Vântule!

Te caut, vântule, cu palma sus
Ca să te prind şi să te fac pândar
Pe toate vorbele ce nu s-au spus –
Să le păzeşti cu veghe de ogar.

Din ele eu apoi să împletesc
Minune de lumină şi noroi,
Stindarde cu argint împărătesc
Şi noapte cu luceferii strigoi.

Nu vămuiesc tratate şi comori –
Istoria-i bolnavă de eres.
Tu să-mi aduci din soare şi din nori
Hambare de cuvinte cu 'nţeles.

Te-oi pune autor, deopotrivă,
Cu mine pe coperte, pe uluci,
Dar, iată, ţi-este glezna colestivă
Şi aripa copaie de năluci.

O! vântule, cu palma către cer
Zadarnică e plasa ce ridic
Ai ostenit bătrâne cavaler
Şi eu rămân, departe, mai calic...

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum" (24 octombrie 1938)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia-mă, vântule

Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde dorul n-a apus,
Pe orbita de la Lună,
Unde ochii ţi-ai ascuns.

Ia-mă, vântule cu tine,
Unde praful de nisip
Ştiu că, de aleargă bine,
Tot te opreşte un pic.

Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde sărutul pictează
La inimă câte o cărare,
Apoi se resemnează.

Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde roţile de tren
Râd când le convine
Şi, apoi, lacrimi îşi cer.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate, vântule!

Bate-mă, vântule, bată
şi stinge jarul din vatră,
că-mi dogoare sufletu'
şi-mi topeşte zâmbetu'.

Bate, vântule, amare, şi suflă în lumânare,
să nu văd că - mbătrânesc
şi să nu uit să iubesc.

Bate, vântule, prin sălcii,
până la gătatul clăcii,
să-mi fie bade-adăpost,
că doar el îmi mai e rost.

Bate-mă, vântule, bată
într-o noapte-ntunecată,
să îmi alungi spaimele
ce-mi scurtează zilele...

Bate-mă şi-ntoarce-mă
să iubesc cu patimă,
bate-mă, usucă-mă
şi de flori "scutură-mă"!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă ridic

Rănită sunt de norii grei
Rănită de raza de soare
Sub aripă ta să mă iei
Sufletul rănit ma doare

Plutesc cu aripa-n derivă
Eu ma ridic si urc din zori
Să nu mă pierzi mi-e frică
Putere am cu mîne să zbori

Si de-oi cădea de nouă ori
Voi deveni iarăsi un pom
Tot mă înalţă până la nori
Vindecă-mi aripa-n somn

Obrazul tu mi-ai sărutat
In urma ta rămân zdrobită
Cu ochii tu m-ai fermecat
Visul din noapte mi-ai luat

Tu m-ai privit si ai plecat
Si pleci in zbor de noapte
Sufletul, aripa, s-au vindecat
Te voi urma cât de departe

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca doi pribegi

Mă-mbrăţişez cu vântu-n astă seară
Ca doi pribegi vom colinda prin lume,
Eu, suflet ne-ngrădit, cu aripa uşoară
Visând s-ajung pe un tărâm anume.

Tu, vântule năvalnic, prietene şi frate,
Învaţă-mă acum să zbor fără de teamă,
Cu gânduri nebuneşti, însă nevinovate,
În taină să vorbesc cu îngerul din vamă.

Hai, s-alergăm degrabă prin norii ameţiţi
De un amurg în flăcări şi ibişi călători,
Să beau din plin uitare din aştri abia iviţi
Şi să ascult iubirea prin glasul de cocori.

Tu, vântule hoinar, lipeşte-mă de tine,
Arată-mi calea vieţii şi cât mai este aţă,
Să ştiu trăi în pace, fără păreri străine,
Departe de himere şi vorbele de gheaţă.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, vântule, tu, cer

Tu, vântule, tu, cer scăldat în soare,
Şi tu, pădure-n floare cu nectar,
Şi tu, izvor pornit fără hotar
De sub argint de salcii plângătoare,

Şi tu, desiş de crânguri verzi, în care
Sunt vizuini pustii şi păsări, dar
Care îmi cântă un ecou amar
La versurile mele-ntristătoare! -

Vă spun că-n ceasu-acest de despărţire
Nici să-ndrăznesc să-i văz a ei privire,
Şi nici să-i spun adio nu-ndrăznesc,

Decât vă rog pe voi să-i fiţi aproape -
Şi munţi, şi ceruri, şi păduri şi ape,
Ca un salut pe care i-l şoptesc.

sonet de Pierre de Ronsard din Sonete, traducere de Pavel Darie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt papagal singuratec, în sihăstrie eternă.
Ce ai, vântule, cu penele şi ce faci tu cu biletele mele? eşti ager, dar eşti prost. Vântule, îngheţule, tu nu ştii să citeşti...

