Suită de haiku-uri pe motiv popular românesc

Unsă cu suflet
Pe vecie cunună
Vatră străbună.

Croncănit de corbi
Pe umeri dalbi de ţară
Cruntă povară.

Ie cusută
La chindie purtată
În iureş roată.

Dungă pe hartă
Graniţă pe râu la fraţi
Martiri blestemaţi.

Rapsodie-n cer
Schimnic în rugă de post
Mătănii cu rost.

Şiroi de cleştar
Dor de ţară necurmat
Plâns neîncetat.

Din nou împletit
Brâu tricolor destrămat
De străbuni lăsat.

Sub floare de colţ
Bătrână doină pe plai
Tânguit de nai.

Din scripcă vrajă
Cântec de ciocârlie
Tril pe moşie.

Grei nori de cocori
În toamnă prelung oftat
Dangăt peste sat.

Pusă-n icoană
Străveche nestemată
De vrăjmaş spartă.

În adânc de Prut
Perlă lung pescuită
Rază dorită.

În vârtej prinsă
De tei gingaşă floare
Ruptă din soare.

Pe cui în şură
Roată cândva păstrată
De furi luată.

De strămoşi sădit
Fir cu miros de smirnă
Sus pe colină.

Înfiptă-n prispă
Iarbă-n lacrimi scăldata
De hoţi fărmată.

La Paşti şi Blajini
Pască de mama coaptă
Mult aşteptată.

Piatră de hotar
Mărgioară cercată
Prea des călcată.

Mereu râvnită
Grădină verde pe plai
Haină de alai.

De vremuri roasă
Mantie peste ţară
Pavăză rară.

Falnic tricolor
Sfinte trei culori de steag
Păstrate din veac.

poezie de Vlad Chirinciuc (24 aprilie 2016)
Adăugat de Vlad Chirinciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

România îi rai...

La mijloc de plai (Europa) România îi rai,
Cum nu-i ţară în lume,
În tradiţi cu renume,
Cu daruri mult mult simţitoare,
Sub genele calde de soare,
Unde horele-s în floare
Şi omenia-i o chemare.
Ţară cu doine pe ii cusute,
În doruri neîntrecute,
Langă maluri de izvoare
Cu lacrimi în vechi ulcioare,
Cu iubiri creştine în prag
Şi eroi pe orice meleag,
Cu pui de români frumoşi,
Rădăcini din moşi strămoşi.
Daruri mari, pline har,
Botezate în sfânt altar,
Unde au îngenuncheat eroii,
Care au înălţat un steag,
Tricolorul nostru drag,
Scut divin, în mândru neam,
România fie-ţi hram,
Cu nemurire în veac!

poezie de Valeria Mahok (23 mai 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile de măr

Gingaşă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuieşti în zori,
Te visezi în care ţară?
Uiţi că eu sunt călător!

Mărul, florile de măr
Mă încântă şi-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.

Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!

Floare gingaşă, semeaţă,
Miros de mironosiţă,
Sărut bolta ta măreaţă
Prin ţesutul tău de iţe!..

Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălţătoare,
Florilor de măr – menire,
Dă-le rod de născătoare!

Gingaşă şi tandră floare,
Taină dulce de fior,
Eşti regină-n a mea ţară,
Şi eu mă topesc de dor!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zare cântări,
Înspre cer înălţate –
Rugă peste plai

haiku de Vlad Chirinciuc (7 februarie 2021)
Adăugat de Vlad Chirinciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub tricolor

Sub tricolor, a-nmugurit iubirea
De neam, de ţară, de pământ, de sat
Se-mbracă iar, ca în răstimpuri ia,
Se-ntorc români de unde au plecat.

Un zvon de primăvară şi de pace,
Aleargă liber pe câmpii de dor,
Modificăm prezentul... Nu încalce
Nici un străin iubirea de popor!

Biserica-şi deschide poarta iară,
Speranţa-n noi din nou a-nmugurit,
În cumpăna fântânii, mulţi aflară
O glăsuire fără de sfârşit

Ce le vorbeşte de strămoşi şi pâine,
De dor de ţară, de părinţi, de prunci...
Veţi fii şi voi copii, părinţi, ca mâine!
Aici străbunii au trudit pe brânci.

Aici izvorul adăpat cu sânge
Ascunde şi istorii şi străbuni,
Aici ne bate inima şi plânge
Lacrimi străbune - inimi de români.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei culori

Trei culori cunosc pe lume
Ce le ştiu ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.

Cât pe cer şi cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Şi un falnic viitor.

Roşu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Şi-albastru-al nostru cer.

Multe secole luptară
Bravi şi ne-nfricaţi eroi
Liberi să trăim în ţară
Ziditori ai lumii noi.

