În geamul meu

Iar trandafirul a rodit măceş,
În geamul meu, în ziua de armindeni.
De jalea care este pretutindeni
Copacii mor şi florile dau greş.

Şi păsările care-şi iau adio
Ne lasă, triste-n cuib, un ou de lemn.
Vom înţelege-al speciilor semn?
O umbră mare luna va cloci-o.

E umbra ce-o lăsăm în spaţii vaste,
Mantie neagră-a sufletului gol.
Din somn, ca dintr-un lung coşmar, mă scol,
Planton năuc la marile dezastre.

Şi când deschid fereastra să respir,
Văd floarea de măceş în trandafir.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul să nu privească cu dispreţ la măceş: este strămoşul său. Dacă măceşul n-ar fi existat, n-ar fi existat nici trandafirul.

aforism de George Budoi din Aforisme (13 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

floarea de măceş –
îşi schimbă nuanţa în
fiecare zi

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărţind singurătatea cu o tufă de măceş

Cu trupul scheletic
ivindu-se din giulgiul alb căzut peste lume
îşi întinde un braţ
ca pentru a-mi aţine calea
o tufă de măceş
pe degetele descărnate
lacrimi par încrustate-n veşnicie
la fel cum odinioară
în viaţa din care m-am reîncarnat
pe o pleoapă încrustată-n amintire
lacrimi au încercat să mă întoarcă din drum
dar iată-mă aici
întârziind în faţa acestei tufe de măceş
mângâind degetele scheletice
gândesc că nu-i nici devreme nici târziu
iar sub giulgiul alb căzut peste lume
nu se află nici o cale
şi aş aduna în palmă lacrimile toate
să-mi spăl cu ele singurătatea
aşa cum Maria a spălat picioarele lui Iisus.

poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra

Sunt doar o umbră pe pămînt
Sunt adierea caldă de la mare
Îmi plimbă umbra pe pămînt
Ce aşteaptă luna pe înserare

Frunză verde cândva am fost
Si umbră eu făceam la umbră
Căci toate-n viaţă au un cost
Azi ferice mâine poate sumbră

Ieri mi-a fost dor de tine suflet, da
Azi, ziua-n care te doresc doar eu
Mine o să-mi fie dor de umbra ta
De umbra paşilor călcând mereu

Spun înălţimii cerului si sufletului
Pe umbră acum nu o mai doare
Este puternică, rezistă vântului
Ea poate să privească si la soare

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tare ca fierul

Floarea lui Cazacu
Făcuse copilului o cămaşă.
A luat foarfecele, că sunt de fier,
Şi le-a trecut de trei ori prin cămaşă,
Dar neîncheotorată, până a-mbrăca-o el.
Asta, ca să fie tare ca fierul.
"Să fie tare ca fierul cine te poartă,
Să nu se lege boalele de el,
Ca de fier rugina".

Când făceau femeile câte un flanel,
Vreun mintean ceva mai lung,
Ziceau:"Lasă să fie mai lung,
Să zică curul bogdaproste".
Floarea ştia bine obiceiurile vechi,
Descântece, tot, şi le ţinea,
Că zicea că să aibă şi copiii ei noroc.

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul cecen

(după război)

Sau... Trandafirii războiului cecen

Am visat un trandafir - o floare ofilită
Ieri, estul era mândru de el,
iar azi nimeni nu cântă trandafirii,
Îl bombardează, îl împuşcă.

Acum, floarea stacojie e-n dizgraţie,
soldatul rus a nimicit trandafirul,
l-a călcat grozav cu cizma lui murdară
în grădinile în care au crescut trandafirii...

Cred că e mare necaz
pentru că odată, în liniştea nopţii,
când soarele n-a strălucit, ci doar luna
m-a privit uimită, văzând cum Zeul
războiului al zecelea a procedat făţarnic,
oferind trandafiri, 19 trandafiri.

Iar eu mirat priveam din şanţ sau de pe înălţimi
Cum Venus oferea-n secret
Câte un trandafir...
Zeului Apollon sau Marte.

poezie de Valerian Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni

Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni,
cum te mângâie cald şi drag pe pântec,
o, verde pur, ţâşnit de pretutindeni,
din ziduri şi din brazde şi din cântec...

La noapte poate, în ultimul răsuflet,
cu luna coborâtă lin pe muguri,
cu pumn de-arginţi ţi-oi arunca în suflet.
Dar cel de-acum, te voi iubi de-a pururi.

Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul

Trandafirul,
nepieritorul trandafir pe care nu-l cânt,
greu de miresme,
trandafirul din grădina neagră în puterea nopţii,
cel din orice grădină şi orice înserare,
trandafirul ce renaşte din uşoara
cenuşă prin arta alchimiei,
trandafirul persanilor şi al lui Ariosto,
cel întotdeauna singur,
întotdeauna trandafirul trandafirilor,
tânără floare platonică,
arzătorul şi orbul trandafir pe care nu-l cânt,
trandafirul de neatins.

poezie celebră de Jorge Luis Borges, traducere de Andrei Ionescu
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grabă

Ah, cum smt femeile grăbite, imprudente,
Ai uitat un gând în gândul meu,
Nu pot să dorm, mă perpelesc pe el,
Şi mă înţeapă.

Deschid ochii şi dau de luna albicioasă,
Asta era!
Asta erai — luna, o lună!
Ce distanţă până acolo şi ce mult timp...

