Șarpele
De trei ori Euridice se trezi din vis,
A treia oară era în Paradis,
Orfeu pe nicăieri, necunoscut,
Păreri de rău, pe tine te-a durut?
Doar vocea, a iubirii, neîndoielnic,
De față era vrăjitorul Melnik,
De mulți iubită, ea-l iubea pe-Orfeu,
Iar el, pe nicăieri, în Elizeu.
Acesta-i visul, vraja de neînfrânt,
Euridice, numai un cuvânt
Să pot rosti, mai au ele valoare?
Cuvintele, ca sărutări ușoare.
Iar la sfârșit, se întindea departe
Pustiul, precum pielea unui șarpe.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre iubire
- poezii despre cuvinte
- poezii despre voce
- poezii despre visare
- poezii despre valoare
- poezii despre sărut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre rai
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cântecul lui Orfeu
încercam să ies din moarte,
parcă aș fi fost orfeu,
euridice, în ce parte
s-a rătăcit sufletul tău?
dureros și greu să țip,
euridice, să nu mori,
clepsidra a rămas fără nisip
mi s-a spart tocmai în zori.
am să-ți cânt, euridice,
și să fac din tine zeu,
printre maci, printre aglice
tot te caută orfeu.
de ești floare de cicoare,
eu sunt înger, fluture,
îți fur mierea din petale
ca să nu se scuture.
citind în zodii și-n astre,
mi-e din ce în ce mai greu,
te caută-n zări albastre
și-ți cântă veșnic orfeu.
de m-aș naște-a doua oară,
tot la tine aș ajunge
și m-aș face foc și pară...
euridice, nu mai plânge.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (31 martie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre îngeri
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre nisip
- poezii despre miere
- poezii despre fluturi
- poezii despre flori
- poezii despre durere
Rocă
Rocă rănită, munte plângând,
Trec numai umbre prin iarbă, sub vânt,
numai poetul privește-n trecut,
sfântă memorie, literă, scut,
precum Orfeu, am privit cu păcat,
Euridice se-ntoarse în Iad,
Ca Hoelderlin trăiesc într-un turn,
Loc nebuniei sub semnul Saturn.
Viața e marșul forțat spre final,
Altă viziune, galben-opal
Se face soarele, iubita mea,
Noi suntem rocile, oameni, cândva.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre roci, poezii despre vânt, poezii despre viziune, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre poezie sau poezii despre nebunie

Euridice: "În infern rămâneam, Orfeu, și dacă întorceai capul după altă femeie."
aforism de N. Petrescu-Redi (12 mai 2013)
Adăugat de N. Petrescu-Redi

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi și aforisme despre religie, aforisme despre iad, aforisme despre femei, aforisme despre Orfeu sau aforisme despre Euridice

Patronimică
Botezat Euridice
E frumos, nu am ce zice,
Dar mai potrivit, cred eu
Era să-i fi zis Orfeu.
epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre botez, epigrame despre frumusețe, citate de Gheorghe Ionescu despre frumusețe, epigrame despre Orfeu sau epigrame despre Euridice
Uneori, strălucirea cerească se adună într-o baltă stătută. Un orăcăit seamănă cu vocea unui înger.
aforism de Boris Marian Mehr din Eufurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre îngeri sau aforisme despre voce
Apollinaire
Apollinaire, pe tine te-a iubit cineva?
Este iubirea monedă de schimb pentru viața de apoi?
Ți-au despicat craniul pentru păcatele cui?
Tu cunoșteai legile nobleții, precum Orfeu,
Tu ai iubit țestoasa, calul, capra, șarpele, pisica,
Leul, iepurele, dromaderul, șoarecele, elefantul,
Omida, musca, puricele, lăcusta, delfinul,
Meduza, racul, crapul, porumbelul, păunul, bufnița,
Boul, tot bestiarul, dar omul, omul erai tu? Așa cred.
Turme de poduri vin în urma ta, gloriosule
Apollinaire, Apollo în aer.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viața de apoi, poezii despre schimbare, poezii despre raci, poezii despre păuni, poezii despre porumbei sau poezii despre poduri
Era atât de egoistă încât nu se iubea nici pe sine.
aforism de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Era atât de egoistă încât nu se iubea nici pe sine însăși.
aforism de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul către nicăieri
Sunt drumul către nicăieri!
Un drum cu flori și plin de rouă,
Te-ncânt cu-a mele dulci cărări
Și îți promit o lume nouă.
Vând doar iluzii pe nimic
Și de mă ninge ori mă plouă,
Când visul lumii e prea mic
Eu îi ofer o haină nouă.
Sunt drumul către nicăieri,
Ușor de străbătut și poate,
Ce ție-ți pare azi ca ieri
Eu văd lumina după noapte.
Sunt doar un drum ce n-a știut
Să se pietrifice cu moarte
Și-arar pustiu, și-ades tăcut.
A mers cu viața mai departe.
Din mii de drumuri numai eu
Mai știu ce-nseamnă și odihna
Am timp să dorm, dar somnul meu
În veci n-o să-și găsească tihna.
poezie de Luiza-Adriana Grama din Risipitor de albastru
Adăugat de Luiza-Adriana Grama