Iar când fraţilor m-oi duce
De la voi şi-o fi să mor
Pe mormânt atunci să-mi puneţi
Mândrul nostru tricolor.

cântec, muzica de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

Am cunoscut o fată
Cu-aliura de fecioară,
În par îşi prinde spice
Cântă la vioara,
De dor cântă la nai
Se scaldă în lumina
Verdelui ei plai,
La mijlocu-i subţire
Brâu împletit din fire,
Cu nume de Carpaţi,
Toţi trei ca nişte fraţi,
În lume-i numai una
Nu are asemănare,
În vânturi nu se frânge,
De viscole nu plânge,
Pe umeri poartă aştri,
Calcă poteci de-argint
Se făleşte-n lume
Cu munţii de granit,
Dacă i-a fost dat
Să plângă-n iureş şters,
Din lacrimi a făcut
Râu cu apă rece,
Pornit apoi spre şes
Dunărea să-nece,
Sub cuşma verde
A bradului înalt,
Pe frunţi de înţelesuri
În vârfuri din Carpţi,
Adună fata bună
Doinele la stână,
În tainice-adâncimi
Ţine-n sfânt lăcaş,
Tot agonisitul
De la Daci ramas,
Apără cu sânge
Bogaţii ascunse,
An de an le strânge
În locuri nepătrunse.
...............................
Am cunoscut o fată
Parfum de paradis
Pe harta lumi-i ţară
Şi România-i scris.

poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdarea, fiind o floare rară în grădina noastră lăuntrică, trebuie îngrijită zi de zi: unsă cu suflet.

aforism de Vlad Chirinciuc (16 iunie 2020)
Adăugat de Chirinciuc Vlad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel carpatin

Mândră ţară carpatină
Hărăzită-n colţ de rai,
Doina ta ne mai alină
Zilnic grija pentru trai.

Libertate fă-ţi deplină,
Stăruie mereu s-o ai!
Mândră ţară carpatină
Hărăzită-n colţ de rai.

Dacă duşmani au să vină
Să-ntineze al tău plai,
Tu, la mila cea străină
Niciodată să nu stai,

Mândră ţară carpatină!

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină

Doină de român, străveche,
Plânsă la izvoare clare,
Pâinea inimii flămânde,
Hrăneşte în codrul verde,
Dorul, care doare.

Doină, plai de mioriţe,
Cu ciobani şi cu băciţe,
Du pe-aripi de vânt şi nor,
Floarea cântului cu dor,
Lacrima românilor.

Doina dorurilor grele,
Ţesută, în piept cu mărgele,
Îngânată de cuci suri,
Lacrimi şi izvoare,
Cântă dorul românesc,
Şi peste hotare.

Doină sfântă românească,
Cântă-n şezători,
Ofurile omeneşti,
În plete cu flori,
Brâie de feciori,
Fluier cu fior.

Doină dulce, mândru grai,
Cântată cu mult alai,
În zile de sărbătoare,
De la mic, până la mare
Cântă-mi şi mie de leac,
Căci de dor eu nu mai scap,
De când şi-a făcut de cap.

poezie de Valeria Mahok (3 octombrie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei culori

Trei culori cunosc pe lume
Ce le ţin ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.

Cât pe cer şi cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Şi un falnic viitor.

Roşu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Şi-albastru-al nostru cer.

Multe secole luptară
Bravi şi ne-nfricaţi eroi
Liberi să trăim în ţară
Ziditori ai lumii noi.

Iar când fraţilor m-oi duce
De la voi şi-o fi să mor
Pe mormânt atunci să-mi puneţi
Mândrul nostru tricolor.

poezie celebră de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o frunză cât o ţară

Pe o frunză cât o ţară
Creşte mare o omidă,
Ronţăind dulce hotar
Vrea cu aripi s-o cuprindă.

Fluture duios devine,
Zboară ţanţoş pe sub nori,
Peste zări, în altă ţară
Uitând fraţi, uitând surori.

Şi cum frunza-i cât o ţară
Şi ţara e cât o frunză,
Dorul devine amar:
Un descânt de buburuză.

Timpul ronţăie la toate
Ca omida din poveste,
De tânjeşti în zbor să fii
Frunza cade, nu mai este!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suită de haiku-uri pe motiv de dragoste

Revărsat de nai
În aer parfum de mai
Avânt peste plai.

Ninsoare de flori
Pe boltă arc de culori
În suflet fiori.

Salcâm în floare
Din vâlcele cântare
Mireasmă tare.

Sunet de bucium
În zare plută de fum
Peste crâng zbucium.

Rouă de iubit
Strălucitor mărgărit
Lumină pe schit.

Ploaie în hăţiş
Freamăt de umed frunziş
Sărut pe furiş.

Tremur de nespus
De maci câmp roşu-n apus
De furtună dus.

Snopi deşi pe arii
Fete-n plete aurii
De soare fâşii.

Coamă de cristal
Râvnită creastă de val
Sfărmată de mal.

De cruci raze vii
Pe cupole arămii
În cer făclii.

Har peste pământ
De om iubire în vânt
Păcătos şi sfânt.

Mari cercuri de foc
Generaţii la mijloc
De-a pururea joc.

Discord de viori
Horă umbrită de nori
Suspine în zori.

Glas de cocoară
În toamnă primăvară
Boare afară.

