Nafură gustată direct, din prima rană

Praguri otrăvite în dragoste s-adună
Precum norii negri peste banala lună,
Focul iubirii arde-n suflet nesfârşit,
Uită ca să stingă incendiul lui cumplit.

Omul cât trăieşte, trăieşte să iubească,
Nu-i monedă calpă în pumn să ruginească,
Este un foc, o stare atât de minunată
Încât ne cucereşte cu vraja ei de-odată.

Îţi pui şi întrebarea: pe cine să iubesc?
Am plâns pentru iubire şi nu mai îndrăznesc!
Muza mea de-aproape mă va-nsoţi la noapte
Să-i dau imbolduri noi, speranţe, libertate!

Respectul iar să fie înfiriparea nouă,
Flori de sentimente presărate-n rouă.
De nu cred în iubire, în a ei veşnicie,
Îmi pun inima-n palma de foc a poeziei

Să afle darul ei suprem, uman, peren,
Frânturile trăirii să prindă nou teren,
Rănile iubirii adânci să nu aibă loc,
Prinde-mă în braţe, sărută-mă cu foc.

Momentele acestea mă vor urca la cer
Să îmi trăiesc plăcerea noului mister
În şlefuita dulce carne a mea umană:
O nafură gustată direct din prima rană!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă

Sarută-mi ochii grei de-atâta plâns,
Doar sărutarea ta ar fi în stare
Să stingă focul rău ce i-a cuprins,
Să-i umple de iubire şi de soare.

Sărută-mi gura, buzele-ncleştate
Ce vorba şi surâsul şi-au pierdut.
Îţi vor zâmbi din nou înseninate
Şi-ndrăgostite ca şi la-nceput.

Sărută-mi fruntea, gândurile rele
Şi toate îndoielile-or să moară,
În loc vor naşte visurile mele
De viaţă nouă şi de primăvară.

poezie celebră de Magda Isanos
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi mirosind a stele

Rănile iubirii pârjolesc inima
Pe grătarul lacrimilor mirosind a stele,
Razele durerii sunt de ne-nţeles,
Ura lor aşează peste roţi pingele.

Talismanul prinde ca în piept să ardă
Pâlcuri cenuşii de jerbe fioroase,
Răscolită dragostea-i supusă
Trestiei umane între flori spumoase.

Ce se petrece-n lume? Îngeri am fost noi,
Coroană de flori sfinte pe masa unei nopţi,
Pe câmpul de iubire rodul este viaţă,
Axa ei corola pe care-o purtăm toţi.

Rănile se-nchid, demult tu m-ai uitat,
Eu am plecat cu muza, închis în poezie,
Pegasul prinde aripi, în urmă tu reciţi
Sub curcubeu de vise, lacrima târzie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce psihoză

Cu fluturi prinşi în păr
Şi cu miros de flori pe buze
Tu poartă-ţi paşii
Peste pragul nopţii ce-a trecut
Şi lasă-te purtată într-o nouă zi!
O nouă şansă plină de speranţă...
Şi lasă ploile în urmă!
Uită trecutul ce-ai avut!
Hai, vino şi prinde-mă de mână
Să păşim în neant
Plini de iubire şi de dăruire,
Pe drumul celor ce au rătăcit,
S-atingem inimi pline de dorinţă!
Poartă-te pe tine, femeie,
Înger blând, ce-ai coborât din Rai,
Ce porţi în suflet doar lumină şi dorinţă,
Dulceaţa amară a fructelor iubirii,
Iubita mea "Psihoză"
Frumoasă "Afrodita",
Simbol al fericirii...

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este ceva care moare. Iar când moare intră în stare de putrefacţie şi poate deveni teren fertil pentru o nouă iubire. Atunci iubirea moartă îşi trăieşte viaţa tainică în cea nouă şi astfel iubirea de fapt nu moare.

citat clasic din Par Lagerkvist
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

