Cântecul lui Orfeu
încercam să ies din moarte,
parcă aș fi fost orfeu,
euridice, în ce parte
s-a rătăcit sufletul tău?
dureros și greu să țip,
euridice, să nu mori,
clepsidra a rămas fără nisip
mi s-a spart tocmai în zori.
am să-ți cânt, euridice,
și să fac din tine zeu,
printre maci, printre aglice
tot te caută orfeu.
de ești floare de cicoare,
eu sunt înger, fluture,
îți fur mierea din petale
ca să nu se scuture.
citind în zodii și-n astre,
mi-e din ce în ce mai greu,
te caută-n zări albastre
și-ți cântă veșnic orfeu.
de m-aș naște-a doua oară,
tot la tine aș ajunge
și m-aș face foc și pară...
euridice, nu mai plânge.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (31 martie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.