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre vestimentație, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre rouă sau poezii despre promisiuni
Înțelepciunea lucrează numai pentru tine, nu are alt stăpân.
aforism de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre înțelepciune
Frica de necunoscut, fuga din fața suferinței, ce înjositor!
aforism de Boris Marian Mehr din Sublimele
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre suferință sau aforisme despre frică
"Cine are părinți" (Poetului Adrian in memoriam)
"Cine are părinți pe pământ, nu în gând,
Mai aude" cum neantul ne cheamă flămând.
Că au fost și ei tineri, sărmani ori bogați,
Vor ajunge în cârje, cu un Alzy sub braț.
Cel mai mult i-a durut râsul junelui scrib,
Are-n piept doar un boț? Pălărie de hrib?
E ușor, dai cu barda în stânci, ca-n vechimi,
Iar din stâncă zbucnește o lacrimă, știm,
E doar vocea durerii, a sângelui, fiți
Și copiii de azi, și bolnavii părinți.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre tinerețe, poezii despre sânge, poezii despre râs, poezii despre gânduri sau poezii despre copilărie
Iubește la bătrânețe ca și cum ar fi prima oară!
aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre iubire sau aforisme despre bătrânețe
Opusul iubirii
Opossum, opusul iubirii nu este ura,
Indiferența genială cură,
Cât mai lucidă, acidă, ucide
Inima oricărui prinț, Baiazide.
Visul cu trenul pierdut între gări,
Jupoaie-te de întrebări,
Ce călător urcă, dispare?
Opusul iubirii nu-i disperare.
Noapte de noapte dispar călătorii,
Auzi și tu vocea? Plânsetul morii.
Dar Purgatoriul îl știi? Auzit-ai?
Mila-i mai rea decât mita și mita-i.
Nu au putere cei ce se laudă.
La eșafod cine aplaudă?
Câtă orbire, atâta nemilă,
Tu răsfoiește filă de filă,
Ia dicționarul khazar, mai învață
Ce se mai poate-n această viață.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre trenuri, poezii despre noapte sau poezii despre laudă

