Duel

Viteaza epigramistă
Se luptă ca un muschetar,
Însă constată, când insistă,
Că este-n criză de... adversar!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provocare

Vitează ca epigramistă
Se luptă ca un muschetar,
Dar văzând-o cum insistă,
Luptă fără adversar.

epigramă de Cornelia Georgescu din Tăcere...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot fi epigramistă?!

Aş vrea să fiu epigramistă,
S-alerg cu voi pe aceeaşi pistă,
Dar să vă spun părerea mea:
Aş vrea să n-am o poantă rea!

epigramă de Cornelia Georgescu din Tăcere...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul renunţării

Eu nu mai sunt epigramistă,
M-ascund în tristu-mi adăpost,
Am fost comodă, pasivistă
Şi vreau să redevin ce-am fost...

În maniera vesel-tristă,
Se scrie astăzi mult şi prost;
Eu nu mai sunt epigramistă,
M-ascund în tristu-mi adăpost.

Când văd pe unii cum insistă,
Scriind câte-un catren anost,
Îmi spun –când harul nu există
Nici scrisul nu mai are rost,

Deci nu mai sunt epigramistă.

rondel de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistei Cornelia Georgescu, care este în "criză de adversar"

Cu greu faci faţă, aşadar,
Acelei "crize de-adversar",
Iar eu prin creier şi alură,
Sunt oponentul... pe măsură!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramista dintre floretişti

Colega epigramistă
Are un farmec aparte;
Rafinamentul ei
Mereu îşi lasă amprenta
Eleganţei şi corectitudinii.
Nobleţea stilului ei

Surprinde pe oricine...
Temerara epigramistă printre floretişti
Este ca o adiere a
Frumuseţii literare;
Aduce mereu prospeţime,
Neobosită, mergând pe drumul
Epigramelor, ca o eroină,
Străbătând calea literară
Cu zâmbetul pe buze...
Umoristă fermecătoare.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoaştere

Epigramistă încă nu-s
Şi nu pretind c-aş fi poetă,
Dar muza-mi zice: "Fruntea sus,
Că poţi să fii (la scris) vedetă"!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana Enka nu insistă în a afla de la fiul ei motivul pentru care ar trebui să meargă şi ea la Institut, deşi nu-i convenea deloc această plecare; pe o asemenea ploaie, ar fi rămas bucuroasă acasă. Însă dacă fiul ei spunea să meargă şi ea, atunci n-avea decât să meargă...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian ar fi preferat să conducă el aparatul de zbor, pentru a scăpa de şirul interminabil de întrebări ale colegilor săi, care-l cicăleau neîncetat. Crezuse că odată ce se va urca în avion va scăpa de întrebări, însă constată că se înşelase. Colegii nu-i dădeau deloc pace, până-n momentul în care avionul se opri, în sfârşit.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva?! Desigur, reclamanta cea brunetă, cu ochii albaştri precum cerul senin. Dar ce naiba tot spunea?! Lucian trebuia să fie mai atent, pentru că, involuntar, dădea glas gândurilor sale, ceea ce era destul de periculos. Maria însă nu era nici curioasă, nici indiscretă, deci, nu insistă asupra lui cu întrebări incomode, care să-l deranjeze.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Any Drăgoianu

Admirată epigramistă,
N-are adversari în listă...
Iară în literatură

Dotată-i, de la natură...
Rodnică, cu scrieri multe,
Are premii-n palmares,
Gorju-l ridică, în frunte,
Olteanca noastră de succes!
In Cenaclu ni-i colegă,
Are doi copii frumoşi,
Ne mândrim şi ne e dragă...
Una-i Any, de la Gorj!

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criză, de trei ori criză!

Din criză, Doamne, m-am ivit
Şi am trăit în criză;
Acum, din criză am ieşit
Şi-ncap într-o valiză.

epigramă de Ica Ungureanu (2011)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laurian Ionică

Laureat la concursuri,
Acest maestru al epigramei
Uimeşte orice adversar,
Râzând în versuri, cu "Pilule
Ila(u)riante"...
Are şi cronici rimate,
Nimeni nu-l întrece-n poante...

