
poezie de Emily Brontë, 1818-1848, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Geometrie parlamentară
Ce parlamentari-șacali
Sug din seva țării mele!
Ei deloc nu-s verticali,
Ele toate-s paralele!
epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia cu avere ce visează la intensă, nețărmurită plăcere stă departe de bărbatul care bani îi cere.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Sonetul stropilor de gând
Mi s-a lipit de ploaie gândul
și cade-n picuri de culoare
în lumea viselor hoinare
ce îl primește, alinându-l.
Mi s-a-mpărțit în curcubeie
cuprinse-n stropi de bucurie,
în a naturii feerie,
c-o altă primăvară zeie.
A fost un gând, acum sunt multe
pierdute-n alte mii și mii,
ce, prin culori, par să exulte,
căci toate-s calde, toate-s vii
și-ncearcă ploaia s-o asculte
în ritmul stropilor zglobii.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Facem partaj de vise și plec. Demn, fără să privesc în urmă. S-ar putea să mai am câteodată un fior în suflet, când mă străbat tăcerile uitării. Dar o să treacă. Toate-s efemere și ajung în rama amintirilor. Toate-s freamăt de clipe și agonii. Ne vom înlocui. Cu alții mai buni, mai stoinici, mai devotați aceluiași vis. Nici vorbă de regret. O să fim sinceri la finalul unei hărți pictate cu emoție și trăiri. Oricum, într-un bob de timp, împărțit cu grijă la jumătate, ne-am jucat bine rolul de străini.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Materialiștii (ateii) au burțile pline, dar sufletele goale. Cei care cred în Dumnezeu, chiar dacă au burțile goale, au sufletele pline.
aforism de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (7 mai 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scripetele [The pulley]
La început, pe om când l-a creat,
Având în jur doar daruri minunate,
Domnul a zis: "Să-i dăm tot ce-i de dat
Și-aceste bogății împrăștiate
Să stea-n el necurmat".
Și cea dintâi, puterea se ivește;
Apoi vin frumusețe, gând, plăcere.
Când toate-s date, Domnul se oprește,
Văzând că din întreaga Lui avere
Odihna zăbovește.
"Căci de m-aș apuca", și-a zis în sine,
"Să dau și-acest odor la creatură,
Ar adora ce are, nu pe Mine,
Și și-ar găsi odihna în Natură;
Vom pierde, și nu-i bine".
"Lasă ca toate astea să le țină
Dar cu oftat și chin să le păzească;
Bogat să fie, fără de odihnă,
Iar când va fi cândva să ostenească,
La pieptul Meu să vină".
poezie de George Herbert, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbește-le oamenilor despre bani și avere, iar ei nu se vor plictisi, ci te vor asculta fără a clipi, cu plăcere!
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări fără răspuns
Doamne, oare, nu-i prea mult?! Boli, războaie și suspine...
Moartea iar a renăscut de sub lumea în ruine.
A pătruns subtil, tăcut, azi, în sufletele noastre.
Poate n-am murit demult. Plâng întinderile-albastre!
Ploi acide ne-au atins sufletul, cu cianură.
Talpa cerului zvâcnește sub mormanele de zgură.
Plâng străbunii, plâng de dor, sufletul de-acum, i-nțeapă
Îngerii-au adus în zbor, vești că-s cu-un picior în groapă.
Sufletul s-a resetat, diavoli le-au săpat în carne,
Nu mai au de așteptat. E război într-ânșii, Doamne!
Moartea-i azi un giuvaer, poleit. Inundă trupuri
Și îi poartă spre părinți, dinspre viață, spre mormânturi.
Ce sclipiri, ce poleieli! Sunt gonaci după avere,
Dar zadarnic ce-au fost ieri bogați, falnici, în putere!
Clopot în cuvântul tău... și o zbatere finală.
Numai Bunul Dumnezeu carnea sufletului ară...
Va renaște iar, dintre ruine, moartea, întrecându-se pe sine...
Și ce rost, când toate-s trecătoare?! Numai morții îi voi fi datoare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Invocare
Spune, Cincinate, spune
Cum se poate
Ale tale toate-s bune,
Ale mele proaste toate?
epigramă de Vasile Iușan din Europarlamentare (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Columbeanu si cheia succesului
In casa mea din Izvorani,
Trai neneaca si multi bani,
Sa faci avere nu e greu,
Cand ai un tata ca al meu!
epigramă de Alexandru Truță
Adăugat de Alexandru Truță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața pe care mi-am ales-o îmi dăruiește ore pline de plăcere în balanța vieții mele.
citat clasic din Winslow Homer
Adăugat de Mademoiselle

Comentează! | Votează! | Copiază!