
Măritiș pe furiș
Îi venise rândul fetii,-n rândul lumii să mărite,
Dar găsiși atâta grabă?! Nu vrea fata... Doamne sfinte!
- Vezi, fă, tu, că ești femeie, care-i e nemulțumirea,
Că de nu ne știe satul, fir-ar ei să-i fie firea!
- Mâine, îți promit bărbate, că deschis am să-i vorbesc,
Numai lasă-mă la noapte rostul bun să-l ticluiesc!
Iaca, vine dimineața...
- Fă Ileano, vino-ncoa!
- Ce e bre, atâta grabă?! Ia zi, s-a-ntâmplat ceva?!
- Maică, știi, vorbește satul... Taf-tu este mâniat...
Ești frumoasă, ești deșteaptă, numai nu te-ai măritat.
Spune tu măicuței tale, care-i baiul, draga mea?!
- Iaca-ți spun maicuță bună, însă nu te mânia!
- D-apoi ce o fi să fie, zise mama.
- S-a făcut! Știi tu mamă, cum că fata nu-ți mai e ca la-nceput?!
- De, tu ai crescut copilă!
- Nu mai sunt nici fată mare! Vezi?!
Aici îmi este hiba.
Zise mama: Ai răbdare! Mergem și tocmim feciorul
Nu-i așa de negru dracu!
Oala ta, fetița mamei, are-n lume și capacul.
........................................................................................
Și veni și ziua nunții. Toate-au fost la locul lor,
Patul pregătit prea bine, pentru noaptea mirilor.
- Draga mea, îi zise mama, mergi degrabă, ia dovleacul,
Și-adâncește-te în pături prima, altfel dai de dracu!
.........................................................................................
Multă trudă, bietul mire, urgisit și transpirat,
Cât fumă doar o țigară, apoi se întoarse-n pat.
Ce să vezi în astă vreme?! Fata puse jos dovleacul
Și când mirele se-ntoarse, făcu gaură și sacul.
Bucuros nevoie mare că aleasa-i domnișoară,
Când văzu dovleacul, parcă și-aminti că-i burta goală.
Făcu poftă de mâncare și mâncă dovleacul tot
Fiindcă dup-atâta muncă, foame îi era, socot.
Nu fu bine dimineață, că la mă-sa vine fata:
- Ce mă fac mămică?! Moare! A mâncat dovleacul, gata...
- Taci că n-are nici pe dracu, (cum o spune toți românii)
De acum, fetița mami, ești și tu în rândul lumii!
Taf-tu a mâncat un mar și ar mai fi vrut vreo zece,
Când o fi să se trezească, o să vezi tu că îi trece!
Iaca! Să vorbească lumea! Nu mai ești în gura lor,
Ești femeie măritată, zică de-astăzi câte vor!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nuntă
- poezii despre vorbire
- poezii despre noapte
- poezii despre draci
- poezii despre dimineață
- poezii despre virginitate
- poezii despre viitor
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfinți
Citate similare

Poveste fără final...
O fetiță-abandonată, care avea câteva luni,
De destin a fost purtată spre casa unor bătrâni
Dintr-un sat uitat de lume și departe de oraș
Și-au luat-o să o crească... Doamne sfinte, ce curaj!
Că,, mamaie'' și,, tataie'' au crescut și alți copii
Nedoriți sau părăsiți de părinți plecați hai hui...
Chiar și,, mama adoptivă'' care le-a adus fetița
A crescut la ei în casă și știa ce-i umilința
De-a fi fost abandonată de părinții ei cei buni
Și de-aceea, prin ea, Domnul a făcut acum minuni.
Când fetița a crescut și-a-nceput să zică,, mamă''
Mama bună n-a răspuns, n-o știa, de bună seamă!
Dar pe doamna ce-a adus-o a crezut-o drept mămică
Și,, mamaie'' și,, tataie'' la bătrâni știa să zică.
Acel înger de fetiță a crescut, s-a făcut mare
Avea doisprezece ani când, ca din senin apare,
Tocmai când era la școală, o femeie tinerică
Ce-a venit să o cunoască pretinzând că-i e mămică...
Pentru ea era străina care a abandonat-o...