Clipă deşartă
De himere muşcată
Visare spartă.

Bocet de fată
Inimă sfâşiată
Pe cuget pată.

Murmur de izvor
Şoaptă stinsă de amor
Lacrimă de dor.

Gol în fiinţă
Poftă de nefiinţă
Neagră dorinţă.

Pe lună plină
Chip de zână senină
Lumină lină.

Fără rod glie
Cu sila feciorie
Zădărnicie.

În tăinuire
Din inimă pornire
Sacră trăire.

poezie de Vlad Chirinciuc (9 aprilie 2017)
Adăugat de Vlad Chirinciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dar de ziua ta, erou născut de Românie

(Dedic acest poem Nanei Ileana Filip, născută în ziua de 1 Decembrie)

Sunt plămadă sfântă acestui pământ,
Mă înalţă ţara, ţara m-a născut!
35 de stele, pe cer strălucesc,
Scumpă Românie, ţară, te iubesc!
Învelit mi-e pieptul cu alai de grâne,
Soare blând şi miere, dragule române...
Sângele se lasă în cascade calde,
Dragostea de ţară, blând vulcan, mă arde.
Cerul ce se-ntinde ca un vis, e-al meu!
Ţara mă iubeşte, ţara sunt chiar eu.
Cântec de biserici către Dumnezeu,
Clopotul cântării e-n sufletul meu.
Pieptul scut îmi este - steagul tricolor.
Soră-s pentru oameni fără ajutor,
Horă a unirii, ie şi ilic,
Un cuptor de pâine, din tot câte-un pic.
Cumpăna fântânii, sânge strămoşesc,
Viaţă, libertate, plai duhovnicesc.
Clopot de dreptate, spirit de dreptate,
Un petec de ţară, un izvor în moarte,
Imn şi dor de glie, graiul românesc.
De aceea ţară, scumpă Românie,
Veşnic, ca pe-o fiică, am să te iubesc!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoştinţa e o floare rară, care tot mai mult se ofileşte; rară e că nu în orice grădină/ţară ea creşte.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scumpă ţară românească

Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!

Şi-a mea frunte ţi se-nchină
Ca naintea unui sfânt,
Căci, deşi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
Să te văd mereu regină
Pe pământ.

Să ai viaţă de vecie,
Să sporească-al tău popor;
Sub stindardul tricolor
Să nu vezi decât frăţie,
Şi-atunci, dac-o fi să fie,
Pot să mor!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc trist

-,, Ţară, ţară, vrem ostaşi!"
Nu inculţi, corupţi şi hoţi...
Vrem în frunte patrioţi
Nu conducători borfaşi.

-,, Ţară, ţară!.." triumfali
Defilăm, mereu mai jos...
Viitorul "luminos"
Pregătit ni-e de penali.

-,, Ţară, ţară...!" vrem, nu vrem,
Am ajuns din nou vasali...
În străine curţi hamali
Moşi şi babe să ştergem...

-,, Ţară, ţară!..." suntem laşi,
De aceea vrem ostaşi...

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o ţară, o limbă, un neam

Am o ţară, o limbă, un neam
Şi mai am un picior de plai,
O gură de rai, lăsat Dumnezeu,
Am un pământ sfânt al meu.

Am o ţară cu oameni muncitori,
Unde sunt grădini cu flori,
Unde sunt şi câmpii, coline înverzite
Şi cuptoare pline de pite.

Aici eu am o ţară, o limbă, un neam!

poezie de Vladimir Potlog din Pe o ramură de grai (11 noiembrie 2002)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Rugă de pasăre, sus peste ţară,
care se odihneşte numai când zboară.
Rugă de pasăre, care
numai cât cântă nu moare.

Rugă de iarbă abia răsărită:
cerul de peste ea să deie în floare.
Rugă de piatră -să fie zidită
în zid de templu, nu de-nchisoare.

Rugă-cântec, rugă-plânset, rugă-blestem
(naivă, credulă, nebună)
de aed care speră cu un poem
c-ar putea face lumea mai bună.

poezie clasică de Nicolae Dabija din Zugravul anonim (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

România, comoara noastră

Rămânem uniţi mereu, avem o ţară de apărat,
O ţară primită moştenire de la străbuni.
Avem şi noi o ţară frumoasă de lăsat,
O Românie în care urmaşii vor fi stăpâni.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 iunie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romantism verde

în suflet este primăvară şi-un blând soare
muguri de gânduri stau să pocnească
slovele din beznă au căpătat culoare
mintea mea-i o carte lumea s-o citească.

ating cu tâmplele luminile suave
îngeri mă mângâie, nepreţuit alean
un cântec se naşte din acorduri grave
visul pluteşte pe clape de pian.

trecutul meu e-o amintire de poveste
i-am sădit sămânţa pe un colţ de rai
ploile o vor uda să răsară o veste
cu mesaj de iubire să dăinuie în plai.

viitorul se pogoare din tărâmuri celeste
romantismul verde vreau să aibă trăi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!