
Omul de zăpadă
Cineva ar trebui să aibă o minte ca aceea a iernii
Pentru a înțelege înghețul și crengile
Pinilor acoperiți de zăpadă;
Ar trebui să-i fi fost frig multă vreme
Pentru a percepe tristețea ienuperilor degerați,
A frunzișurilor pline promoracă, sclipind departe
Sub soarele lui ianuarie; doar asemenea minte
Nu sesizeaza mizeriile din șuieratul vântului,
Durerile din sunetele celor câteva frunze rămase pe ramuri,
Care de fapt nu sunt altceva decât sunetul pământului
Împînzit de același vânt,
Care bate peste aceleași locuri sterpe
Pentru a fi auzite de ascultătorul care ascultă-n zăpadă,
Și care, fiind nimic el însuși, privește
Nimicul care nu se află acolo și nimicul care se află.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre sunet
- poezii despre crengi
- poezii despre zăpadă
- poezii despre tristețe
- poezii despre iarnă
- poezii despre frunze
- poezii despre durere
- poezii despre Soare
Citate similare

Duminică dimineață - II
De ce ar trebui să fie reverențioasă în fața morții?
Ce fel de divinitate este aceea care se dezvăluie
Doar în umbre mute sau în vis?
N-ar trebui să se bucure de mângâierea soarelui,
De aroma fructelor, de aripile strălucitoare ale păsărilor
Sau de balsamuri și de frumusețea pământului,
Lucruri care au cel puțin același fermec ca visele despre paradis?
Divinitatea trebuie să trăiască în interiorul ei însăși:
Vehemențele ploii, atitudinile ninsorii;
Suferința singurătății sau entuziasmul de neînvins
Când pădurile dau în floare; sentimentele
Răvășite pe drumuri ude în nopțile de toamnă;
Toate bucuriile și toate durerile, amintirea
Unei ramuri verzi vara și a unei crengi în iarnă.
Acestea sunt măsurile destinate sufletului ei.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre singurătate
Așadar, gândul tinde să devină experiență. De fapt, sinele fals al gândului visează să devină experiență, tocmai pentru a-și mări ponderea de prezență în realitatea manifestată și pentru a putea cunoaște lumea fizică. Și cum evoluează o entitate de energie? Prin energie. Gândul, fiind o entitate de energie, se află în căutarea unei surse de energie, tocmai pentru a-și asigura aportul necesar de hrană pentru a se dezvolta. Fiind o formă - o formă de sunet - această entitate este mereu influențată de sunetele înconjurătoare și, tocmai de aceea, vibrația unui gând este într-o continuă oscilație, la fel cum, spre exemplu, este și vibrația omului. În fiecare moment de Acum, gândul are o vibrație diferită, frecvența sa fiind determinată de direcția în care călătorește și de viteza cu care călătorește. Prin vibrația proprie, gândurile au accesul permis la procesul de rezonanță și la contopirea cu o sursă vibratorie aflată pe aceeași frecvență. Această sursă vibratorie se numește minte, care este o trambulină pentru metamorfozarea gândului în experiență. Bineînțeles, și omul are o anumită frecvență de vibrație. Iar acum urmează punctul culminant: gândurile intră în rezonanță cu o minte aflată la același nivel de vibrație, care călătorește în același direcție.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre gânduri, citate despre sunet, citate despre viteză, citate despre visare, citate despre realitate, citate despre fizică, citate despre evoluție, citate despre energie sau citate despre devenire
Totul există în Liniște. Dincolo de aparențele sunetelor, dincolo de totalitatea zgomotelor, Liniștea este fundamentul creației, care, neîncetat, e prezentă fără a pretinde nimic. Liniștea nu cere, Liniștea nu condiționează, Liniștea nu așteaptă, pentru că Ea este lipsită de nevoi. Liniștea se oferă pe Sine, se dăruiește în mod necondiționat și susține, fără efort, existența sunetului. Căci în spatele sunetului se află Liniștea din care provine sunetul; în profunzimea sunetului, se află Liniștea din care s-a dezvoltat sunetul; în inima sunetului, se află Liniștea din care a pornit sunetul. Inima sunetului este locuită de Liniște, iar această Liniște se îngrijește de buna funcționare a sunetului, chiar dacă sunetul nu este conștient de ceea ce se află în inima sa. Căci Liniștea nu face zgomot și nu cere atenția sunetului - tocmai de aceea este nesfârșită.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Liniștea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre existență, citate despre inimă sau citate despre cadouri
Realitatea este relativă (poem postmodernist)
Văd cum pașii mei de zăpadă dispar în
zăpadă. Frigul îi înghite. Umezeala tresare
pe nea, mai umedă decât orice tresărire.
