Prind aripi când iubirea e sprijinul meu

Prind aripi când iubirea e sprijinul meu cald,
Dispar dureri profunde, în bucurii mă scald,
Visez în plină noapte cum îngerii în zbor
Îmi pătrund în suflet cu farmec şi fior.

Totu-i frumos, mă strigă viaţa-n forme noi,
Necunoscute fapte rodesc peste noroi,
Împletesc cunună de flori viu colorate,
Mă mulţumesc în umbre cu urme de palate.

Iubirea este spiţa la roata care duce
În ceasul veşniciei clipa cea mai dulce,
Sărutul care soarbe speranţa din păcate
Şi mă-nalţă iarăşi în lume pe-ncercate.

Am aripi când iubirea mă-nalţă la nou rang,
La inima frumoasă a omului meu drag
Să pot visa în noapte toţi îngerii în zbor,
Să vă pătrund în suflet cu farmec tuturor!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnobilând iubirea

Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în braţele Domnului.

Tu îmi priveşti inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.

Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorţii din coji de pământ?

Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.

Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptaţi de o floare.

Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e iubirea?

Ce e iubirea? De inima o cheamă.
Ce e iubirea? De lasă-n suflet rană.

Ce e iubirea? Când fără ea, degeaba mai trăim.
Ce e iubirea? De nimic pe lume, nu e mai sublim.

Ce e iubirea? Când o cunoşti
Şi simţi că eşti omul cel mai bogat din lume,
Ce e iubirea? Când te părăseşte şi rămâi buimac.

Ce e iubirea? De toţi îi cântăm, scriem şi vibrăm.
Ce e iubirea? Atunci când o trădăm.

Ce e iubirea? Atunci când nu o cunoşti.
Ce e iubirea? Pentru cei răi şi proşti.

Ce e iubirea? Când te părăseşte
Şi totul în viaţă, ţi se prăbuşeşte.

Ce e iubirea? Când din ateu, devii un credincios.
Ce e iubirea? Pentru tirani şi ticăloşi.

Ce e iubirea? De n-ar fi Dumnezeu
Şi în iertare, nu încercăm să credem mereu.

Ce e iubirea? De inima mereu o cheamă,
Ce e iubirea? Când mai toţi, de la ea, avem o rană.

Ce e iubirea? Când viaţa ne-o fericeşte un timp,
Apoi ne părăseşte căutând al destin.
Ce e iubirea? La care atâta râvnim.

poezie de Valeria Mahok (10 august 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea e un foc ce arde,
E un fior în miez de noapte,
Ce îţi gravează-n suflet,
Pe care-l simţi ca pe un cântec.

Îţi spun drept, eşti cu foloase....
Eşti ca reumatismul-n oase
N-aş putea să te mai scot
De durere nu mai pot.

Cât mă bucur că "eşti".
Cât aş vrea să trăieşti
Din nou o viaţă senină,
Cu lumină şi farmec plină.

poezie de Eugenia Calancea (10 ianuarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea-i adusă de îngeri, din cer...

Noaptea închide-mă-n inima ta,
Ziua ia-mă în zboru-i înalt,
Vopseşte-mi dorinţa de-asalt
În iubirea sclipirii de stea.

Buzele noastre să cânte în zbor
Săruturilor năvalnice-n dor.

Prin inima ta, prin inima mea
Zvâcnesc întrebări şi răspunsuri
Cu pante moi dar cu urcuşuri
În încercări de flori de catifea.

Totul e farmec şi totu-i mister,
Iubirea-i adusă de îngeri, din cer!

sonet de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zburăm spre stele...

Sunt cu ochii pe tine,
Nu-mi părăsi speranţa,
Nu ieşi pe uşa
Unde-i lipsă clanţa.

Mai bine intră-n mine,
În domul de iubire,
Te voi simţi un înger
Cu zbor în prelungire.

