Viața
uneori, viața îmi pare
o tragică farsă
încerc să accept o logică
ridată de taine
fotosinteza ierbii
floarea de colț și durerea
pietrei ce-o naște
de ce zboară frunzele
perpetuând anotimpuri
simte căldură fulgul de nea
nu ți se pare mister
lacrima, plânsul?
ce umbră poartă canoea
cioplită din inima
unui mesteacăn
și mâna cioplitorului
de ce-o aruncă în marea
adâncă, întunecată?
sfidând logica
întreb
ce simte lemnul
sărutat de apă
și piatra
și iarba
și fulgul de nea?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
...fulgul, fulgul de zăpadă
... fulgul, fulgul de zăpadă
cade unde-i scris să cadă
și sortit în palmă ta
va cădea și tot cădea
zboară fulgul, lin mai zboară
zboară lin, să nu te doară
nerecunoscandu-ți palmă
cade printre fulgi, dea valma...
poezie de Iurie Osoianu (15 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ea își delimitează viața
atât de aproape de graniță
un verb se conjugă
de cealaltă parte a stâncii
verbul naște un pod
de pe care se aruncă sinucigașii
ea simte pământul din adânc
și face o declarație publică
sunt fericită
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lilieci
cât de adânc
și plin de mister
e timpul scăldării
în bulboană
cărări se închid
pe lungul drum al sângelui
înfloresc stalactite
iar clipa îmi pare a fi
cu mult mai adâncă
decât noaptea răbdării
ce naște în peșteri
lilieci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
am ascuns ochiul căprui
ce o luase înaintea-mi
de restul lumii
al lucrurilor nevăzute
cum fulgul de nea cădea
peste trandafirii în floare
într-un punct fix
timpuriu era totul
sau prea târziu
ploaia purifica
lacrima verde a ierbii
și retina copacilor
străpunsă de lumina difuză
punctul devenit linie
țiuia a singurătate
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sub raza lunii
marea pare anostă
vântul sau plânsul
mari cristale de sare
surâd în ochiul nostru
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
fie că e noapte sau zi
mie îmi pare a fi
altceva scurs din ochiul perfid
fie că-i zi sau fie ce-o fi
brațele mele nasc timid
o clepsidră
și uit să mă tem de
orice ar fi să se-ntâmple
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sub raza lunii
marea pare anostă
iar lumea un port devastat
râsul și plânsul sau vântul
mari cristale de sare surâd
în Ochiul Lui Dumnezeu
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mi se întâmplă
să fac sacrificii
în numele răului consumat
fără a ști nimic
despre binele nefăcut
alteori îmi pare a fi inutil
gestul făcut din neștiință
în trup de mesteacăn sacrificat
de ce
pun flori albe între coperți
de cărți nescrise
și tac
sacrificând totul
viața mea
chiar plânsul tău
în numele unei idei confuze
cât despre riscul de-a orbi subit
vom mai vorbi cândva
prin ochii unei frunze
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a împiedica lacrima
Floarea se naște zâmbind,
floarea trăiește zâmbind,
și, desigur,
ni se pare de prisos
s-o întrebăm:
de ce ești tristă?
te doare ceva?
ce s-a întâmplat?
Nici nu ne trece prin gând
că și frumusețea
poate avea motive
de suferință -
uităm
că și noi, uneori,
zâmbim luminos
doar pentru a împiedica lacrima
să ajungă în ochi.
poezie de Vasile Romanciuc (1976)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Puiul mamei dragul tatei" de Vasile Romanciuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Fulgul de zăpadă
Pe obraz, pe nas, pe umăr,
Tot cad fulgii fără număr
S-a oprit în palma unul,
Iute, iute, închid pumnul Desfac pumnul,
Unde-i fulgul?
Am în mână-un strop de rouă,
Sau un bob de apă, plouă?
S-a topit în mâna mea
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "A-nflorit o papadie. Lecturi scolare" de Otilia Cazimir este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Ce-mi pare
O întreb ce-o doare...
ba un braț fără îmbrățișare
ba talpa fără mângâiere
ba strănută de sărut neînvelită
si-i simt inima în furtună
timidă nu vrea să-mi spună:
să o învelesc, să o imbrațisez, să o sărut
cu un tsunami de bătăi, ce-mi pare ei surd
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plaja
dimineața
viața îmi pare a fi
o plajă ce odihnește
suflete albe și colonii de crabi
e liniștită marea
până la apus
când cerul înghite destine
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minuni de toamnă
Era un liliac ciudat, se pare,
Departe de drumeaguri și poteci,
Ferit de vreo privire, sau de soare,
Lovit ades de-ale catalpei teci.