Tudor Arghezi în Ce ai cu mine, Vântule?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăţişare

Cu degetul în palma ta
Trasez comete
Verticale
Pentru soare răsare
Şi lună călare pe mare.

Cu braţele te prind strâns
Să n-ai scăpare
În mişcare
Totul pare că stă
Totul pare.

Dulceaţă de cireşe amare
Dacă mă doare
Cerul
Când păşeşti agale
Sărutare.

Picioarele mele te-aleargă
S-ajungi până mâine
La mine
Să-mi strigi în ureche
Mai tare.

Cu degetul în palma ta
Te vreau, Culoare
În mine.
La tine sunt norii mei
Îmbrăţişare.

poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul

Pe cărare de poveste
Vin în minte rânduri, rânduri,
Amintiri de mult uitate,
Îngropate printre gânduri,

Picură încet ca mierea
Lacrimi de argint în mine
Fine cum e adierea
Ziua trece, noaptea vine...

Nerostitele cuvinte
Ale tale, ale mele
Scânteiază-n depărtare
Licurici din praf de stele.

Liniştea mă împresoară
Mă învăluie-n lumină
Strălucirea ei în noapte
Fac cuvintele să vină.

Se învârt în juru-mi tandru
Este vis, o feerie
Eu le-ajut încet cu pana
Să coboare pe hârtie.

Stoluri de cuvinte-alese
Cu aripi de întelesuri
Se aşează pe hârtie
Într-un dans ciudat de versuri.

Un cuvânt mai mult ca toate,
De lumină străluceşte
De uimire deschid mâna
El in palma mea păşeşte.

- Cine esti? întreb in taină
Cum de stai în palma mea?
Eşti vreun zeu sau poate-o zână?
-Eu sunt TU. IUBIREA TA.

Mă cutremur în fiintă
Însă inima-mi e calmă,
Între vis şi nebunie
Îmi tin sufletul în palmă.

Trece un fior prin mine
Si tresar mă uit în mână
Prin fereastră-ncet se scurge
Doar o raza de la lună.

Noaptea neagră ţese vise
Din cuvinte şi din gânduri
Pe cărare de poveste
Vin in minte rânduri, rânduri...

poezie de Constantino Amarande (22 martie 2013)
Adăugat de Constantino Amarande
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palma miresei

Cântecul acesta
nu-i al meu
calc pe frunze
ca şi pe
pietrele ochilor tăi
secundă
aninată în surâs
pe drumul
cuvintelor
frumos
arcuite

îţi mai aduci aminte
când
ni se scăldau
ochii
în ochii zilei
sub aripa mersului tău
vers şi cântec
ca o mireasă de flori
dată în floare
pe urmele zâmbetului tău
cunună de stele
în palma miresei
uimire
şi zbor

secunde zvântate
cu chipul în ape
ni se rostogoleau pe mâini
speranţă şi dor
drum
taină
zbor spre stele
şi printre ele
paradisu
să-l vezi
să-l umblii

lumină
născută-n lumină
lumina să-i simţi
cu paşii
cu ochii
cu duhul

poezie de Ioan Daniel Bălan (10 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini

e ceaţă în jur şi marea absentă
mă pierd în adâncuri şi ochii mă dor
foşnesc păduri virgine în noapte
ard zările senine în vale, a chemare
în suflet se prelinge infinitul
mă ridic din tăceri
adun în palme vorbe mute
să îmbrac tăcerea în cuvinte
mai cântă un murmur a jale, în cale
Te caut în turnul luminii
nu, nu în temple, nu în altare
Te caut în mine, în lacrima pură
păşesc pe lespezi de brumă
şi timpul se pierde sub antice bolţi
Te caut în răsuflarea norilor ce răvăşesc pământul
la final, mă scufund în fântâni de lumină să prind rădăcini
să cioplesc lutul arzând
să strâng în priviri Necuprinsul

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palma mea

Palma mea sânul cuprinde,
Buzele... îl dezgolesc,
Degetul... coarda întinde
"Doamne", cât o mai iubesc.