Sunt cu mult mai mult implicată într-o întindere
ascuțită dată de absența zăpezii decât am fost
vreodată. Am uitat că exist. Încerc să-mi amintesc.
Un nor își clatină albul a ploaie. Nimic nu plouă
exteriorul, universul, sensul ploii este întotdeauna
spre interior. Trebuie să se claine mai întâi,
ca să devină ploaie. Copacii simt, cu exactitate,
acest lucru, pentru că ei, cu siguranță, sunt existenți.
Mai mult decât atât, copacii înțeleg de ce sunt existenți.
Ei așteaptă ploaia, chiar dacă grindina le poate rupe
crengile. Când îi bate frigul după ploaie, ramurile lor
lucioase îngheață. Vreau pașii mei înapoi, așa precum
vreau să aud, din nou, cântecul care se cânta odinioară
în aceeași cafenea, chiar dacă mai am și acum o pată
de cafea pe pantof. Iau acel taxi, care nu mă poate duce
niciunde, dar șoferul știe să conducă în prima ploaie,
care cade peste stratul de zăpadă. De fapt, această
zăpadă este existentă, până când este dizolvată de
ploaie. Eu pot fi existentă atâta timp cât nu mi-e frig
și această ploaie nu este nicidecum una tropicală,
iar eu n-am fost niciodată mai indiferentă ca acum.
Cineva sau ceva merge nestingherit drept înainte.
E corpul meu. E ceva, care nu are nici început și nici
sfârșit. Este mișcarea, care pierde caracteristica timpului.
Ploaia și zăpada au nevoie de timp pentru a dovedi că
au personalitați similare și aparențe diferite. Timpul este
existent. Eu nu pot fi existentă într-un timp diferit. Eu nu pot
deveni existentă a doua oară.
poezie de Marieta Măglaș din Antologie de poezii
Adăugat de Marieta Măglaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre timp, poezii despre muzică, poezii despre devenire, poezii despre cafea, poezii despre încălțăminte sau poezii despre început

Iubirea este asemenea unei flori care își dăruiește parfumul: o putem mirosi sau putem trece nepăsători pe lângă ea. Floarea se află acolo pentru toți, dar mai ales pentru cei care își dau osteneala să-i soarbă parfumul și să o privească cu încântare. Puțin importă pentru floare faptul că suntem în grădină alături de ea, sau că ne aflăm departe; ea continuă să împrăștie în jur suavul său parfum pentru toată lumea.