Fata n-a primit sărutul și nici n-a îmbrățișat-o
Mama bună a fetiței a vărsat lacrimi amare
Și-atunci a-nțeles și dânsa ce înseamnă-abandonare
S-a dus plânsă la oraș, resemnată, să aștepte
Poate fata, de-o vrea Domnul, va putea-n curând s-o ierte...
Fata este domnișoară, e frumoasă și deșteaptă
Are-n viață două mame și-o,, mamaie'' (care-i moartă.)
Și cum,, mama adoptivă'' s-a dus în străinătate,
... Pe,, mamaie'' -a luat-o Domnul,... de dor și singurătate,
Pe fetița-abandonată glasul sângelui o cheamă
Și-și dorește îmbrățișarea celei care-i este mamă!
A iertat-o fără zgomot, tot trecutul l-a uitat...
Dar acum bietul,, tataie''-i un moșneag abandonat!
Voi, copii, pe care moșul v-a crescut cu-a lui blândețe
Să mai treceți pe la dânsul... poate doar să-i dați binețe...
Și s-aveți, copii, respect și cu el s-aveți răbdare
Că-n curând va cere moșul să-i aprindeți lumânare!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mamă
- poezii despre creștere
- poezii despre îngeri
- poezii despre școală
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
Fetița alintată
Mamă, coase-mi paltonașul!
Mamă, mi s-a rupt rochița...
Prinde-mi, mamă, gulerașul!
S-alinta mereu fetița.
Coase mama, ce să facă?
Mama n-are bucurii,
Necăjită și săracă
Și c-o droaie de copii.
Și de treburi câte are,
Nici să doarmă n-are când
De mi-ar crește fata mare,
Să m-ajute mai curând!
Vine fata alintată
Mamă, coase-mi ciorăpiorul!
Dar măicuța, supărată,
A luat-o mai cu zorul:
Uite ac și uite ață.
Nu mai ești fetiță mică,
Ia împunge și te-nvață
Să mai coși și singurică!
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărăcie, poezii despre supărare, poezii despre somn, poezii despre rochii sau poezii despre bucurie
Primul an de școală
Primul an, al meu, de școală!
... Cei mai mici, băiat sau fată,
Greu se culcă, greu se scoală.
Eu nu-ntârzii niciodată.
Plin ghiozdanu-abia încape.
Cărți, caiete, o grămadă.
Școala e aici aproape.
Casa e pe-aceiași stradă.
Mama, scumpa mea și buna,
Chiar când seara mă mai ceartă,
Dimineața totdeauna
Mă aduce pân-la poartă.
Ce mulțime mare vine
Cu ghiozdanul între umeri...
Cred și eu. E-așa de bine
Să înveți, să scrii, să numeri.
-Primul an, al tău, de școală...
Dragă-mi ești și tare mică!
Curtea noastră e mai goală,
Și e singur Azorică.
Anul ăsta, se-nțelege,
Altfel ești, în pragul toamnei.
Școlăriță ești, în lege,
Da-mi lipsești, comoara mamei!
Parcă spune: Ce mai fată!
Stă cu ochii umezi parcă.
Râde-apoi, un pic... Și iată
Parcă lacrimi o încearcă.
Nu-i nimic. E bine. Numa
Vezi de-ascultă! Vezi de-nvață!
Coșcogea fetiță-acuma,
Ai intrat, și tu, în viață...
-Mamă! Asta-i supărare?
(Râde fata...) Ce-i adică?
Merg la școală, de, sunt mare,
Nu pot să rămân tot mică!
poezie de Cicerone Theodorescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre râs, poezii despre învățătură, poezii despre toamnă sau poezii despre seară

Fata din vis
Ești aici
să te ating?
Să te cuprind?
Ești aici și...
totuși sunt trist.
Te văd și nu ești
când te-ating
și nici nu-ți cuprind
cuprinsul trupului tău...
Ești aici? Nu ești.
Vreau să te simt și nu te simt.
Ești neființă sau lumină?
Frumoasă, ești aici,
ești în mine,
mă privești de necuprins
de neatins...
Ești fata din vis...