E uşor să spui "Hai să fim fericiţi!", "Viaţa merită trăită!", "Lasă mintea deoparte şi trăieşte!", "Trăieşte prezentul, fii acum!". Problema este că dincolo de acestea stă mintea, în care omul trăieşte 24/24/7. Dacă în prima clipă mintea poate fi surprinsă, în a doua, va relua controlul. Puţini sunt cei într-atât de copţi încât să rămână în tăcerea primei clipe. Pentru majoritatea nu se întâmplă. În acel moment, când mintea revine, omul dă nas în nas cu propria realitate: suferinţa e în el şi nu poate scăpa de ea cu sloganuri şi promisiuni. Atunci se naşte întrebarea firească: "Cum?" Cu alte cuvinte, îndemnurile care nu sunt urmate de o soluţie, sunt doar propagandă.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia – copilul meu fidel

în seva timpului fără iubire nu aş fi ceea ce sunt
verbul dimineţilor
în raţiunea universului curgător nu aş fi înălţimea zborului
versul iubirii

acum ştiu
este frumosul ce putea să mi se-ntâmple
emoţiile în doi
visul din ape prin semnul din ceruri
cuvântul iubirii

visul de sidef din miracolul cu numele tău
în ochii ce înnoiesc imagini
dezvelite-n strălucire pe şevaletul pictorilor
în bucuria de a fi un întreg
solfegiul din zi – seară – noapte
poemul iubirii

trăiesc infinite dorinţe într-atâtea versuri
iubita mea cu drumurile vii
buzele se caută spre partea geamului alb
în patul alb se face seară
cu metafora iubirii

într-un tablou trăieşte culoarea
într-o viaţă puterea cuvântului
culoarea de foc a părului ce arde îmbrăţişarea
la chindie – ziua poeziei
iubirea – copilul meu fidel

poezie de Vali Niţu din Izvorul nesecat de sete
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarpele iubirii ţinut de subsiori

M-am făcut şarpe de umbre şi lumină,
M-am strecurat prin ierburi şi prin flori,
M-am hrănit cu rouă sfântă de sulfină,
Am pocnit fierbinte cu biciul pe sub nori.

Tu ai scuipat în sân petalele de frică,
Cruce ai făcut şi ai privit spre nalt,
Ai urcat vânjos pe-o buturugă mică
Şi pe suflet, cu-un zâmbet, m-ai călcat.

M-am pitit cu tact în inima-ţi vioaie
Şi-am rămas uimit cât de frumoasă eşti,
M-ai descântat şi am ieşit din ploaie
Iubire minunată, pictată în poveşti.

Nu mă mai strecor prin umbre şi lumină,
Prin ierburi din fâneţe şi prin flori,
Sunt jumătatea ta din veşnica sulfină,
Sunt şarpele iubirii ţinut de subsiori!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea este viaţă. Cine nu iubeşte nu trăieşte.
Trăieşte iubind iubirea!
Iubesc să trăiesc, ca iubind să trăiesc fericit!
În fiecare zi când mi-e permis un răsărit de soare
Devin tot mai copilăros... ce iubeşte să trăiască,
Iubind iubirea şi astfel trăind!
O zi şi o seară pline de iubire, de viaţă!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpurile iubirii

iubeşte-mă femeie în noapte
în noaptea cu căderi de şoapte
e timpul sărutului în ţipătul vântului
sărutul, mângâierea sufletului
sufletul, taina nestinsă a gândului
gândul, lacrima universului
revărsat pe corzi de violă
cântă pe tărâmuri de tainic fior
femeie, senzuală, te înfăşori
în culori, în flori
flori de liliac, primăvara
primăvara sufletului şi lacrima crudă a sărutului
trandafiri, în veri aprinse
de nimeni cuprinse, nestinse
de iubiri pătimaşe,
adânc, prelung, în trupul dorului
anemone în toamne târzii
pe unde treci, pe unde vii
flori de gheaţă
cristale pure de iubire
pe trupuri de jad, ce ard
să stingă, să stingă dogoarea iubirii
alerg pe câmpuri cu flori
aleg, culeg
un vis, un gând, o femeie
o prind, o culeg
te port pe braţe vrăjite de amor
plecăm în zbor
un zbor etern
pe ţărmuri de dor
căutând împreună infinitul iubirii
iubeşte-mă femeie în noapte

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presară-ţi buzele...

Presară-ţi buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Şi vom trăi o noapte şi o viaţă
Iubind cu preţuire în farmec nesfârşit.

Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ţi iubito plăcerile trupeşti
În sâni, în focul care arde-n noi
Şi vom trăi sub stele minunile lumeşti.

Presară-ţi buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ţi-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieţii uşor ne-a cuprins.