În primăvară a-nflorit devreme
S-a bucurat un timp chiar de belșug
De raze, apă... n-a avut probleme,
Iar noaptea adormea ușor, sub crug.
Cu florile prin jur împrăștiate,
Părea că e un Rai, un Paradis,
Departe de cărările umblate,
Văzute doar de muze, sau în vis.
În vremea cea toridă de-astă vară
Nu s-a mai bucurat, și-a suferit,
Căci frunzele ce-au început s-apară,
Creșteau și peste el și l-au umbrit.
Curând, în toamnă, sub o ploaie rece
Umbrela cea din frunze s-a mai rupt
Și, în sfârșit, lumina poate trece
Și-o poate savura neîntrerupt.
Acum se poate întâmpla minunea,
Și iată: liliacul a-nflorit,
Sfidând, cumva, acum, amărăciunea
Ce-o simte la copacul adormit.
E liniștit în vântul ce-l adie,
Privește cerul, norii de bumbac
Și se întreabă: mâine ce-o să fie?
Căci ninge peste flori de liliac.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piatra și soarele
cum aruncă un copil piatra în apă
tot așa lumina aruncă soarele după deal
copilul să țipe și să sară de bucurie
lumina să lege umbrele cu șalul unei
adăpătoari
cu ce-a fost din ce-o să fie
să tot bea
și se lasă-n minți răcoare
cel ce-n piatră vede stea
și în apa curgătoare își tot vede
viața sa!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba tăcerii
La-ntâlnirea cu ninsoarea
la-ntâlnirea cu zăpada
fulgul își deschide floarea
tu c-un înger faci rocada
La-ntâlnirea cu zăpada
ce-ntâlnire ăsta-i viscol
un poet vânându-și prada
e vânat de-un fulg ridicol
Ce-ntâlnire ăsta-i viscol
fulgul își deschide floarea
ning și eu de un piscicol
la-ntâlnirea cu ninsoarea
La-ntâlnirea cu zăpada
poezia cică-i nada
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (16 decembrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.* * *
tu ai murit
eu încă sunt o umbră
din spatele oglinzii
o umbră ce disipă
în mii de țurțuri
gheața din inima lunii
tu, eu sau tu
sufletul tău sunt eu
inima mea bate
pe cele zece octave rămase
neconvițional alese
tu ai plecat
eu am rămas să duc mai departe
un ce... puțin
atât cât a rămas
din marea durere a lumii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce zboară când se naște, se așează când e în viață și curge când e mort?
Fulgul de zăpadă.
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poate fi
Privesc în urma mea și tac,
știu că sunt lucruri ce nu-mi plac,
și totuși încă mai privesc,
La ce-am iubit, la ce iubesc,
și poate pare nefiresc,
și poate pare nebunesc,
Dar chiar și astăzi te doresc,
Pe tine.
Cum pot iubi așa ceva?
Nici eu nu știu, nu întreba...
Ci caută să înțelegi,
Și mai cu seamă să dezlegi
Aceste vorbe zise legi,
Din care una s-o alegi,
S-o potrivești, apoi să mergi,
Și lacrima pe loc s-o ștergi,
Căci amintirea ce-o alerg,
Nu poate fi cu mine,
Iar amintirea ce-o alergi,
Nu poate fi
Cu tine.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vortexul amintirilor
Am dansat cu fulgii o noapte
Dulcele vals al amintirilor în care
Tu erai poemul meu de singurătate,
Eu inima ta vie de dor și de visare!
Te-am ținut în brașa, te-am sărutat mereu
Și temător apraope spre dimineață
Buzele mele au înghețat în visul tău
Rănind trufia și spiritul de viață!
O, fulgul meu, o, poemul meu nespus
Te prind în mâini și plâng pe-ascuns!
Știu... ești o iluzie dar mereu îmi pare
Că și iluzia Iubirii e o consolare!...
Azi în volutele vântului prin fulgi de nea
Vortexul amintirii vai, arde-n inima fiecăruia!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Setea tu să-mi potolești
Să fii tu fulgul din zăpezi
Ce-alunecă pe al meu geam
Să cred că ai venit tu să mă vezi
Înconjurat de neaua de pe ram
Încerc să-ti desenez chipul
Căci sufletul eu ți-l cunosc
Imaginar glasul și corpul
Geamurile flori de gheață nasc
Îmi deschid spre tine sufletul
Să intri fulgule în inima mea
Și te vei transforma cu totul
În lacrima ce va topi o nea
Izvor să curgi pe la fereastră
Setea tu să-mi potolești
Treci prin marea cea albastră
Devin-o fulg să nu te mai oprești.
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!