Epoci de aur

Epoci de aur cu duiumul,
Libertatea de a fi rob, cumulul,
Alege lanţul, glanţul, glonţul,
Femeia are cheia, banul - şpanul.
Stai pe un taburet, citeşti din catihet,
Enumeră lagărele, şlagărele, ah, diavolii,
Ei nu au oase, doar idei păroase.
Aristotel s-a dat la fund, luat şi bătut
Crunt. Ruinele absorb oxigenul,
Moartea-i mai iute ca trenul,
Moise, Iisus, Mahomet? Iosif a zis – Niet.
E uşor să chinuieşti un semen,
Chinuieşte-l ca pe tine însuţi,
Aleargă Tolstoi pe uliţi,
Fiodor Mihailovici bate din palme,
Nietzsche s-a închis la dame,
Poporul sforăie, doarme,
Poporul e ca şi norul, bubuie şi se înşiruie.
Războiul, precum buboiul se sparge,
Infecţia ajunge departe,
Doar Maiakovski şi Brodski
Sunt vaccinaţi, antiscaraoţchi.
Labiche şi cu Labiş, scăpară de antirabici.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

La capătul puterilor, valul ajunge la ţărm, se sparge şi porneşte din nou lupta. Învaţă.

aforism de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruinele au şi ele valoarea lor.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt învăţat

Sunt învăţat cu buha şi hiena,
Cu şarpele care păzeşte ghena,
Din dragoste se moare, nu din ură,
Eu tac, tu scrii, el dă din gură,
şi ce vorbeşte gura dumisale?
Neanderthalensis ştie doar vocale,
Dă cu picioare, e, miroase tare rău,
Să-l ierte cine poate. Dumnezeu?
Un biet biped, trepied, se erijează
În profesor de litere, bluffează,
Îmi este semen, dar tot mai departe
Îl văd, în spaţii reci, deşarte,
Se va trezi tot singur, nefârtatul,
Nebunii nu-şi cunosc păcatul.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memorabil

A spune ceva memorabil şi nobil?
Pornopsihia sperie snobii,
Dar despre moartea lui Ivan Ilici
Cine mai ştie, la examene pici.
Supravegheaţi-ne, totul se fură,
De la lingouri şi până la zgură,
Exhibă, omule, tot ce e-n tine,
Suflet şi spirit, gânduri haine.
Că tu ai talentul de a te eschiva,
Precum spadasinul din burgul mic Spa.
Doar tu, iubito, eşti cristalină
Să te sărut nu-ndrăznesc. Sunt de vină.
Precum invariabila constantă Pi,
Nici într-un vis n-aş îndrăzni.
Schimbăm idei, simfoniete de dor,
Iar patima mea e aiurea, în nori.
Precum Venera fără de mâini,
Tu mă cuprinzi doar cu ochii, bieţi câini,
În van vitejia, în van orice foc,
Eşti Sapho de care n-am parte, noroc.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns. Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosif, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: Iată, "Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui: Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu". Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat pe logodnica sa. Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.

Sfântul Matei în Sfânta Evanghelie după Matei, 1:18-25
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fragment cu drepturi

Mă întreba dăunăzi un tovarăş -
Suntem popor
Şi noi basarabenii?!
Ce drept avem?!
Suntem noi Ţară?!
Şi dacă-i adevăr o obârşie
De milenii.?!

Poporul are drept numai pe străzi
El doar cu străzile e în deplină armonie
Doar strada-i poate oferi
Pământul în bucăţi
Să-şi facă ca Hiperion
Împărăţie...

Poporul are drept la tulburări
La revoluţii
Dacă-i umilit în evoluţii
Mai are drept la scară
Pân-la cer
Ce-o construieşte
Din a "Mămăligilor poluţii"...

Poporul are drept de a munci
Asigurându-şi continuitatea
Existenţei
Mai are drept poporul nostru
De a iubi
Pe cei ce l-au adus
La sapa zdrenţei...

Poporul meu mai are drept şi la Unire
Indiferent
De bună-rea voinţa unor tipi
Şi n-are timp
Poporul meu pentru consilii
Şi pentru listele
Cu iz de comunist...

Atâtea drepturi trec pe dinaintea-mi
Atâtea-mi garantează
Trai decent
Că nici nu pot alege
Ce să mătur mai cuminte
Prospectele din Răsărit
Sau
Bulevardele prin Occident?!

poezie de Iurie Osoianu (15 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când poporul alege – Iisus suferă!

aforism de Alojz Buljan din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierde-te pe tine însuţi

Pierde-te pe tine însuţi
pierde-te-n această iubire.
Când te vei pierde-n această iubire,
vei afla totul.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te pe tine însuţi.
Nu te teme de această pierdere,
te vei ridica din colb
şi vei îmbrăţişa cerurile fără hotare.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te pe tine însuţi.
Evadează din forma pământească,
acest corp este un lanţ
şi tu eşti prizonierul.
Sparge zidul închisorii
şi păşeşte dincolo ca un prinţ.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te la picioarele gloriosului Rege.
Când te te vei pierde înaintea Regelui
Vei deveni Regele.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te pe tine însuţi.
Evadează din norul negru
care te-învăluie.
Astfel, vei vedea lumina ta proprie,
strălucitoare ca luna plină de pe cer.

Acum, intră-n acea linişte.
Acesta este cel mai sigur drum
de a te elibera...

La urma urmei, ce-i viaţa ta? –
Nimic, în afara de străduinţa de a fi cineva,
Nimic, doar o fugă permanentă de propria tăcere.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi privit ochii unui copil bătut?