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre lumină sau poezii despre frumusețe

Pot să ating zise el
Pot să ating zise el
(o să țip zise ea
numai o dată zise el)
e plăcut zise ea
(pot să mângâi zise el
cât timp zise ea
mult timp zise el)
de ce nu zise ea
(hai s-o facem zise el
nu prea aproape zise ea
cât de aproape zise el
unde ești acum zise ea)
pot să mă așez zise el
(pe care parte zise ea
pe partea asta zise el
dacă săruți zise ea
pot să mă mișc zise el
așa-i dragostea zise ea)
mai vrei zise el
(dar o sa mor zise ea
așa-i viața zise el
dar soția ta zise ea
acum zise el)
ah zise ea
(super zise el
nu te opri zise ea
oh nu zise el)
mai lent zise ea
(gggata? zise el
îmmm zise ea)
ai fost grozavă! zise el
(ești al Meu zise ea)
poezie clasică de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de E.E. Cummings despre viață, citate de E.E. Cummings despre timp, poezii despre soție, poezii despre iubire, citate de E.E. Cummings despre iubire, poezii despre căsătorie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tu, mamă
Tu mamă strigai cască ochii fetiță nu vezi pe unde mergi
nu vezi că aici oamenii plâng și cască mormăie și fug
deschide ochii fetiță ești o păpușă cu picioarele alteia
m-ai creat din dragoste pentru bărbatul ce mi-a fost tată
eram copil urât și gras cu muci la nas și bâlbâită
nu ți-a fost jenă să te lauzi cu mine în lume altor mame
învață fetiță matematică trebuie să ajungi departe
nu vezi că tactu și cu mine nu avem nimic
vrei să ajungi ca noi bolnavi și aduși de spate?
dacă te prind cu unul care nu are cultul muncii fetiță
te dau afară din casă împreună cu el să știi
să îl iei de bărbat pe ăla care are palma bătătorită
ce faci cască ochii pe unde mergi și lasă oboseala
oasele rupte de muncă se refac relativ repede
dar o morală îndoielnică nu se mai repară niciodată
Tu mamă strigai după mine frumoasa mea copilă
uită-te crești pe zi ce trece și devi femeie
nu te mai recunosc eu ce să-ți mai strig acum spune
ce să-ți mai strige mama când le știi parcă pe toate
ai mers sigur ți-ai făcut drumul în viață
ești bună și a dracului ai învățat pe rupte și n-am rost
Tu mamă strigai plângând eu ce rost mai am acum
fetița mea adu-mi în dar un sens te rog
Te stingeai pe picioare de teamă că voi pleca în curând
Tu mamă ești vocea interioară a cărnii mele toată
privește-mă femeie și bucură-te te rog
că astăzi sunt astfel datorită faptului că strigai tu mamă
cască ochii fetiță nu vezi pe unde mergi nu vezi că
aici oamenii rup și ucid despart și cuceresc
deschide ochii fetiță nu fii păpușa altora fii păpușarul tău
și eu atunci mă aplecam să îți sărut picioarele mamă
dacă aș avea vreo putere te-aș prinde într-un glob
și te-aș păstra o eternitate la sânul meu cască ochii
nu vezi că fetița ta te iubește până la lacrimi?
poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păpuși, poezii despre picioare, poezii despre matematică, poezii despre fete, poezii despre bărbați sau poezii despre femei și bărbați

Zise fata
Să ne jucăm de-a mama și de-a tata
E mai frumos decât să fim părinți,
Și ce păcat că vine, zise fata,
O noapte-n care nu vom fi cuminți!
Și te voi vrea și mă vei vrea pe mine,
Și vom începe nașterea de prunci;
Să ne jucăm n-o să ne șadă bine,
Să ne iubim va fi târziu atunci!
Noi suntem azi prea mici și mâine părăsite,
Iar noaptea face mame din fete-ndrăgostite;
Așa că mi-aș dori să ne jucăm nespus
De-a mama și de-a tata, cât încă mamă nu-s!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (11 noiembrie 2001)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre naștere, poezii despre jocuri sau poezii despre dorințe
Dulce și frumoasă Afrodita
Ești frumoasă când râzi din inimă,
dar și când lacrimi îți curg pe obraz.
Ești frumoasă când ai încredere,
că mâine poți trece peste necaz.
Ești frumoasă când păstrezi în suflet,
gândul care pe om îl înalță.
Ești frumoasă când mergi mai departe,
animată de-o nouă speranță.
Ești frumoasă când știi să mă alinți,
dar și când mă iubești cum te iubesc.
Ești frumoasă când ai bunătatea,
de a-i ierta pe cei care-ți greșesc.
