
Do(a)r nins
În această iarnă trebuie să ningă
Pe lumea cealaltă, prima dată, știu,
Ca și mamei mele să i se mai stingă,
Sub albul zăpezii, dragostea de fiu.
Și dorul de mine, proaspăt semănat,
Negru ca ogorul toamnelor târzii,
Peste care încă numai a plouat,
Peste care, iarnă, te aștept să vii.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (6 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Ninge primăvara
Ninge când n-ar trebui să ningă.
Ninge în plină primăvară,
Peste tine, peste mine.
Peste carnea noastră,
Peste buzele ce se sărută șoptind șoapte de dor
Și cuvinte de caramel...
Ninge peste străzile pustii
Și peste florile albastre,
Peste gândurile noastre rătăcite, speriate de șoapte
Ninge peste îngeri,
Peste morți ninge cu ecoul tăcerilor mele!
Peste vise și peste curcubeul realității noastre...
Ninge ca și când ar fi primăvara ultimei zile din an.
Poate că ar trebui să aștept venirea primăverii viitoare
Cu un alt soare mai puternic s-o dezghețe...
Pentru că a nins și peste muza mea, pe șevaletul iubirii.
De-ar fi iarnă acum, aș sări în sus, de fericire,
Că dragostea mea de copilărie
Ar putea topi zăpada într-un minut, cu o colindă.
Cât va trebui să mai aștept?!
O altă primăvară fără să ningă?
Căci primăvara asta îmi este aridă...
Plouă cu lacrimi din liniștea mea,
Pe drumuri de căutări...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Metempsihoză
Șuieră crivăț de iarnă peste vâlcele,
(Iubito, cumva acestea-s merele mele?)
Șuieră crivăț de iarnă peste ape și case,
(Vegetarian pot fi cu-așa buze cărnoase?)
Șuieră crivăț de iarnă peste-ofilită mimoză,
(Te privesc lung, fascinat, căzut în hipnoză)
Șuieră crivăț de iarnă peste culmea de deal,
(Învelește-mă cu trupu-ți, molatic ogheal)
Șuieră crivăț de iarnă peste cocoș de Hurez,
(Să exersăm, disperați, cu sărutul francez?)
Șuieră crivăț de iarnă peste ienuperi și ceri,
(Din conu' Minu să-ți recit? Nichita preferi?)
Șuieră crivăț de iarnă peste triste coline,
(Să nu mă spulbere, ascunde-mă-n tine!)
Șuieră crivăț de iarnă peste târg, peste sat,
În primăvară, copile, intra-vei bărbat!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Nina Cassian
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

A trebuit să ningă
A trebuit să ningă și a nins
În prima zi de iarnă.
Totul îmi pare un paradis,
Un loc unde îngerii la sfat se îndeamnă.
A trebuit să ningă și a nins
Peste o țară plină de durere,
Unde un foc năprasnic e aprins
De un om rău și lacom de putere!
A trebuit să ningă și a nins
Peste dealuri, văi și coline.
Un covor alb s-a întins
Peste satele noastre bătrâne.
A trebuit să ningă și a nins
Și mă rog să nu se topească,
Căci e frumos totul ca în vis.
În țara mea românească!
poezie de Vladimir Potlog (1 decembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de iarnă
Peste pădure a-nceput să cearnă
Încă din zori cu fulgi mărunți de nea,
E prima oară când această iarnă
Te ține-un ceas vrăjit lângă perdea.
Sub bolta scundă se ițesc fantasme
Purtând vârtejuri sure prin genuni,
E anotimpu-n care crezi în basme,
E anotimpu-n care vezi minuni;
În minte amintiri se derulează,
Imagini care curg neîncetat,
Privești uimit la fiecare fază
Din minunatul vieții rezumat,
Copilăria veselă, senină,
Iubiri ce te-au vrăjit, te-au fascinat,
Emoții, mii, din zări încep să vină,
Alături de-ntâmplări ce te-au marcat,
Și-n gând îți spui acum întâia oară,
Într-un decor de-un alb imaculat:
- A fost această viață dulce-amară,
Dar parcă aș mai vrea un duplicat!
poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nisip de tei, pe alei
Ești frumoasă ca un tei în floare,
Peste care a plouat cu soare,
Presărându-ți aur peste chip
Și parfum în sutien și-n slip.