Vocea ta îmi aduce aminte de râul de la marginea lumii
cu susur domol
tresărind în noapte
ca o dulce întrebare
pe buzele tremurânde
nu uita
dragul meu
ai timpul între degete
prins ca un inel de foc
și pustiul îți este străin
atâta vreme cât degetele mele
se vor plimba în voie
cuvânt după cuvânt
pe trupul tău
vocea ta îmi aduce aminte de mine
când mușcam dintr-un fruct zemos
și inevitabila tuse
mă făcea să zâmbesc
neputinței de a înghiți crudul adevăr
vocea ta nu e nici pe departe
asemeni unui soldat care ar înfige pumnalul
sau a unui Iuda pregătit să mă vândă
pe treptele înghețate ale vreunui templu
vocea ta e vocea mea
cu fiecare poem în care te învăț pe de rost
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete, poezii despre zâmbet, poezii despre râuri sau poezii despre plimbare
* * *
Un cavaler Nevormehr
Și o prințesă, Irina,
Ei nu s-au văzut nicăieri,
Numai în vise nocturne.
Ea nu era Annabel,
Ea scrie poeme sublime,
Pe când cavalerul rebel
Căuta iubirea în rime.
Dar timpul, un corb nemilos
Îi tot urmărea cu privirea,
Irina o carte a scos
Pe care-o lăuda scriitorimea,
s-a dus cavalerul Bemmehr
să-și toarne aleanul în ghiersuri,
vor trece oricum primăveri,
Irina clădea universuri.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară sau poezii despre cărți
Megapoemul
Oricare organ are sunetul lui
În concertul vieții, mai sus și mai șui,
Creierul strigă tăcut ca un corb,
Organul iubirii e surd și e orb,
Circulăm pe un drum fără borne, în jur,
Nu e câmp și nici mare, imperiul e sur,
Infinitul la care nu ne-adaptăm,
Unde-s munții și hăul? Ca nebunii cântăm.
Creațiunea-i tăcere ori numai păreri?
Există mai mult ce a fost până ieri.
Singur aprobi, singur renegi,
Nu e nimeni să-ți spună să râzi și să pleci.
Aventura așteaptă, Providența-i mister,
Tăcerea complotului reginei Esther.
Vinovați fără vină, mereu pedepsiți,
Culorile vidului, calicii căliți.
Tăcere nocturnă, final așteptat,
Prometeu și Sisif ne-au înșelat,
Răul are a mie de flori, de culori,
O misiune de ai, faci numai erori,
Comoara-i pierdută, semințe în vânt,
Ce a fost înainte de primul cuvânt?
Un ecou poate fi după orice eșec,
Generos e Neantul, aparent este sec.
Dar din imnuri se nasc și îndemnuri, impuls,
Calea Lactee nu e de muls,
Marionetă sau om, alege sau uiți,
Pe tine mizează vagabondul desculț,
Violența tăcerii, rătăcirea-n rostiri,
Monolog paralel cu splendide iubiri,
Un joc început și neterminat,
Unde ești sau ai fost? Ori nu te-ai iscat?
Uitat e potopul, pe ce dimensiuni
Ne readunăm pentru promisiuni?
Dialog ventriloc, verbul naște mereu,
Verbul este în toate, parcă e Dumnezeu,
Despuind adevărul nu găsim mai nimic,
Iubirile mor, se preumblă pe dric,
Elocvențe de tablă, un vacuum stătut,
Mai mult decât fapta, un cuvânt te-a durut,
Iar abisul își cheamă noul abis,
Catastrofă nu este, a fost doar un vis?
Și astfel parcurgem mereu acest drum
Fără borne, iubesc doar ce știu acum.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre vinovăție, poezii despre naștere, poezii despre culori, poezii despre început sau poezii despre violență
Nu a murit Poetul
Nu a murit Poetul,
Cum nu poate muri Universul,
Arată-mi cu degetul pe cel care a murit,
Un chip gălbejit, o humă în devenire,
Ce este omul? Un pumn de țărână.
Dar Poesia are alte legi,
n-are început, nici sfârșit,
ex nihilo nihil, poemul
se naște din alt poem,
precum copilul din mamă,
precum sămânța din iarbă,
precum dragostea mea
din mii de iubiri ancestrale,
cine a inventat sărutul,
fiorul, orgasmul, basmul?
Doar Dumnezeu poate ști.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sex, poezii despre religie sau poezii despre moarte
Fii circumspect față de anii ce vin.
aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre timp

Vrăjitorul cuvintelor
Eu sunt vrăjitorul cuvintelor,
cel care framânta silabele cu sângele lui.
Eu sunt vrăjitorul luminii,
cel care închide întunericul
în sâmburi de cireșe amare,
cel care adună ploile
în matca râurilor,
cel care seaca izvoarele lacrimilor
cu sărutări de soare.
Eu sunt vrăjitorul
care face cuvintele să cânte
sub frunți înnegurate...
Te aștept pe tine,
un menestrel de sub vechiul turn,
o umbră care se furișează pe lângă ziduri
căutând un om...
Sunt aici ducând cu mine
răni de dor,
ținănd în mână
fluturii albaștri ai nopții
în care ne atingem
doar sufletele.
Unde mă cauți?
Sunt aici umblând cu tălpile goale
pe liniștea de mânăstire... așternută între noi.
Sunt aici să înțeleg
de ce se ivesc zorii atât de târziu.
Sunt aici să te învăț adevăruri
ascunse în semințe de mac.
poezie de Lelia Mossora (14 iunie 2003)
Adăugat de Lelia Mossora

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre ploaie