Presară-ţi buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăieşti
Şi nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu poveşti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor...

Mi-e dor de rănile
Picioarelor tale
Obosite de mers
Pe muntele iubirii.

Mă rugai să te port
În spate,
Am preferat
Să te iau în braţe...

La capătul orizontului
Se făcea zi
Şi -n ochii iubirii
Pătrundeam amândoi
Sorbind nectarul speranţei.

Picioarele ne sprijineau
În cârjele umbrelor.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vibraţie

Privirea mea decupează norii
de pe cer. Privirea mea devine
expresivă pentru tine. Norii
sunt gândurile tale, având
polaritatea iubirii. Această
iubire a noastră este, de fapt,
o 'dulce sclavie'. Căutăm
curcubeul de vise, cautăm
culoarea fericirii. Câteodată
obosesc atât de mult lângă
tine, printre meandrele sufletului
tău! Atât de mult obosesc, încât
îmi vine să plâng. Vibraţia glasului
tău devine lacrimă în zori. Atunci
iubirea pare că explodează în noi,
precum soarele pe cer. Aştept ca
Divinul să se aşeze frumos acolo,
în profunzimea sufletului şi să curgă
strălucind, precum apa curge pe pietre.

poezie de Marieta Măglaş din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţul Mîşkin

Între inaptitudinea de a fi
Singur şi-aceea de-a fi cu cineva,
Exist într-o perpetuă căutare
De iubire necondiţionată, de
Iubire în abundenţă, copleşit
Vreau să fiu de veridicitate, de
Toate rănile mele oblojit
De către un Dumnezeu viu, puternic,
Sub pavăza căruia, eu, cucernic,
Îmi voi putea pune la încercare,
Puterea iubirii; întreagă Neva
Focul din inimă nu-l va potoli
Şi-mi voi revărsă văpaia iubirii
Peste hotarele nemărginirii.

poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununa iubirii

În spumele gândurilor devin tigru mutat între valuri,
Îmi aştern surâsul secundelor pe-ntinsele fregate,
Tremurândele mele mâini te ating ca pe o acvilă
Pe buze, cu o floare, întronând o minunată carte.

Sunt egalul tău cu mine în egal, cerul de peste munţii
Scăldaţi în marea de rune, de semne-mbujorate de iubire,
Sunt păzitorul rachetelor înaripate în fiecare toamnă,
Mă recunosc pe căi necunoscute ca dulce amintire.

Pasăre cu buze de foc, suflet pus în templul de cuvinte,
Scutur crinii din roua lacrimilor în sânul altarului
Din care zeii beau fericirea tainei cosită din dorinţe,
Fulgere de flori trec prin unica viziune a pândarului.

Văd cununa iubirii încoronând lumina sufletului meu,
Cu ea şlefuiesc rime şi epitete, în poezie prelinse,
Aşez cuvintele pe buzele tale, îţi stropesc inima cu mir,
Cu ea mă dezlipesc de pământ şi mă ung cu aripi de vise.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea şi ura, iubirea mea

Dragostea şi ura,
draga mea... iubirea mea,
sunt faţete ale medaliei iubirii,
iar lumina şi întunericul,
fac amândouă parte din misterul iubirii.

Iubirea, nu are nicio cauză,
ea este,
cel mai profund mister a lui Dumnezeu,
din care a creeat El lumea.

Eu împreună cu tine iubita mea,
suntem legaţi prin iubirea dintre noi,
fiind o încrengătură fantastică a iubirii divine,
şi suntem,
... inseparabili în infinitatea vremurilor...

Deşi încerc
să-ţi descriu într-un mod doct iubirea,
când o trăiesc, rămân fără cuvinte,
oricât aş încerca să scriu despre iubire,
... devin neajutorat...

Laptopul mi se blochează,
dar programul vieţii noastre continuă
în acel spaţiu inefabil,
în care eu iubitul tău... tu iubita mea...
... şi iubirea suntem una...

Fiecare moment devine glorios
în focul iubirii noastre.
Să ne bucurăm
de fiecare clipă trăită
pentru că iubirea are propiile ritmuri,
un puseu de dragoste... altul de ură,
... poate fi lumină... sau întuneric...