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Cine are părinţi" (Poetului Adrian in memoriam)

"Cine are părinţi pe pământ, nu în gând,
Mai aude" cum neantul ne cheamă flămând.
Că au fost şi ei tineri, sărmani ori bogaţi,
Vor ajunge în cârje, cu un Alzy sub braţ.
Cel mai mult i-a durut râsul junelui scrib,
Are-n piept doar un boţ? Pălărie de hrib?
E uşor, dai cu barda în stânci, ca-n vechimi,
Iar din stâncă zbucneşte o lacrimă, ştim,
E doar vocea durerii, a sângelui, fiţi
Şi copiii de azi, şi bolnavii părinţi.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut mâna România

Sunt o verigă tricoloră

din lanţul lumii infinit

şi doar o mână mă adoră

de care sunt înlănţuit

În lanţul lumii infinit

se zbate libertatea mea

şi-n inima ca de granit

luminează doar o stea

Se zbate libertatea mea

şi doar o mână o adoră

noapte bună viaţă rea

într-o verigă tricoloră

Din lanţul lumii infinit

o furtună a-ncremenit

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă timpul ar avea zone, aş alege sudul.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zet

Zvonire din fire, zevzecul mai rar,
Zvârluga şi zarul, zvârlet şi samsar.
Zvâcnire, albire, supt sângele, har,
Zvelt trece Caesar, cândva doar zvonar.
Un zumzet, o rimă, o crimă pe-ascuns,
Zurliul o spune, iar eu zac străpuns.
Zaharicale servim noi în cală,
Păcală devine pe loc negustor.
O zugrăveală, pereţii-s din smoală,
Norodul de artă e doritor.
Zoralie, azi dansăm cu fineţe,
Zoolatrie în loc de tristeţe.
Ah, abanosul şi cabanosul,
Ce vis adânc, fără de fund,
Dinţi ascuţiţi, sfarmă-se osul,
Îngerul morţii e negru şi scund.
Atrocitate, raporturi, oameni,
Helga, fecioara repetă doar game,
cămila să ragă, se roagă, o bragă,
cu un pistol cerşetorul să tragă.
Londra e mare, marea e neagră,
sufletu-mi vesel spre tine aleargă.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele idei nu le mai scoţi decât cu creier cu tot.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarpele

De trei ori Euridice se trezi din vis,
A treia oară era în Paradis,
Orfeu pe nicăieri, necunoscut,
Păreri de rău, pe tine te-a durut?
Doar vocea, a iubirii, neîndoielnic,
De faţă era vrăjitorul Melnik,
De mulţi iubită, ea-l iubea pe-Orfeu,
Iar el, pe nicăieri, în Elizeu.
Acesta-i visul, vraja de neînfrânt,
Euridice, numai un cuvânt
Să pot rosti, mai au ele valoare?
Cuvintele, ca sărutări uşoare.
Iar la sfârşit, se întindea departe
Pustiul, precum pielea unui şarpe.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Privesc cu jale Centrul Vechi,
Un Bucureşti pentru priveghi,
Un mini-New York ori Paris,
Aici eu am trăit un vis,
Oraş cu nume ciobănesc,
Bătut de vânturi, crai domnesc,
Prin cimitire trec jelind,
Atâtea nume, prea mult jind,
Nici în Carpaţi, nici pe Danub,
O Dâmboviţă verde –crud,
Zaraze multe au trăit,
Că le-au ucis, că le-au iubit,
Pe Eminescu-l văd precum
Umbra lui Hamlet, spricht –warum?
Modest mormânt, făloase bănci,
Doar zăngănit de bani şi lănci,
Scandaluri, înţelepţii mor
Departe, la Vârful cu Dor.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu chema libertatea când ştii că mai zboară şi pietre.

aforism de Boris Marian Mehr din Eufurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laudă reprezentanţilor poporului

Când tac îi luăm drept luminaţi.
Doar că tăcuţi nu sunt de fel.
Au bărbi de-apostoli lungi de-un braţ
şi gratis patul la hotel.

Îi vezi mergând spre parlament
să ne slujească-n mod concret.
De i-ai petrece mai atent,
ai observa: merg la bufet.

Se tem grozav de zeflemea,
iar faptele le sunt erori.
Şi le e frică, tot aşa,
de-alegeri, nu de-alegători.

La şaptezeci de ani abdică,
iar când să plece – stai, dar cum?!
De eşti cărunt, poporul se ridică.
Poporul se ridică-oricum!

pamflet de Erich Kastner din Zarvă în oglindă, traducere de Dragoş Carasevici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zoo

Zoo-o, ce este cu lumea animală?
Vai ce iubesc animalele, spuse o cucoană
Consumată în urmă cu un an de un somn uriaş
Din Amazonia-amazing. Supărătoare veste,
La fel cum ai scrie o mie de poeme şi nimeni
Nu le citeşte. Mai scrii o mie, la fel.
Te împuşti, glonţul trece pe lângă tine,
Se înfige în fundul lui Svejk, apoi revine
În ţeava pistolului. Am vrut să scriu – pistilului.
Aşa ne învăţa profa de biologie. Doamne,
Ce piept avea femeia aceea, ce piept şi ce voce.
Acum o fi într-un cemitir din Berceni, din Pucheni.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelinişte de Voroneţ

Ştefan cel mare nu-i mort
prieteni Măria Sa doarme
sub cerul ca o foaie de cort
faceţi copii strategici nu arme

Prieteni Măria Sa doarme
somnul i-l veghează poporul
şi greierii doar dau alarme
a venit în fine viitorul

Somnul i-l veghează poporul
sub cerul ca o foaie de cort
parcă ne şopteşte dorul
Ştefan ce Mare nu-i mort

Prieteni Măria Sa doarme
nu mai zăngăniţi din arme

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (ianuarie 2000)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!