Ne-om ostoi în farmec
Din ochii tăi ţâşnind,
Aş vrea să-mi fie viaţă
Un dulce labirint.

Să ne ascundem gesturi
În fapte împlinite,
În ochii tăi doar stele
Ce mă ating, fierbinte.

Luminile să curgă
Din oglinzi în cafele,
Speranţa să ne pună
Clanţe în vâlcele.

Să ne ascundem ritmic
De lume printre flori,
Să zburăm spre stele
Pe aripi de cocori

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presară-ţi buzele...

Presară-ţi buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Şi vom trăi o noapte şi o viaţă
Iubind cu preţuire în farmec nesfârşit.

Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ţi iubito plăcerile trupeşti
În sâni, în focul care arde-n noi
Şi vom trăi sub stele minunile lumeşti.

Presară-ţi buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ţi-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieţii uşor ne-a cuprins.

Presară-ţi buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăieşti
Şi nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu poveşti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor lin de viaţă săruta cerul. În taina păcatelor, urme de aripi albe străpungeau adierea vântului cald. Ne-am aliniat sufletele firesc într-un amalgam comun. Semănau prin recunoştinţa trăirilor mute, imperfecte şi pline de intens. Când se odihneau privirile sub genele luni, ne era inima plină de dor. Şi-am fi lăsat graiul să piară în abis, agăţându-ne firul poveştii de freamătul neobosit al valurilor. Am fi întâmpinat răsăritul cu toată iubirea din lume, ascunsă în jumătăţi lipite perfect, într-un singur suflet.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea târzie

Fluturi în piept,
Lauri de dor,
Florile-mi pun
Aripi să zbor.

Pot fi albină
Sau rouă curată,
Pot fi o iubire
În sânge turnată.

Lauri de dor,
Marele hoţ
Fură iubirea,
O dă la nepoţi.

Rămân c-o petală,
Mă bucur nespus,
Iubirea târzie
N-are apus!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Nemărginită,
Netămăduită,
Ne bagă-n ispită,
Ne-atinge, ne-alintă.

Cu flori e sfinţită
În creuzet de ghindă,
Prinde aripi, s-agită
Şi de zbor e-avidă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea

În viaţa mea cu cânt de liră,
Eşti împlinirea unui vis;
Al tău farmec mă inspiră
Cu cugetări de paradis.

De când te-am cunoscut pe tine
Şi-am început să te iubesc,
Mă simt trăind în altă lume
În care mă desăvârşesc.

Doar iubirea e în stare,
Să schimbe omul vechi de tină,
În om nou, ce-n suflet are
Bucurie, pace şi lumină.

Aş dori, frumosul zâmbet,
Ce îl ai tu pentru mine ,
Să nu-l pierzi, în al tău umblet,
Prin astă lume de suspine.

Iubirea ce pe noi ne leagă,
Cu al ei dulce fior,
N-aş da-o pe lumea-ntreagă,
Nici chiar de ar fi să mor!

poezie de Sergiu Mănuş (mai 2013)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele căzătoare

Mă stinge tăcerea, mă arde cuvântul,
Mă-nalţă văzduhul, mă-ngroapă pământul,
În brazde de cuget, în susur de ape,
Suspină şi gândul, suspin e în toate

Şi cad mii de fluturi din dor de lumină,
Răpuşi de-ntuneric, de griji şi de vină,
Bătaie de aripi în umbră apune,
Când nori de tristeţe mă strigă pe nume

Doar ochii tăi tandri mai pot să-mi arate,
Că sigur iubirea există în toate,
Şi poate de-aceea alerg înspre tine,
Când teamă îmi este că nu vei fi mâine

Îmi strigă tăcerea, îmi plânge cuvântul,
În suflet mi-e rece şi bântuie vântul,
Atunci când nu eşti, universul dispare,
Cad stele din cer şi lipsa ta doare

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Femeia e-o legendă ce pune soare-n noapte,
Din fulgere croieşte lumina din răscruce
Şi-, n ceasurile negre, pudrează simplitate,
Să înflorească-n suflet iubirea ei cea dulce.
In ochii ei de mamă, femeia zămisleşte
Iubirea pentru pruncu-i, cu glasul cel duios,
Ea poate ca să poarte pe braţe, cât trăieşte,
Îmbrăţişarea-i caldă, prin nori şi timp ploios.