Tu dragoste să zâmbeşti iubirii,
iar sufletul să-ţi fie uşor şi liniştit.
Rostul vieţii
este să te bucuri că trăieşti acum şi aici.
... Mâine... cine ştie?...

poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru iubire

timpul a întipărit iubirea pe chip
zâmbete şi lacrimi s-au scurs deopotrivă
zilnic câte-o amintire în suflet înfirip
zestre pentru veşnicie, avere exclusivă.

ştiu că fără iubire nu aş fi nimic
poate o cerşetoare la colţ de stradă
luptând cu abisul nemernic inamic
stând la mila Domnului voind să mă vadă.

n-am să-i spun iubirii nicicând bun rămas
este minunea vieţii ce apropie oameni
este vers şi cântec peste tot în atlas
se mulează veşnic pe flucşii lumeni.

iubirea mişcă timpul şi acele de ceas
cântă ca o soprană nu uită pe nimeni.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Da" Soarelui iubirii

Inima atât a vrut
O fată dulce şi frumoasă
Negreşit vom face casă.
Uniţi prin "DA", crez împlinit
Ţine-mi şi-acest sărut!

Şoapta de iubire creşte-n fruct
Ionuţ, tăticul fericit!

Respect şi inimă curată
O ştii: ţie ţi-am dăruit
Cu tine-mpart o clipă minunată
Soarele iubirii ne-a unit
A sta-mi doresc a sta de veghe.
Necontenit, vis împlinit
Al meu să fii: Suflet pereche!

Raza iubirii ne-a unit
A împlinit ce ne-am dorit
Ne sunt alături toţi ne iubesc
Generoşi se veselesc
Urările în dar, ne copleşesc!

La mulţi ani! Casă de piatră
(măcar un băiat şi o fată)

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adun amintiri

Adun amintiri de prin plaiuri de rai
Când razele line coboară spre zori,
Se-aude, departe, un sunet de nai
Şi roua se-aşează-n petale de flori.

Îl suflet le prind, ca pe darul divin,
Să mângâie clipa şi dorul nestins,
Căci vraja pluteşte pe cerul senin,
Iubire sădind pe tărâm necuprins.

La tine am gândul în clipe de dor
Şi arde-n tăcere cuvântul nescris,
Mă leagănă-n taină un val de fior
Ce duce aievea spre calea de vis.

Adun amintiri din freamăt de dor
Şi-n lacul iubirii privesc ne-ncetat,
Pe mal de vei trece cu pasul uşor
De-o blând-adiere voi fi mângâiat.

Căci fructul speranţei naşte iubire
Celestă ca roua în câmpul de flori,
Un rug de plăceri, aprins în privire
Dă farmecul sacru, luminii în zori!

poezie de Nicuţă Ioan Lungu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vii prin frunze

Când vii prin frunze, vino prudent,
În ele pâlpâie urme avide de viaţă,
Suflete învelite de toamnă atent
Pe cărarea întinsă pe fire de aţă.

Nu vreau să cumpăr secrete din fân,
Vreau rânduiala să-nceapă cu noi,
S-aşternem puful poeziei în sân,
S-avem scara iubirii cu treptele moi.

Surâsul în pârg va curge prin mierea
Viselor noastre de-a fi împreună,
O clipă, o viaţă, desfată-i plăcerea
Iubirii sub soare, iubirii sub lună.

O carte vom scrie cu gânduri fierbinţi,
Sângele îşi va deschide izvorul,
O să strângem din ceruri îngeri cuminţi
S-aducă în noi şi versul, şi dorul.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu vinul sunt botezat

Muza mea-n ascunse rânduri
Pune focul peste paie,
Arde cerul poeziei,
Vinul fierbe în butoaie.

Ea nici nu vrea să audă
Cum paharele ciocnesc,
Aleargă în vis cu mine
Să-i promit că o iubesc.

Intru-n rătăcita cale
Unde fluturii se-nalţă,
Luna-n versuri se arată
Împărţind dulcea speranţă.

Mă sărută printre rânduri,
Pe sub florile de tei
Şi intrăm în poezie
Pe aripi de porumbei.

Arde focul, în butoaie
Bachus stoarce gradele,
Cu fripturi se umple masa
Să se-nfrupte stelele.

Muza mea, scumpă femeie
Sufletul mi-ai fermecat
Netezind în vers butoiul,
Cu vinul m-ai botezat!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!