Ești frumoasă pentru că simți și speri,
că vei învinge ispita,
Ești visul meu dintotdeauna,
dulce și frumoasă Afrodita.
Ești zeița care dăruiește
fără încercări, fără așteptări.
Ești fata care-am vrut s-o întâlnesc,
pribeag fiind, pe-ale vieții cărări.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre visare, poezii despre victorie, poezii despre suflet sau poezii despre inimă
Mamei mele
mamei mele, cu dragoste
Când eram copil, îmi doream ceva:
Atunci când voi fi mare să fiu ca mama mea.
Apoi, am crescut, mamă-am devenit
Și mă-ntreb adesea dac-am reușit
Să fiu eu, ca mamă, pentru-ai mei copii
Cum e mama mea. Asta mi-aș dori!
Anii au trecut și încă îmi doresc
Să fiu ca tine, mamă, când îmbătrânesc.
Tu ești, dragă mamă, omul minunat
Ce știe să zâmbească și de-i supărat.
Ești minunea mea, modelul meu în viață.
Zi de zi găsesc la tine o povață
Și o vorbă bună, o încurajare,
Mereu știi, mămico, de ceva mă doare.
Azi, de ziua noastră, sții ce imi doresc?
Să fii sănătoasă, mami! Te iubesc!
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încurajare, poezii despre zâmbet sau poezii despre sănătate

Fata babei luă lada și plecă. Când se întoarse pe la cuptor, văzu azime calde, se cercă să ia și nu putu; ea nu mai putea răbda de foame. Pe la puț trecu cu jind, că nu-i dete măcar o picătură de apă, ca să se răcorească; iară când trecu pe la grădină, îi lăsa gura apă și nu putu nici să se umbrească puțin de arșița soarelui. Ajungând acasă obidată de osteneală și flămândă, n-avu răbdare, ci chemă pe mumă-sa la o parte și-i zise să facă pe unchiaș și pe fie-sa să iasă afară. Cum rămase singurele, deschise lada; dar ce ieși d-acolo? balauri, șerpi, și câte lighioni toate, cărora le arsese gâtlejurile când le dase de mâncare; și îndată le sfâșiară și le mâncară. Tot satul se spăimântă de întâmplarea asta; și fiecare om băgă de seamă că asta vine de la răsplătirea dumnezeiască. Fata moșneagului însă se căsători cu un flăcău din cei mai frumoși ai satului, care o ceru de la tată-său și o luă de soție. Mare veselie se făcu în sat la nunta lor, și trăiesc în fericire până în ziua de azi.
Petre Ispirescu în Fata moșului cea cuminte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sat, citate despre căsătorie, citate despre șerpi, citate despre viață, citate despre soție, citate despre nuntă, citate despre mâncare, citate despre gură sau citate despre frumusețe

Da
Era doar una la părinți,
Iar el - un terchea-berchea
Ce-ntruna se ruga la sfinți
Să-i fie ea perechea,
Căci tatăl ei era primar
În satul de sub coastă;
În rest, nu prea avea habar
De ce-o vrea de nevastă.
Se pare că s-a-nduioșat
De ruga lui prea-sfântul,
Iar fata s-a amorezat
Și... gata legământul!
Primarul n-a avut de-ales,
Le-a dat chiar și bolidul,
Dar a lăsat de înțeles
Că n-ar prea vrea partidul,
Că este cam recalcitrant
Și-i ține în blesteme,
Ba chiar că e intolerant,
i-njură pe-orice vreme,
Dar dacă membru s-ar făcea,
Ar fi un om de bază
Și-orice partid pe loc l-ar vrea,
Căci pe-alții-anihilează.
Și ar mai fi cum ar mai fi,
Ar trece ei și de-asta,
Dar trebuie ca peste-o zi
Să zică "Da" nevasta.
Păi vezi că eu uitai să spui
Că fata cea curtată
Avea o mamă ce, hai-hui,
Era mai mult plecată.
Așa că el, a doua zi,
S-a dus c-o mutră acră
La tren că dacă o veni
Să-i spună: - Mamă... soacră,
Să vezi ce plan făcut-am eu
Cu fata lu' matale,
Că și ea mă iubește, zău,
Vreau "Da"-ul dumitale!