În mâna ei de zână şi timpul istoveşte,
Femeia-i rugăciune şi cântec de-nceput,
Iar când afară tună şi vremea se-năspreşte,
Ea este pragul casei şi zbor spre absolut.
Pe rozele din buze îi înfloresc cuvinte
Şi-, n şoaptele din noapte, aduce vântul lin,
Din suflet, ea revarsă noian de simţăminte,
Ca să ne crească aripi spre cerul cel senin.

E mamă şi regină, soţie şi iubită
Şi-, n aura-i de muză, poeme noi urzeşte,
Iar fruntea ei cu lauri îi e împodobită
De clipele apuse în timpul ce-o zoreşte.
În inima ei mare păstrează frumuseţea,
Când anii îi brăzdează lumina din obraz
Şi-, n toamnele iubirii, brodează tinereţea,
Sădindu-ne în suflet lumina din topaz.

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă-n vis de Paşte

Plouă în grădină
Cu aripi şi cu flori,
Albinele-n surdină
Zboară pe sub nori.

Plouă şi cu rouă
Sub curcubeu întins
În coşul plin cu ouă
Şi cozonaci de vis.

E visul meu de Paşte
Cu muguri de lumină
În care se tot naşte
Credinţa cea divină.

Plouă deci, cu vise
Şi cu Hristos în gând,
În fapte necuprinse
De suflet pe pământ.

Plouă-n primenirea
Vieţii-n generaţii,
În toate cu iubirea
De rod şi aspiraţii.

Plouă-n vis de Paşte
Cu aripi şi cu flori
Luminii care naşte
Copii biruitori.

Copil sunt şi am zborul
În bolta românească,
Unde tricolorul
Mi-i zestre strămoşească.

poezie pentru copii de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau aripi...

Vreau aripi pentr-un zbor ceresc,
Dar nu din cin călugăresc,
Vreau aripi, cu un gând şerpesc:
Un fruct oprit să mai găsesc!

Îmi cere trupul tineresc
O altă Evă să doresc;
Şi-o nouă toamnă de privesc,
Visez doar frunze ce pălesc!

În frunze care cad, doresc,
Destinul meu să-l împlinesc:
Un nesătul de verb crăiesc,
Din care mari dorinţe cresc!

Mă-nalţ dar iar mă prăbuşesc,
Cu bietu-mi suflet pământesc,
Când Rai şi Iad se împletesc,
În ce-am iubit şi ce iubesc...

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Sunt purtată de un gând
Zbor ca pasărea in vânt
Calul alb un suflet blând
Pletele bălaie flutură în vânt

Cântă-n iarbă un greiere
Se animă toată vieaţa
Vântul el îmi dă putere
Înfloreşte acum speranţa

Simt cu tine că eu zbor
Caut iubirea dintr-un vis
Cerul nu are nici un nor
Calul alb ea mi l-a trimis

Bat cărări păduri si ape
Fericirea-n suflet îmi dansează
Uşurată las calul să se adape
Iubirea în faţă mea se asează

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tămăduirea rătăcirilor

Îngerii aduc pe poarta cerului,
Pe undeva, pe la Greşu,
O rază de lumină,
O pun în căuşul palmelor
Şi o infuzează
Cu sărutul buzelor tale.

Beau pe nerăsuflate
Boabele fericirii
Cu ochii şi inima...

Sufletul intră în jocul raţiunii,
Raţiunea urmăreşte
Zig-zagul fluturilor
Mânjiţi cu aripi de curcubeu,
Albinele deviază orizontul
Vărsând peste noi
Clepsidra cu miere şi polen.