Îndemnând s-ajungi la timp la mare,
Pici, de frumusețe, pe nisip.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor neînțeles
Mi-e atât de dor de tine,
Că-mi vine să plec de-acasă,
Dar mă tem că dorul vine
Cu mine și nu mă lasă
Niciunde... Parcă ard în foc
Și totuși, să-nțeleg nu pot,
Cum tu ești numai într-un loc,
Iar dorul tău e peste tot.
poezie de Marius Robu (25 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aștept o veste
Aștept o veste de la mine însumi
Și plâng de dorul ei necontenit
Și mă privesc în lacrima din plânsu-mi
Ca să mă văd un pic mai fericit.
Și nu mă văd... și nu știu despre mine
Decât că plâng și viața mi-a trecut,
Decât c-aștept și vestea nu mai vine.
S-o mai aștept? S-o iau de la-nceput?
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gând de iarnă
Când primele ninsori or să se cearnă,
Atunci va fi mai greu de cei plecați,
Atunci să cânți peste al vieții zaț,
Atunci să-ți fluturi brațul peste iarnă.
Prin lume numai oameni de zăpadă,
Un foc din vatra stânilor să smulgi,
Și, cu puterea disperării dulci,
Să-l lași deasupra spațiului să cadă.
Se vor așterne între noi vecernii,
Din clopote cădea-vor chiciuri mari,
Atunci visez, frumosă, să apari
La marile instanțe ale iernii.
Și-apoi să ningă mult ca-n frații Grimm,
Și sub zăpezi de bronz să ne iubim.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești prima mea iubire
Ești prima mea iubire
Și ultima vreau să fii!
Strânge-mă tare în brațe,
Hai să privim la fulgii aceștia vii.
Hai să ne lăsăm purtați pe aripi de vânt ușor,
Căci vreau să fiu ca pasărea care zboară dincolo de nor!
Ești prima mea iubire și ultima vreau să fii.
În acest miez frumos de iarnă, hai să ne jucăm cu dragostea,
Hai să fim din nou copii!
Căci dragostea e pură și curată ca fulgii care se topesc în palma mea.
Hai spune-mi încă o dată că mă iubești și veșnic voi fi a ta!
poezie de Vladimir Potlog (12 ianuarie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu de zăpadă
La ceasul și în ziua-n care
Mi te vei stinge pâlpâit
Să-ți fie părul de ninsoare
Și tot ce încă nu te doare
Să ți se vindece iubit.
Să-ți vină moartea ca zăpada,
Ca prima iarnă din povești
Și să-ți acopere grămada
De trup, care să fie prada
Ninsorilor. Să mă iubești
Și sufletul să-ți fie nins
Până la cer necontenit.
La cel ce e de neatins
Un om de nea s-ajungi împins
De visul care l-a topit.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (20 decembrie 2006)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai trecut o iarnă
A mai trecut o iarnă peste mine,
Nu pot să-i mai suport hainele-i grele,
Am să le-arunc prin văgăuni străine
Sau le dau foc, m-am săturat de ele.
Ochii-îmi sunt umezi, mă roagă insistent,
Nu vor să mă mai vadă prin noroaie,
Nu uit trecutul, mă doare-acest prezent:
-Un curcubeu s-apară după ploaie!
A mai trecut o iarnă peste mine,
De greaua-i talpă nu m-am lăsat strivit,
Am învins nopțile de nesomn pline,
Nu mi-a fost teamă de gerul crâncenit.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ningă!
Să ningă peste mine cu săruturi
Necontenit și să mă troienească,
Ca-ntr-o poiană albă, mii de fluturi,
Iubirea ta, pe mine, strălucească.
Să ningă peste mine cu iubire,
În puritatea-i să mă-nzăpezesc,
Să mă trezească iarăși în simțire
În primăvara când mă dezmorțesc.
Pe trupul meu, zăpada să se-așeze
În straturi-straturi, pură și cuminte,
Neantul alb să mă îmbrățișeze,
Dac-o putea, fiindcă sunt fierbinte.
Ce tare arde dragostea în mine!
Simt jarul care mi-a hrănit amorul,
Din trupul meu curg aburi către tine,
Iar tu-mi respiri emoția și dorul.
Fiindcă mi-e dor să tot îmi ningi săruturi,
Las trupul meu încet să mi-l albești,
Din buze desenează-mi flori și fluturi,
Lăsându-mi urme, ningi și mă iubești!
Când dorm în brațe albe, argintate,
Săruturi să tot ningă dinspre tine,
Îmbrățișările-ți să-mi fie cazemate
Iar tu să-mi ningi, cu sărutări, pe mine...
Flori M. Flori )Florentina Mitrică)
poezie de Florentina Mitrică (21 noiembrie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât încă iarnă-ți sunt...