Palma mea... binecuvântă,
Limba-i necuvântătoare,
Sufletul... în mine cântă,
"Doamne", câtă desfătare.

Palma mea... vise desface,
Ochii verzi... ademenesc,
Vinul în pahare... tace,
Degetele, doar, vorbesc.

Şi o fac... fără ruşine,
Nu au linişte, nici pace,
Nebunia o-ntreţine
Ritmul inimii buimace.

Oare ce gândeşte fata?
Coapsa cine-i încălzeşte?
Timpul e aproape, gata,
Palma mea o-nnebuneşte.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă rog de lună

Mă rog de lună... să nu spună
Iubirea mea la cineva,
Luceferii ţi-i prind cunună
Şi-ţi cern argint în păr de stea.

Mă rog de lună... să rămână
Lumină pentru-al meu sărut,
Iubirea iarăşi culc pe mână
Şi o topesc în aşternut.

Mă rog de lună... să-nţeleagă
Că dragostea nu e păcat,
Chiar de pândeşte noaptea-ntreagă,
Nu pot pe ea fi supărat.

Mă rog de lună... să-mi aprindă
Cărarea buzelor spre tine
Şi braţele să te cuprindă,
Lipindu-te, uşor, de mine.

Mă rog de lună... şi de stele,
S-adune diamant din şoapte,
Să-ţi cânt iubirea mea cu ele,
Amor nebun, pierdut în noapte.

Mă rog de lună... să nu spună
Iubirea mea într-un tîrziu,
Ea peste noapte e stăpână,
Dar dacă ma-nteles... nu ştiu.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem...

Suntem atât de mari
În clipe de ardoare,
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare,
Suntem străini de tot
În clipa solitară,
Suntem cu toţi copii
Ai lumii omnimare!

Vin pescăruşii în zbor
Şi iar mă strecoară fiori,
Pe umeri se aşează grei nori...
Mi-e dor! De acasă mi-e dor!..
Şi las să mă cheme în zori
Din ceruri un strigăt uşor,
Totul e vis trecător,
Doar dorul rămâne a fi dor!
Măi dorule!..

Vântule, vântule tu,
Ia-mă de aici şi mă du,
Du-mă pe aripi de stea,
Ascultă ce-mi vrea inima!
Nu vreau nimic ce-i al tău,
Lasă-mi, te rog,
Ce-i al meu!..

Ploaia îmi bate în ani,
Schimbă clepsidre-n noian:
Totul e vis trecător!...
Mi-e dor!
De casă mi-e dor!..
Măi dorule,
Vântule, Timpule!..

Suntem atât de mari
În clipe triumfale!..
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare!..
Suntem
Şi nu suntem
În clipe
Infernale!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În palma ta

În palma ta, căuş făcută, mi-aş pune sufletul şi gândul
Să mă topesc, alene,-n ea, din piept să îmi alung plângândul.
Că-n palma ta, înfrigurată, eu uit de lacrimi şi suspine,
De grijile ce mă-nfăşoară, de-al tău tumult, dar... şi de mine.

În mâna ta îmi e destinul, aşa precum ne-a fost lăsatul,
Să mă iubeşti, să-mi fii aproape, dacă greşesc, să-mi ierţi păcatul.
Iar dacă tu, la rândul tău, cu pietre mai arunci în ape
Din valurile ce se nasc eu ies, te iert şi-ţi sunt aproape.

La pas cu tine, doar cu tine, adesea pe un drum pietros
Încerc să-ţi fiu mereu aproape, să te ridic, dacă pici jos,
Iar dacă pasul meu e moale şi, cumva-n urma ta rămâne
Mă prinzi de umeri şi, alături, mă treci din astăzi către mâine.

În mintea ta eu stărui veşnic, şi azi, şi mâine,-ntotdeauna
Şi navigăm pe valul vieţii, cârmind şi ocolind furtuna,
Iar dacă-n ochiul ei ne prinde şi nu avem altă scăpare
Îmbrăţişaţi plutim pe valuri, ori ne-afundăm, tăcuţi, în mare.