Krishnamurti în Eliberarea de Cunoscut
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre flori, citate despre iubire, citate de Krishnamurti despre iubire, citate despre comerț exterior sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Gândul își imaginează că într-o zi și el va fi "sinele". După cum, în tot acest timp, tu nu ai fost, nu ești și nu poți fi nimic altceva decât Sinele. Pentru gând, Sinele fie e veșnic acolo, fie e o absurditate, abstractă, care "DE FAPT", nu există. După cum pentru cel realizat; gândul, mintea e un mit. Iar Sinele e singurul fapt de o concretețe Absolută. Tu cum de nu vezi asta? Cum de nu vezi că gândul care îți promite că îți va da Sinele; dacă urmezi condițiile lui veșnic interminabile? De fapt, tot ceea ce îți oferă gândul, e si mai multă "devenire", el nu ți-l poate da, pentru că Sinele, libertatea fiind infinită este și incognoscibilă! Dacă nu ar fi acum gândul care să te eticheteze, să te definească întru veșnica lui separare și limitare, tu cine mai Ești?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre promisiuni, citate despre libertate, citate despre imaginație sau citate despre absurd
Inside
&
iarnă dependentă de vânt și zăpadă
când încerci să scrii asta inseamna ca te-ai gândit deja
prea mult la un sentiment
compulsiv
care îți crește în creier un gheizer din
care țâșnește apa fierbinte în plină iarnă
cand scrii asta pe pământ oamenii curg / aceeași apă
nestavilită î n s p r e mormintele lor
nu astăzi, nu mâine zăpada se va topi
și vei vedea cum prin fumul de țigară
reclamele luminoase ne vor striga de pe străzi
ca în niște filme vechi în alb - negru
"ar trebui să vă fie frică de noaptea care vine",
dar atât. liniștea obsesivă ne va amorți
durerea si truda ne va împinge la marginea somnului
ca într-o prăpastie
în care nu ne veghează nimic. sfârșitul e întotdeauna același,
lași corpul moale
să poată zbura / pentru că știi
asta se întâmplă de fiecare dată când vrei să visezi.
și când încerci să scrii asta înseamnă că te-ai gândit prea mult la un sentiment obsesiv
de exemplu / moartea ar trebui să nu existe / moartea ar trebui să fie
o mângâiere pe care o vezi în filmele vechi
o iubire care se consumă ca o flacără de chibrit.
o secundă care nu doare / o iarnă nesfârșită îngropată
în zăpadă și vânt.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre filme, poezii despre zbor, poezii despre viitor, poezii despre somn sau poezii despre sfârșit

O adevărată carte poștală de Crăciun
Măcăleandru, te urmăresc. Ești un măcăleandru perfect
totuși, n-ar trebui să-ți faci sălașul pe mânerul unei săbii?
Măcăleandru, mă urmărești. Nu sunt eu un om perfect?
Totuși, n-ar trebui să port un laț în buzunar, o armă în mână?
Eu, sunt, de-asemenea, acoperit cu penajul de iarnă, nu mult diferit de-al tău
totuși, culoarea roșie se află în pieptul meu, nu pe el.
Îți cânți cântecul tău de măcăleandru, iar eu pe-al meu de om.
Sunt diferite, dar au același înțeles: iarnă, teritoriu, sete.
Vom supraviețui oare, ochi îndrăzneți, să culegem
semințele ascunse în pământ, semințele ascunse în minte?
Omul de zăpadă crede că da. Privește-i zâmbetul prostuț,
în vreme ce șalul pe care i l-am dăruit alunecă jos de la gâtul lui.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre roșu, poezii despre poștă, poezii despre perfecțiune, poezii despre cărți sau poezii despre culori
Fran Kubelik: Mă întreb cât îți ia să-ți scoți din minte pe cineva care a rămas blocat acolo. Ar trebui să se inventeze o pompă pentru asta.
replică din filmul artistic Apartamentul (15 iunie 1960)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inventatori
Întotdeauna ascultă-ți instinctele și află că toate răspunsurile de care ai nevoie se găsesc în tine. Stai singur un timp. Fii suficient de relaxat pentru a găsi răspunsurile și a le asculta. Găsește ceva care îți place să faci și apoi trăiește o viață care să dovedească acest lucru. Țelurile tale ar trebui să țâșnească din valorile tale, și atunci munca ta va radia dorințele inimii. Acest fapt te va opri de la toate acele distracții prostești care nu fac altceva decât să-ți risipească timpul viața înseamnă timp și vei afla cât de mult poți crește în anii în care îți sunt destinați.