Iubesc tăcerea din zăpezi și liniștea de sub troiene
Și albul n-aș vrea să-l ating, când mi se-așterne pe sub gene.
E-atât de efemeră clipa, când ninge pur peste morminte,
Încât m-aș preschimba în iarnă, de tine, să-mi aduc aminte.
Și-aș îngheța visele toate și nopțile le-aș îngheța,
Să te păstrez, să pleci din mine, când zorile vor trâmbița
Că primăvara întârzie, împotmolită-n verde crud
Pe undeva, într-o chilie, de unde ruga, nu-i aud.
În calendare ghioceii se prind în zi de Mărțișor
În hora florilor și-a nopții în care nasc iubiri și dor,
Dar eu mă ancorez în iarnă, ca un copil orfan de sân,
Să mai iubesc ninsori albastre și sub ninsori să mai rămân.
Tu să nu strigi, că nu te-aude vreo primăvară, pe vreun ram,
De sub zăpada gurii mele, acolo unde descifram
Un alfabet numai al nostru, cu flori de gheață în cuvânt!
Tu soarbe-mi seva din cuvinte, atât cât încă iarnă-ți sunt!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna din mine
Aștept să mă guști
ca pe un măr sau o pară.
Și nu știu,
poate voi avea pielea amară.
Miroase a toamnă în mine!
La soare cu dinți
își usucă vise, gospodine.
Le pun sistematic in camară, cuminți,
unul peste altul, s-astearnă
să se-nvelească cu ele la iarnă.
Miroase amar în mine
a nuci și a coarnă
și a dor de tine!
poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Început de săptămână de poet cu pana-n mână
Început de nou decor,
În care alte și alte
Frunze vor pica în zbor
De pe crengile înalte.
Ram rămas la înălțime
Peste iarnă desfrunzit,
Până primăvara vine,
Asta-s, m-am obișnuit.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În numele mamei
eu știu că tu ai învățat cuvintele să meargă.
eu știu că tu învârți zilele cu cheița, că seară de seară pui soarele în piept, la încălzit și-mi trimiți visele la joacă.
eu știu că tu coși cerul de pământ, cu lacrimi pentru cei care ne așteaptă.
eu știu că tu ai inventat ciocolata, pisicile și vara. că îți place să vorbești cu păpușile mele, când plouă. că tu ai pus fluturii la borcan, peste iarnă. că tu ai înrudit gutuia și scorțișoara.
eu știu că tu îmi frămânți sufletul înfrigurată, să fie crescut și plăcut sfinților, să le țină de foame, când îmi vor bate la poartă.
noi știm că fierbem în aceeași oală. dar nu vorbim despre asta, niciodată. eu nu îți spun că în burta mea se zbate amintirea facerii. noi zâmbim cu subînțeles și îl bârfim pe doamne iartă, amatorul care a pus prea multă carne în oameni. eu știu că doar sarmalele tale mai pot salva lumea.
poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna din această iarnă a fost atât de lungă... încât a prins-o primăvara.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Zăpada Sfântului Andrei
Vă scriu în noaptea Sfântului Andrei
Când primele ninsori au prins să cadă,
V-aduc un rai cu soare și crâmpei
V-aduc o rugăciune pe zăpadă.
Eu vă colind în nopțile cu stele,
Eu vă colind de viață și de stea,
Mă dor toate credințele rebele
V-aduc dorința de a mai visa...
E iarnă peste brazi și peste viață
E iarnă peste sufletul meu gol,
E iarnă peste satele din ceață
E-o simfonie întrun si bemol.
Eu vă aduc un dor de libertate
Eu vă doresc s-aveți colind frumos.
Se-aud din nou colindele în sate
Și ultimul colind etern, duios...
Întro seară magică în care ninge atat de liniștit
încât se aud și stelele crescând
poezie de Felicia Feldiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Coline cu zăpadă
cântă amurgurile chitară
neguri intră în lemnul de tei
ca și cum ar fi prima oară
tăcerea coboară în miei
s-ar vrea mugurii în lemnul de tei
noi suntem pe deplin iarnă
dragostea începe să cearnă
toane peste zilele ei
ca și cum ar fi prima oară
trestiile plâng
păsări hotărâte să moară
umărul lor nătâng
timpu-i negru de viscolire
noptatici însingurăm un gând
noi doi de-ocolire
iubirii cu aerul sângerând
poezie de Cipriana Tanu din Prea mult rai
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudat e că-n această iarnă n-a fost nicio zi de vară. Doar zile de toamnă și de primăvară.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!