În inima tu mi-ai făcut un loc, ce este doar al meu,
Un loc în care-ţi stăm, alături, doar eu şi bunul Dumnezeu,
Căci Domnul Sfânt te ocroteşte, te apără şi-ţi dă putere,
Iar eu sunt floarea ta de nufăr, pe care-o aperi de durere.

Durere ce mi-o stingi cu vorba când voi pleca de lângă tine
În palma lui Iisus, Preabunul, gândind c-acolo mi-e mai bine.
În mâna ta şi-n mâna Lui eu viaţa toată mi v-am pus
Că voi ştiţi să grijiţi de mine, tu, Om şi marele Iisus.

poezie de Eugenia Mihu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima noapte

A fost o noapte
când tata în vis a pogorât
deschis-a uşa nopţii
şi mi-a aşezat în palmă
o viaţă de copil,
mi-a dat cămaşa lumii,
m-a transformat în şarpe
să sap un adăpost
la temelia casei.

Voi pune între mine şi soare
hotare de pământ,
voi ridica din piatră
zidire de cetate,
în locul acesta voi aşterne
odihna mea,
un somn uitat de moarte.

O filă dintr-o noapte
goneşte către ziuă
lumină, lumină
şi cât soare...

poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scena

atârnă-n fereastră greoi cimitirul
şi iarna se scurge pe cruci
e cald înăuntru se-ncinge delirul
tu noapte tu iarăşi aduci
lumini luminând pe acei din departe
sau tot ce din ei a rămas
electrice raze de veghe la moarte
pătrund şi prin mine au glas

în noapte în noapte se-aruncă lumină
pe scena cu-actori obosiţi
nici măşti nici discursuri nu-s după cortină
ci oase şi viermi fericiţi

poezie de Radu Ioan Tudosan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-a atins îngerul morţii cu aripa lui
Nu i-am plăcut şi a plecat mai departe hai-hui
O să te caut în altă zi, a spus el
O să te caut în altă zi
Când prea atent la mine n-ai să fii.

poezie de Sergiu Someşan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus de soare

E ultima zi, e ultima noapte
Când mai stai lângă mine.
Apoi cu dulce şoapte
Ai să-mi spui: Iubitul meu, rămâi cu bine!
E ultima zi, e ultima noaptea
Când îţi spun că te iubesc.
Aş vrea să opresc timpul
Dar, din păcate nu reuşesc.
E ultima zi, e ultima noapte
Când îţi sărut obrazul moale.
Că tu pleci departe, Zeiţa mea cu chip de floare.
E ultima zi, e ultima noapte
Când se mai leagănă frunza pe ram.
Şi eu visez mai departe, că alături te mai am.
Iată a trecut această zi şi această noapte
Şi tu te-ai dus, afară o ploaie rece cade
Şi soarele meu a apus.

poezie de Vladimir Potlog (27 septembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te chem în vis

Adorm iar uşor, cu gândul departe,
Departe pe-un nor, pierdut în noapte,
Respir amănunte, purtat spre lumină,
Amintiri cărunte aştept ca să vină.

Renasc în visare şi somnul mi-e dulce,
Către o clipă gându-mi se duce…
Şi iată că dorm şi totu-i pustiu
Doar lângă tine aş vrea să mai fiu.

Tresar de prin vise, te caut, te chem,
În nopţile-aprinse pe tine te-ndemn,
Să vii, să apari, cu mine să stai
Lumină în noapte mie să-mi dai.

Tu nu mă asculţi, pluteşti anormal,
Spre lună, spre stele, eu par un banal,
Te rog, dar coboară din nou într-un vis
Şi du-mă, condu-mă spre-al tău paradis.

Dar ce simt eu? Ce văd? Ce aud?
Sunt şoapte pierdute în beznă, în vânt?
A tale pierdute suspine în noapte…
Le-ascult venind, răzbind de departe.

Tu nu mă vrei, te chem în zadar,
Şi în orice vis se naşte-un hotar.
Dar ce mai contează? Tu n-ai vrut nicicând
Să vii-n al meu vis, te-am chemat plângând…

Şi-acum în final, când ziua-i aproape,
Te văd, parcă simt cum vii de departe;
În noaptea adâncă ce curge încet
Pe tine fiinţă, a te visa încep…

poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Eliana Doru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hei, vântule, dacă iarna a venit, înseamnă că primăvara nu este departe.

citat din P.B. Shelley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!