Jack Canfield în Supă de pui pentru suflet
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre valoare, citate despre relaxare, citate despre instinct, citate despre dorințe, citate despre distracție sau citate despre creștere
Doar omul este prizonierul cunoașterii, Dumnezeu este infinitul, imuabil și incognoscibil. El Este simpla Prezență, Existență NEASOCIATĂ NICI UNUI GÂND! Orice formă de cunoaștere este doar limitare, simplă ignoranță despre care tot gândul își închipuie că e nelimitată! Dumnezeu este sfârșitul oricărei cunoașteri și reînceputul, eternei tale iubiri! Iubirea de "A-Fi" este chiar Dumnezeu cel viu! Doar mintea în rătăcirea ei își imaginează că și Dumnezeu are o minte, eventual una "universală" prin care "înțelege" suferința minții umane rătăcite și o știe la fiecare milisecundă. Dar doar partea suferă de cea mai cumplită și închipuită boală numită "separarea" sau "mintea mea". Dar Întregul, Absolutul Fiind neschimbător, veșnic același, nu este desprins de nimic și atunci la ce i-ar trebui o minte, ce să facă cu ea? Să supraviețuiască? Să nu își piardă "forma"? Dar are el vreo formă? E vreo formă nemuritoare? Doar frica de separare și implicit de disoluție a făcut omul să inventeze o minte pentru "supraviețuire" pentru "siguranța formei". Dar știi ceva? Cerul, oceanul, animalele, păsările, florile, o mulțime de specii nu au minte și în mod paradoxal vor exista și după ce specia umană datorită minții, care e lăcomia însăși, va dispărea.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cunoaștere, citate despre zoologie, citate despre supraviețuire, citate despre suferință, citate despre siguranță sau citate despre sfârșit

De la plecarea lui Radu Gorj cei din sat și îndeosebi păcurarul Frig își dăduseră seama de asta fagul își pierdea an de an câte una dintre crengile principale. Atunci când boierul Radu fu văzut pentru ultima oară pe platforma donjonului mai puteau fi numărate optsprezece ramuri, iar acum copacul nu mai avea decât trei. Și fiecare creangă desprinsă reteza câte un an din viața cetățuii. Căderea celei de pe urmă ar fi dus la nimicirea deplină. Și zadarnic ai mai fi căutat atunci pe podișul Orgal rămășițele castelului din Carpați! De fapt, nu era decât una dintre legendele pe care închipuirea românească le zămislește bucuros. Și mai întâi, oare bătrânul fag era ciuntit de câte o creangă pe an? Nimic mai puțin dovedit, deși Frig nu șovăia s-o afirme el însuși, care nu-l pierdea din vedere în vreme ce turma-i păștea pe islazul Jiului. Cu toate acestea, măcar că pe Frig nu se putea pune temei, pentru cel din urmă țăran, ca și pentru cel dintâi dregător din Verești era neîndoielnic faptul că cetățuia nu mai avea de trăit decât trei ani, de vreme ce pe "fagul ocrotitor" nu se mai puteau număra decât trei crengi.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre crengi, citate despre țărani, citate despre sat, citate despre protecție, citate despre ocrotire, citate despre copaci, citate despre castele sau citate despre bătrânețe
Orice abandon, părăsire și trădare este un cadou pe care îl primești și care are la bază același mesaj: Eu, cel care te părăsesc/abandonez/trădez nu îți mai pot fi de folos în drumul tău de evoluție și acum te opresc mai degrabă decât să te propulsez, te sabotez în loc să îți amplific puterea. De aceea voi pleca, însă nu știu să o spun sau să o fac mai frumos decât înțeleg în acest moment al existenței mele. Știu doar că într-un fel sau altul misiunea mea cu tine în acest moment al vieții e gata și există forțe mai mari decât mine, nevăzute și implacabile, care mă împing să plec. Poate vei percepe experiența ca fiind dură, urâtă, plină de suferință sau poate vei trece ușor peste ea. Mesajul e același: mă dau la o parte din calea ta pentru că nu mai îți pot fi de folos. Mergi înainte pentru că ți-e deschisă calea pentru a trece pe următoarea treaptă a evoluției tale.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trădare, citate despre frumusețe sau citate despre forță