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sobrietate

Căutători de comori sunteţi,
născuţi din fructul de măceş,
ascunşi în coaja unei cetini
feriţi de ropotul de ploi.

Văd frunza de stejar oftând
când scormoniţi la rădăcină,
că umbra lui a ocrotit
ţărâna timpului trecut.

Râul din vale mai visează
bulboane ieşind din pământ,
ce aleargă înfometate în aer
şi prăvălesc apa pe stânci.

poezie de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claire Colburn: Aşadar ai dat greş. Bine, ai dat greş. Ai dat greş. Ai dat greş. Ai dat greş. Ai dat greş. Crezi că asta mă interesează? Chiar te înţeleg. Vrei să fii cu adevărat grozav? Atunci ai curajul de a eşua foarte grav şi de a nu da apoi bir cu fugiţii. Lasă lumea să se întrebe de ce încă mai zâmbeşti.

replică din filmul artistic Elizabethtown, scenariu de Cameron Crowe
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

După moartea ei

Încerc să aflu învăţătura
pentru ziua cea de mâine. Ceva din Matei.
Care liturghier?
Nu am uitat Calea, ci, un pic,
calea către Cale. Copacii continuă să murmure
pace, pace, iar păsările
la margine de ape au prins mulţi
peşti mici şi sunt
mulţumite. Ele-şi deschid atât de lejer
aripile – şi zboară. Mai este încă
posibil.
Deschid cartea pe care strania, dificila, frumoasa biserică
mi-a dăruit-o. Pe Matei. Oriunde.

poezie de Mary Oliver din Sete, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de adio pentru toamnă

Mă despart de toamnă sângerând,
Mâna mea în spinii ei se-agaţă,
Boabe roşii de măceş sub gheaţă,
Unghiile-n carne-agonizând.

Zilele se-ntind uşor pe pat,
Nopţile se culcă peste zile
Pe când plâng mâhnite şi febrile,
Inhibându-şi ultimul oftat.

Mâini chircite, frunzele în pom,
Îşi desprind şi ultima brăţară,
Cad cuprinse-n vălătuci de ceară,
Gem, vorbind acelaşi idiom.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine primăvara

încă de copil mă visam un distins
care se impune prin prezenţa de spirit
şi modul de a fi în mijlocul valurilor
ce se grăbesc să răstoarne echilibrul

cei ce mă ascultă nu pentru că mă cunosc
ci pentru că suntem împreună
trăim timpul cu nobleţea înţelegerii
a ideilor care ne animă
şi nu ne lasă obosiţi la umbră

ne despărţim deseori de noi înşine
mergem pe drumuri diferite
şi nu ajungem la capătul visat
dar ne oprim la izvorul fermecat

când vine primăvara
ne trezim ca şi copacii din somn,
şi pornim mai departe în lume

ziua nu ne lasă singuri
iubirea ne cheamă permanent
şi nimic nu ne desparte de Dumnezeu
atât cât este al nostru la nesfârşit

niciodată nu mă îndepărtez de oameni
o să mă simtă la nevoie
semănul lor apropiat

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

încăierate
sub petala de măceş –
două furnici

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

zi însorită -
lângă mormântul mamei
fructe de măceş

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

cărări brumate -
pe uliţa satului
tufe de măceş

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnele timpului

1. Aud glasuri din lemn,
văd şarpele din râu,
curge undelemn
din bobul de grâu
şi văd semn.

2. Văd ierburi pe stânci
şi fum de polen,
şi urme adânci
lăsate ca semn
de furnici.

3. Semne-n izvoare,
aud în fântâni
plânsul din floare
şi văd în aluni
semn mare.

4. Scripturile vorbesc
despre ape rele,
cuvânt Dumnezeiesc
despre cer şi stele:
semn ceresc.

5. Pe cei osândiţi
iadul stă să-i dea,
pe cei înghiţiţi
marea stă şi ea:
semn din sfinţi.

6. Aud glasul din lemn,
văd şarpele pe drum
şi eu mai văd un semn
în tot ce e acum
semn din semn.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semne

Dacă te-ntâlneşti cu un scaun,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu un munte,
E semn rău, ajungi în scaun.
Dacă te-ntâlneşti cu carul mare,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu un melc,
E semn rău, ajungi în melc.
Dacâ te-ntâlneşti cu o femeie,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu o faţă de masă,
E semn rău, ajungi în sertar.
Dacă te-ntâlneşti cu un şarpe,
E semn bun, moare şi tu ajungi în rai.
Dacă şarpele te-ntâlneşte pe tine,
E semn rău, mori şi el ajunge în rai.
Dacă mori,
E semn rău.
Fereşte-te de acest semn -
Şi de toate celelalte.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inerţie de april

ridică puţin vraja
vezi dacă timpul mai tulbură
păsări pe crengi de adio
nisipuri uitate
în plete de sare

deschide orizontul cu un ochi
de jad
înspre mine
cu celălalt spre mare
priveşte amurgul de aur
firav de april
sau
caută-mă într-o genune
pe o altă planetă

vremea în adâncul sufletului
este rouă de nemurire
când copacii nu vorbesc
cu nimeni

propriul trup se volatilizează
pe drumul pierzaniei
înspre tine
sau înspre răsărit
o comoară de aer
cu chip de femeie
cu visele care nu mai mor niciodată
de pe cerul meu
pe umerii tăi
ca o mantie

se transformă într-o lună albastră
aşteptarea mea
a ta
într-o inerţie
absolută

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!