Iscusit, la vorbe, glume,
Olteanul nostru de renume
Nicicând nu te plictiseşte...
Intotdeauna-i veselie
Când vine la Cenaclu,
Aduce cu sine multe zâmbete.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetei Rodica Nicoleta Ion, la lansarea volumului "Stele căzătoare"

Când meteoriţii cad,
Flăcări scurte-n aer ard,
Însă când vor face plete,
O să cadă şi... comete!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie

Oltenii, cum nu au bani,
Sunt în general sărmani,
Însă, când devine cazul
La vânzare îşi pun... prazul!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu am bogăţii pe lume,
Doar chipul, mintea şi al meu nume,
Însă de când te am pe tine
Sunt mai bogat decât oricine.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Nu te da bătut. Nu renunţa. Rezistă, luptă şi vei învinge." Da, merge la exterior, dar cum omul este una cu mintea sa, efectul se propagă şi la interior. Cu cât insistă mai mult în afară, cu atât se îmbolnăveşte înăuntru. Când vine vânt puternic, totul, de la firul ierbii şi până la arborii cei mai înalţi, se încovoaie. În acest mod rezistă. Se adaptează, se pliază, se apleacă atunci când este cazul. Dacă stai însă precum muntele, efectul este eroziunea.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia se dezveli şi se ridică uşor. Deschise bine ochii de data aceasta, dar tot întuneric era. Constată, pipăind, că pătura nu era deloc pătură, pentru că avea mâneci, capse şi fermoare. Iar ea nu era în pat, ci pe jos. Asta explica faptul că solul era tare, colţuros... Vai, ce sol denivelat! Unde se afla oare? Nu reuşi încă să-şi dea seama, dar auzi încă o dată acel strănut, de data asta şi mai clar, însă tot nu realiza ce se întâmpla. Bâjbâi nedumerită prin întuneric, în jurul ei, să găsească totuşi ceva, orice, un indiciu care să o determine să înţeleagă ce se petrecea acolo. Tot bâjbâind, atinse un obiect metalic, rece, micuţ, delicat, pe care-l apucă. Pipăindu-l cu atenţie, constată după contur că era o lanternă mică. Nerăbdătoare, o aprinse, iar la lumina ei slabă observă locul în care se afla. Deodată totul îi deveni clar. Îi reveni în minte tot ceea ce se petrecuse. Cum putuse oare să uite?

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia se gândea la spusele colegelor ei referitoare la Lucian, acest Don Juan al Institutului şi constată uimită că el nu se comportase deloc cum s-ar fi aşteptat ea, conform caracterizării pe care i-o făcuseră fetele, adică să o cuprindă strâns în braţe, cu îndrăzneală şi să o sărute; el plecase, pur şi simplu, fără a face nimic din toate acestea.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături de fiul său însă, pe pernă, zări în lumina fulgerelor o păpuşică mică, destul de cochetă, modern îmbrăcată... "De ce ţine Lucian lângă el o păpuşă, ca fetele?" se întrebă în gând blondul Enka Iulian. Nu luă păpuşa de acolo, unde o aşezase Lucian, dar o privi atent în lumina fulgerelor, mai cu luare-aminte. Era o păpuşică gen Barbie, Cindy, Steffy sau alta, blondul nu se pricepea la a recunoaşte mărcile păpuşilor; aceasta însă era sigur brunetă, cu părul lung, cu ochii albaştri... "Hmm... Ciudat! Seamănă foarte bine cu reclamanta, domnişoara consilier." constată în gând blondul, fără a încerca să-şi explice ce poate semnifica această asemănare. Abandonă însă studiul păpuşelei şi se concentră asupra fiului său. Dormea sau nu?! Tot nu-şi dădea seama. Îi mângâie însă creştetul uşor, cu palma. Îi era drag băiatul. Fiul nu-i răspunse nimic, aşa că blondul, crezând că doarme, se pregăti să plece. Totuşi, înainte de a se retrage, îl sărută pe frunte; îi venea greu să creadă despre el că ar putea fi indisciplinat. Când ajunse în dreptul uşii, auzi glasul lui...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Directorul cerceta ţinuta Liei; ea se simţi uşor intimidată de privirea ageră a directorului; constată cu această ocazie că, într-adevăr, asemănarea dintre privirea directorului şi cea a preferatului său exista, ba chiar era evidentă, izbitoare, nu doar o simplă iluzie sau bănuială de-a ei. Auzi verdictul directorului în privinţa ei...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!