Spuneam de acră pe mai sus,
Dar stai să vezi trăsnaie
Că nicio vorbă n-a mai spus
Socriței cea bălaie,
Cu formele de top-model,
Cu buze senzuale,
Că a uitat de tot de el,
Și nu i-a zis "matale";
De-atunci a mai trecut un an,
De nuntă nu-i mai pasă
Și-o caută ca un Don Juan,
Când nu-i primaru'-acasă.
Acum, eu nu știu câți de "Da"
A vrut ca să obțină,
Dar ăla care trebuia,
Nu cred c-o să mai vină.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre partide, poezii despre vinovăție, poezii despre trenuri, poezii despre soacre sau poezii despre sfințenie
Mama
Ești în vârstă de acum,
Draga mea, scumpă mămică.
Nu te-nghizui la lung drum,
Doar prin sat, pe cale mică.
Părul tău, frumos însă bălai,
Mâinile atât de obosite,
Câte lacrimi ai putut să dai,
Câte nopți n-au fost dormite...
Și acum mă încălzești
Cu a inimii blândețe.
Pentru mine sfântă ești,
Dragostea și mila vieții.
Mă aștepți mereu să vin,
Sa-ți răspund că totu-i bine.
Pentru mamă e un chin
Când odorul nu-i mai vine.
Să trăiești mereu, o, mamă,
Să ne mângâi cu iubire,
Glasul tău mereu ne cheamă,
E izvor de fericire.
Doar cu zâmbetul pe față
Iți dorim mereu sa fii.
Cât mai ești măicuță, în viață,
Mai suntem și noi copii.
poezie de Petru Plătică
Adăugat de Petru Plătică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă sau poezii despre păr blond

Iartă, Doamne, de păcate
Într-un sat (dar nu-i dau nume)...
Nu i-ar fi nume de fală,
Vine să se spovedească
O femeie bătrâioară.
- Am păcătuit, părinte!
- Și păcatu-i omenesc,
Însă pentru-a fi iertată
Două vorbe-am să citesc.
Apoi după toate astea,
Pentru marele păcat,
Fă mătănii, numai zece
Și mergi la râu la spălat!
(Iaca, așa făcu muierea,
Însă gura ei spurcată
Povesti ce-i zise popa
Și află comuna toată.)
...........................................
E duminică. La slujbă,
Vine popa. Nimeni nu-i!
Cui să țină dânsul predici?!
- Cântăreț, auzi ce-ți spui?!
Mergi și cată preoteasa
Și femeile din sat!
- Sunt la râu, Înalt Prea Sfinte,
Se îndeamnă la spălat.
Doamne, bată-le pedeapsa
De muieri! Ce fac la râu?!
- Precum știi, vârtos se spală
Dezbrăcate pân' la brâu.
- Zici c-ar fi și preoteasa?!
- Da părinte, da-i decentă!
Nu face decât gargară...
- Doamne, cât e de dementă!
- "Iartă, Doamne, de păcate!"
Zice popa. "Plec la râu!
Merg să fac și eu o baie,
Sigur, numai pân' la brâu!"
Iar acum vă spun o treabă,
Și vă rog să m-ascultați!
Nu faceți ce face popa,
Dumneavoastră, dragi bărbați!
Haide iute, hopa tropa,
Fă ce face preoteasa,
Să nu faci ce spune popa
Până ți-ai găsi aleasa!
poezie satirică de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre iertare, poezii despre înălțime, poezii despre nuditate, poezii despre muzică sau poezii despre lectură
Omule, oricine ai fi
Omule, oricine ai fi,
Vine și la tine o zi.
De ești bogat sau sărac
Și tu vei fi judecat.
Oricâte conturi ai bancare
Să știi: ești numai o suflare
Și acele conturi nu-ți slujesc
De suflet de nu te îngrijești.
Căci sufletul-n viața ta,
Are nevoie de ceva
Ce poate tu nici nu gândești
Sau poate vrei să îl rănești?
El vine de la Dumnezeu
Spre El tânjește tot mereu.
Și atunci când tu te-ai împăcat
Cu Dumnezeu de-a devărat,
Să vezi ce suflet mare ai.
La conturi mari ce le visai
Importanța tu nu le mai dai
Căci sufletul îndrepți spre Rai.
Și-ncepi apoi a te-ntreba
De unde vii
Unde-i pleca
Ce sa-ntâmpla cu viața ta.
Iar sufletul te va-ndrepta
Să mergi și tu la Golgota.