Chiar dacă legea lui Arhimede este valabilă pentru orice corp
oamenii de zăpadă nu ar trebui scufundați într-un bazin cu apă fiartă
o observație logică ar fi că ar putea să se topească dar
măcar nu se vor opări la tălpi
nu pentru că s-a gândit cineva să le pună ghete
ci pur și simplu că nu au așa ceva
nici sistem nervos nici minte
(între noi fie vorba-nici nu au nevoie de prea multă )
poate de aceea zâmbesc așa larg grașii aceștia simpatici
cu nasul lor roșu ca și al moșului acela posesor de sanie cu reni
care cică împarte "ceva" moca (jucăriile nu mai sunt la modă)
copiilor frumoși și cuminți ai celor cu dare de mână
(celor mulți le cumpără părinții câte ceva acolo
să nu se învețe cu minunile de acum)
eu am un om din zăpadă artificială drept minune
pentru el nu e valabilă nici măcar legea acțiunii și reacțiunii
suferă de inerție acută și se lasă apăsat de gravitație
doar îngerii și uneori cosmonauții plutesc în modul acela special
descoperit mai întâi de eva
cu mult înainte de a hotărî newton că merele trebuie să cadă
buzele tale aveau ceva din aroma merelor primordiale
pentru că trupul meu devenea imponderabil când mă sărutai
așa că nu-l mai judec pe adam că s-a lăsat pradă ispitei
poate că și dumnezeu s-a lăsat pradă poeziei
când a inventat femeia
știu sigur că dacă aș fi avut puterea lui
luna ar fi fost mult prea puțin să-ți ofer în schimbul iubirii
poate că aș fi fost dispus să-mi negociez tot universul
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere, poezii despre învățătură, poezii despre îngeri, poezii despre zborul spațial sau poezii despre săniuș

VI din "Duminică dimineață"
Nu există substitut pentru moarte în paradis?
Acolo fructele coapte nu cad niciodată? Acolo întotdeauna
Ramurile atârnă grele de rod sub un cer perfect, neschimbate?
Dar nu toate sunt aidoma celor de pe pământul nostru pieritor,
Râuri ca ale noastre, căutănd mări pe care nu le vor găsi niciodată,
Aceleași țărmuri așteptând apele mareei înalte
Pe care în elanul lor șovăitor nu le pot ajunge?
De ce să plantăm peri și meri pe bancurile nisipoase ale râurilor
Sau să parfumăm falezele cu arome de prune?
Nu-i păcat să ne transferăm acolo culorile,
Țesătura de mătase a după amiezilor
Și sunetele lăutelor noastre modeste!?
În magia ei, moartea este izvorul frumuseței:
În flăcări, la pieptul ei ne concepem
Mamele pământești, mamele noastre-n așteptare neadormită.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre Pământ, poezii despre înălțime, poezii despre rai, poezii despre nisip, poezii despre modestie sau poezii despre miezul zilei
Toate elementele care pot fi percepute sunt însușiri corporale, iar simțurile nu pot percepe altceva, fiindcă ele sunt doar puteri răspândite în corpuri, care se împart odată cu împărțirea lor. Prin urmare ele nu percep decât corpuri care, ca și ele, pot fi împărțite. Așadar, fără nici o îndoială că, atunci când percepe un lucru, orice putere fie ea senzitivă sau imaginativă-răspândită într-un lucru ce poate fi împărțit împarte acest lucru după părțile acelei puteri înseși. Orice putere răspândită într-un corp nu percepe decât corpuri sau ceea ce se află înlăuntrul corpurilor.