Îţi aduci aminte
Pe unde, şi cum, ne-am tămăduit
Rătăcirile dulci?

Tu, răspunde.

Eu încerc să pătrund,
Pe aceeaşi rază,
Cu tine în braţe
Pe poarta cerului!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zburăm înspre soare

Iubirea mea cu ochi frumoşi ca crinii,
Revino din nou la mine!
Că sufletul îmi tânjeşte de dor
Şi aş vrea să am aripi, să zbor!

Să zbor până la soare şi lună,
Să-ntreb de ce nu mai suntem împreună
Şi unde este dragostea cea nemuritoare,
De ce-a dispărut ca un val de mare.

Ea apărut ca o scânteie
Când te-am văzut pe tine, femeie
Dulce ca un fagure de miere
Şi frumoasă cum e luna-ntre stele!

Vino, iubirea mea, cu miros de crin
Ca durerea să-ţi alin
Şi să-ţi sărut obrazul moale, ca să-ţi crească aripioare!
Să zburăm înspre soare, hai, vino, iubirea mea cea mare.

poezie de Vladimir Potlog (12 decembrie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi

Dacă iubirea mea e străvezie,
eu pot să o privesc doar când visez.
... Am să îi fac frumoasă ie
şi o maramă am să-i inventez.
Şi în păduri, la "amuţitul cucului"voi fi.
Cu fete despletite voi dansa în noapte.
Te-astept cu Sânzienele să vii.
Iubirea ne-o vom spune doar în şoapte.
Focuri în noapte vom aprinde numai noi
şi vom lăsa tristeţea pe cărare.
Vom prinde în cunună amândoi, flori galbene
... fărâme dintr-un soare.
Şi totuşi, dacă n-ai să vii cu mine,
o altă şansă eu nu îţi voi da.
Vor râde Sânzienele.
... Dar fără tine.
Şi eu în noapte
voi aprinde altă stea.

poezie de Iulia Giuşcă din poezie nepublicată (2017)
Adăugat de Iulia Popov(nume autor...numele din certificatul d
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima rozei

Un gând frumos al meu
Se îndreaptă către tine
Inima îmi poartă mereu
Iubirea si dorul de tine

Se desfăsoar în pas usor
Catifelată petală de roze
Dans aripille unui condor
Stropind apă dint re oase

Pustiu si dor mă încearcă
Dansul rozei duce in zbor
Se face dorul că mă uită
În suflet simt durere si gol

Nevinovat dans mă încarcă
Iubirea mea aruncată în hău
Păstrează inima rănită acră
Amintireile din sufletul său

Runde între arenele cu tauri
Adrenalina îi cade în poale
Aruncă tu petale roza roşii
Arena plină începe o ploaie

Lume în arenă toata s agită
Vârtejul deodată se opreste
Toreadorul pierdut la coridă
Inima rozei iarăsi zvacneste

Dragoste parfum de petale
În atmosferă acum zăreşte
Iubirea rozei în suflet răsare
Inima rozei din nou iubeşte

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt

Zbor de vise prind în noapte
Mă ascund în vraja lor
Tu mă chemi printre păcate
Iar eu vin... îmi era dor

Te ating, sărut pe umeri,
În oftatul tău mă pierd
Când bătăi din piept îmi numeri
Şi mă laşi să te dezmierd

Îmi aluneci lin pe piele
Iar eu tac pe trupu-ţi cald
Mâinile-mi te vor doar ele
Şi prin suflet mi te scald

Mă iubeşte pe un freamăt
Ce se naşte când respiri
Pierde-mă în al tău geamăt
Şi-n dulceaţa din priviri

Hai să ne iubim o vreme
Poate-n ea ne vom uita
Doar noi doi, nişte poeme,
Ochii mei... privirea ta

poezie de Adi Conţu (4 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!