Căci viața cineva și-a dat
Să ai iertare de păcat.
Să vezi sufletul chinuit,
Ce bucurie a primit
Căci nimeni nu ți-o poate da
Doar El, Isus din Golgota.
Ori ești bogat, ori ești sărac
Tu Domnului să-i fii pe plac
Căci banii nu-ți pot garanta
Căci vei ajunge-n Slava Sa.
poezie de Elena Fărăgău (21 ianuarie 2009)
Adăugat de Alexandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre creștinism, poezii despre bănci sau poezii despre bogăție

Degetele de la mână
La-început de săptămână,
Degetele de la mână
Au vorbit în adunare,
Despre cine e mai tare.
Să le ascultăm ce spun,
Să vedem care-i mai bun.
- Eu sunt Degetul cel Mare
Și mă mișc fără sforțare
Și vă spun azi tuturor,
Sunt cel mai folositor!
Văd la microfon cum vine
Altul care nu-i oricine.
- Deget sunt, Arătător,
Sunt ca un judecător,
Când arăt ceva anume,
Nu mai este timp de glume!...
Mijlociul când vorbește,
Ați ghicit, el se fălește.
- De folos sunt, așa lung,
Uite cum la nas ajung!...
Apoi mândru și stelar
A vorbit și Inelar.
- Eu sunt degetul acel
Care poartă un inel,
Ce adesea e de aur,
Pentru mână, sunt tezaur!
- Stați măi fraților un pic,
Zise Degetul cel Mic,
Fiecare-i de folos
Că e lung sau e mai gros.
Vă rog să priviți puțin
Că pe masă e un crin,
Luați pe rând această floare
Să vedem care-i mai tare.
Încercară, dar vezi bine,
Singur, e mai slab oricine.
Și atunci, săriră toate,
Fără nici o răutate,
Crinul alb să îl ridice,
Binișor, să nu se strice.
Și se veseliră tare
La sfârșit de adunare.
Morala
Geaba ești lăudăros
Că ești mare, ești frumos,
Dacă-atunci când greul vine,
N-ai prieteni lângă tine!
fabulă de Gabriela Gențiana Groza (2 ianuarie 2017)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete, poezii despre crini, poezii despre umor, poezii despre tezaur, poezii despre săptămâni, poezii despre stele sau poezii despre sfârșit
A iubi, a dărui
A fost odată o poveste
Între o fată și-un băiat,
El se îndrăgosti firește
De-o fată oarbă de la sat.
Vedea în ea o zână bună
Și o iubea ca un nebun,
Venea la ea pe soare, lună,
Știau vecinii din cătun.
Fata mieroasă în cuvinte,
El veșnicul îndrăgostit,
Cu sufletul deschis, cuminte,
Veni la fată în pețit.
Ea îi răspunse cu durere,
Cu drag, cu tine aș pleca,
Nu pot, sufletul îmi cere,
Să mă mărit când oi vedea.
Trecură ani, sperând iubire
El tot în dragoste credea,
Și într-o zi primi o știre
Că fata în spital era.
Spuneau vecinii, ea căzuse
Pe scara casei coborând,
Noroc că cineva văzuse
Salvarea apăru curând.
El de atunci în fiece zi
Pe la spital, la ea venea,
Sperând că bunul Dumnezeu
Va fi cu fața și spre ea.
După un an spitalizare
Fata din comă se trezi,
Zise simplu, ce visare
Și spre căsuța ei porni.
Acolo plin de fericire
Băiatu-n prag o aștepta,
Aici la casa ta iubire
Ai zis când vezi te-oi mărita.
Băiatul plin de fericire
Cu părul lui de negru corb,
Fata-l privi și cu uimire
Îl întrebă, ce tu ești orb!
Atunci căzu ca o cortină
În fața lui era doar ea,
Cu-n gest firesc o luă de mână
Și-o întrebă dacă-l vedea.
Acum te văd și ești aici
Dar ce să fac cu tine orb,
Îmi e rușine de amici
Eu măritată cu un scorb.
Îmi pare rău, acum văd lumea,
Sunt ca o pasăre în zbor,
Crede-mă că ar fi culmea
Să stau cu orbul în pridvor.
Uimit de cele auzite,
Cu glasul tremurat, ușor,
Cândva tu îmi spuneai iubite,
Nu mă vedeai, dar ți-era dor..