Avicenna în Cartea Definițiilor
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre corp sau citate despre simțuri

Cum se face că pasiuni foarte diferite concordă prin aceea că sunt forme ale iubirii? Nu este necesar nici să deosebim tot atâtea feluri de iubiri câte obiecte diferite există pe care le putem iubi. Căci de exemplu, cu toate că, pasiunile pe care un ambițios le are pentru glorie, un avar pentru bani, un bețiv pentru vin, un brutal pentru o femeie pe care vrea s-o violeze, un om de onoare pentru prietenul său sau pentru iubita sa și un tată bun pentru copiii săi, se deosebesc mult între ele, totuși, prin aceea că sunt forme de manifestare ale iubirii, ele sunt asemănătoare. Primii patru însă n-au iubire decât pentru posesiunea obiectelor la care se referă pasiunea lor, neavând deloc iubire pentru obiectele însele, față de care simt doar o dorință amestecată cu alte pasiuni aparte. În schimb iubirea pe care o nutrește un tată bun pentru copiii săi este atât de curată, încât el nu dorește să aibă nimic de la ei și nu vrea deloc să-i stăpânească altfel decât îi stăpânește și nici să și-i alipească mai strâns decât acum;privindu-i ca pe alte întrupări ale lui sine -însuși, el urmărește binele lor ca pe al său propriu, ba chiar cu mai multă grijă. Afecțiunea pe care oamenii de onoare o au pentru prietenii lor este de aceeași natură, cu toate că rareori ea este atât de perfectă;iar afecțiunea pe care o au pentru iubita lor ține în bună măsură de o asemenea iubire, dar ține oarecum și de cealaltă.
citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prietenie, citate despre zgârcenie, citate despre tată, citate despre schimbare, citate despre perfecțiune, citate despre onoare, citate despre natură sau citate despre femei

Nu ar trebui să ne bucurăm cu oamenii și să-i felicităm decât pentru lucrurile de care au cu adevărat motiv să se bucure și care sunt pentru ei onorabile și utile.
Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre bucurie, citate despre adevăr sau citate de Epictet despre adevăr
Celor ce scriu
Celor ce scriu mă închin, îmi sunt frați,
Multe orașe sunt neasaltate,
Din turn rotiți privirea-n zare,
O muncă fără glas, dar sufletul?
Mă închin celor care au suflet.
Celor ce cunosc frumusețea, spaima, totul.
Nicio simțire nu-i prea departe.
Celor care își dezbracă pielea,
Celor ce descoperă o constelație,
Celor ce vor fi tulpini de trandafir,
Dar nu celor ce-și mută ochii în spate.
"Suntem ca norii iuți, lunecători"?
O, nu. Prin viață nu vom trece nerăniți.
Iar uneori mai învățăm ce-i moartea lupului.
"Din zori ni se șopti că pe-o corabie
Ne-om îmbarca doar tu și eu", ce vis, ce amăgire.
Ai să lași în urmă o operă de cinci volume,
O pagină spumoasă, un rând, o vorbă de duh,
nimic? Dar Nimicul este mare,
cine se poate pune cu Nimicul?
Între Nimic și Dumnezeu
Este doar o diferență de nuanță.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre spaimă, poezii despre oraș, poezii despre ochi sau poezii despre nori

Astăzi în România nu poți să te miști cu coatele mai departe de piept ca să nu dărâmi un calculator, încât copiii caligrafiază din ce în ce mai urât, dar pot cu viteză să scrie la un calculator. Ei bine, într-o asemenea lume trebuie ținut cont de un asemenea factor. În România sunt convins că s-ar găsi miliarde multe care să intre într-o afacere profitabilă, dar câtă vreme nu există posibilitatea de recuperare rapidă, nimeni nu nu-și bagă banii ca să și-i recupereze peste ani. De aceea povestea filmului de azi, pentru mine este o mare durere, pentru că eu cred că dintr-un pământ care poate să izvorască o asemenea forță teatrală nu se poate ca într-o artă îngemănată, să nu aibă asemenea mari talente. Din păcate, cinematograful fiind industrie nu se poate realiza decât prin intermediul mijloacelor extrem de costisitoare. Într-o asemenea sărăcie ca la noi pentru cultură este foarte greu să poți oferi și valoare. Vedeți ce pondere extraordinară au în clipa de față calculatorul și creatorul de imagini sintetice care impresionează.
Mircea Albulescu în ziarul Cotidianul
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre filme, citate despre calculatoare, citate despre teatru, citate despre sărăcie, citate despre prezent, citate despre posibilitate sau citate despre industrie