Străina mea, mergi înainte,
Să știi că nu sunt supărat,
Însă mai am o rugăminte:
Iubește ochii ce ți-am dat.
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre medicină, poezii despre știri sau poezii despre vecini
Acasă, cu dragoste
Te mai iubesc?! Ce intrebare-i asta?
Vezi că se ard cartofii, stai să deschid fereastra
De ce-o deschid, păi, tu nu vezi că-i fum?
Ai pus destulă sare, deci, ce mai e acum?
Da, te iubesc, știi bine, n-am s-o repet și basta,
Vai, m-am lovit - la dracu'- e vraiște casa asta!
Mă doare mult acuma când știu că nu mă crezi,
Sunt rece c-am pus gheață, te văd cum tu mă vezi.
Mi-a mai trecut... durerea, nu iubirea!
Vrei să mă prinzi cu vorba, de ce te pierzi cu firea?
Da, te iubesc și-mi spui că asta-i o minciună,
Că de mai multă vreme nu te consider bună?!
Am spus întotdeauna că tu ești cea mai bună,
Nu știu cum sună asta, hai, spune tu cum sună!
Da, te iubesc, stii bine că nu o fac pe prostul
Mă duc să deschid ușa, sună băiatul nostru!
(din ciclul Amintiri din bucătărie)
poezie de David Daniel Adam (23 iunie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre minciună, poezii despre gheață, poezii despre durere, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre amintiri
Pensionarul și fata
Un pensionar odată
Pe o stradă se plimba.
Era strada rău famată.
Asta însă căuta.
Deodată vede-o fată
Îmbrăcată subțirel.
Era fata de-altă dată
Pe la care trecea el.
În față i se arată
Cu zâmbetu-i cunoscut:
- Să o facem înc-o dată
Ca în timpul ce-a trecut.
El pe dată se opri.
Se roti să vadă tot.
Când în ochii ei privi
Oftând zise:
- Nu mai pot...
- Nu-i nimic, să n-ai teamă.
Noi știm să te ajutăm.
Să vezi cât de degrabă
Amândoi ne descurcăm.
..................................
- Așa sunt bărbații toți?
După cum te-ai descurcat,
De ce spui că nu mai poți,
Că nu este adevărat.
- Tu mi-ai zis că nu-i nimic.
Mai oprit ca să vorbesc,
Însă eu am vrut să zic,
Că nu pot... să mai plătesc.
poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pensie, poezii despre plimbare, poezii despre plată, poezii despre ochi sau poezii despre frică

Dovleacul și spanacul
Într-o bună dimineață-
Pe taraba de la piață-
Capsomanul de dovleac
S-a luat de-un biet spanac:
-Ce știi tu? Ești o verdeață
Fără mare importanță
În a omului viață,
Cu alte cuvinte- fleac!
De-asta ți-au și zis spanac.
-Sunt spanac, dar văzut bine,
Că sunt plin de vitamine,
Pe când tu, oricum o-ntorci,
Ajungi hrană pentru porci
Dacă nu... chiar și mai rău,
Cap la orice tăntălău.
Cu-asta, ce mai tura-vura
I-a închis spanacul gura.
MORALA:
Drept să știe fiecare
Că și din puțin se moare
Și e bine a-nțelege
De fleacuri... să nu se lege!
fabulă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spanac, poezii despre dovleci, poezii despre vitamine, poezii despre porci, poezii despre moarte, poezii despre legi sau poezii despre gură

A doua zi spuse lui Făt-Frumos, și el nu crezu. Fata, prefăcându-se mâhnită că nu știe în ce îi stă puterea, păți însă ca și rândul trecut, apoi zmeul îi spuse încă o minciună. Daca văzu și văzu că fiul de împărat nu crede, vezi că știa el ce știa, ea se făcu bolnavă. Când veni zmeul a treia zi de la vânat, găsi pe fată în pat. Zmeul trase fetei și de astă dată o calcavură de auzi câinii în Giurgiu. Atunci ea se prefăcu așa de bolnavă, încât zmeul crezu că o să dea mâna cu moartea.
Petre Ispirescu în Poveste țărănească
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânătoare, citate despre tristețe, citate despre trecut, citate despre mâini, citate despre moarte, citate despre minciună, citate despre câini, citate despre boală sau citate despre Făt-Frumos