Pasărea flămândă îşi face cuib chiar lângă şoim.

proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă sunt mulţi şoareci în palatul imperial, nimeni nu are nevoie de ei, deşi sunt la îndemână; pasărea pe nume şoim, cu toate că e sălbatică, e căutată, e prinsă şi stă pe mâna împăratului.

citat din Ioan Damaschinul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încetul cu încetul pasărea îşi face cuib.

proverbe suedeze
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

VI

Pasărea domesticită sta în colivia ei - iar pasărea liberă în pădure.
Întâmplarea le întâlni când vremea apropierii lor se născu.
Pasărea sălbatică strigă: "O! Draga mea prietenă - hai să zburăm prin largul pădurii".
Pasărea din colivie şoptea: "Vin-o aici, aici amândouă trăi-vom în astă colivie".
"Oare între zăbrele - putea-voi să-mi întind larg, larg, aripile mele?" - spunea pasărea liberă.
"Vai! - n-aş şti în ce loc să-mi fac cuib sub întinsul acestei bolte înstelate" - spunea pasărea întemniţată.

Draga mea - vino să cântăm - cântarea pădurilor.
Apropie-te de mine şi te voi învăţa vorbirea celor ştiutori.
Pasărea pădurilor răspunde: "Nu - niciodată cântecele nu se pot învăţa".
Pasărea din colivie spune: "Vai! deloc nu cunosc încă al pădurii cânt".

Sunt dornice de atâta dragoste - dar niciodată în zborul lor nu-şi vor putea atinge aripile.
Printre zăbrele se privesc şi dorinţa de a se pătrunde le e zadarnică.
Îşi flutură aripile şi neîncetat îşi cântă: "Vino lângă mine, dragostea mea!".

Cea cu aripile libere strigă: "Nu - nu pot - mi-e teamă de porţile zăvorâte ale coliviei tale".
Cea întemniţată rostea: "Vai! cât de vlăguite şi pline de moarte-mi sunt aripile!".

poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Silvian Lorin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cuib de cenuşă

a devenit pasărea phoenix
după ce a devenit
şi nu înainte
ea
pasărea phoenix
îşi păstrează taina devenirii
în patima ce reproduce devenirea
şi fără să predice nimicul
ţine loc de o bibliotecă nu mai ştiutoare
decât cel sărac cu duhul
restul paradoxul
numai El îl ştie

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea zăreşte prada de la o depărtare de o poştă, dar nu vede laţul destinului care se află chiar lângă ea.

în Panchatantra
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş face cuib....

Mi-aş face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.

Din pielea ta,
Mi-aş face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.

Din al tău glas,
Ce stă să geamă,
Mi-aş face cântec,
Să m-adoarmă.

Din ochii tăi,
Fereastră-aş face,
Privind prin tine,
Totul tace...

Iar palma ta,
Căuş să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.

Din al tău sân,
Mi-aş face leac,
Mă simt etern,
Când ţi-l dezbrac....

Şi buza ta,
Precum rubinul,
Aş face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş face cuib...

Mi-aş face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.

Din pielea ta,
Mi-aş face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.

Din al tău glas,
Ce stă să geamă,
Mi-aş face cântec,
Să m-adoarmă.

Din ochii tăi,
Fereastră-aş face,
Privind prin tine,
Totul tace...

Iar palma ta,
Căuş să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.

Din al tău sân,
Mi-aş face leac,
Mă simt etern,
Când ţi-l dezbrac....

Şi buza ta,
Precum rubinul,
Aş face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.

poezie de Andreea Vaduva
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

pe vârf de stâncă
întinde aripile -
pasărea în cuib

haiku de Cătălina Marincaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea după hrană –
furişându-se în cuib
cucul

haiku de Constantin Păun din O cupă de rouă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VI

Pasărea îmblânzită se afla în colivie; pasărea sălbatică era în pădure.
Soarta a făcut să se întâlnească.
Pasărea sălbatică strigă: "Vino, iubito, să zburăm în codru."
Pasărea îmblânzită murmură: "Vino aici, să trăim alături în colivie."
"Printre aceste gratii unde aş avea loc să-mi întind aripile?" spuse pasărea liberă.
"Vai! strigă prizoniera. Nu ştiu unde m-aş putea aşeza pe bolta cerească."

"Draga mea, vino să îngânăm melodiile pădurii."
"Rămâi lângă mine! Te voi învăţa o muzică savantă."
Pasărea pădurii răspunse: "Nu, nu! Cântecele nu se pot învăţa niciodată."
Pasărea din colivie grăi: "Vai, eu nu cunosc cântecele pădurii."

Le este sete de iubire, dar niciodată nu vor putea zbura aripă lângă aripă.
Prin gratiile coliviei ele se privesc, dar zadarnică li-i dorinţa de a se cunoaşte.
Ele bat din aripi şi cântă: "Vino mai aproape, dragostea mea!"
Pasărea liberă strigă: "Nu pot, mi-e teamă de uşa închisă a coliviei tale."
"Vai, spuse captiva, aripile-mi sunt neputincioase şi moarte."

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913), traducere de George Popa
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea duce
Paie uscate în cioc
Cuib să-şi dureze.

haiku de Mihail Mataringa (7 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea mea

Chiar dacă-i grea
Viaţa şi frântă,
Inima cântă,
Pasărea mea
Rară şi sfântă.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Deasupra unui cuib de cuci
mai zboară doar gândul meu
înnobilat
de dulcele tău sărut.

Să nu-l chemi înapoi
decât dacă
îşi va face cuib
în inima ta.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea mamă nu deosebeşte-n ciripitul puilor săi, puiul de cuc. Îşi închipuie că-i doar un pui răguşit în cuib.

aforism de Cornel Stelian Popa (22 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama ţine la copil aşa cum peştele ţine la apă sau pasărea la cuib.

proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

printre trestii
stă ascuns un cuib
mititel
are în el un mic ou
cu un ac fermecat
în interior

da da
cu acel ac vestit
în care se află
viaţa balaurului

dar ce se poate face aici:

că e păcat să asanezi mlaştina
şi să striveşti micul cuib
şi să spargi oul mărunt

poezie de Aleś Arkusz, traducere de Mira Łuksza şi Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

April

Într-o ramură-nflorită
E-agăţat un cuib, în tei.
Ramura e legănată,
Legănându-şi cuibul ei.
Vântul murmură prin floare,
Adormind-o cu descântul.
Pasărea surâde-n aripi,
Cunoscând că-i numai vântul.

Mi-a zburat de mult din floarea
Sufletului pasărea,
Aripi ca-ntre fulgi cicoarea,
Verde-n piept ca zarzărea.

O tot caut de atunci
Prin pădure, prin copaci.

Pasăre cu aripi lungi,
Unde eşti şi ce mai faci?

poezie celebră de Tudor Arghezi din Cadenţe (1964)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuib

sufletul mi-e cuib săpat în stâncă
şi-n acest cuib a poposit un gând,
şi stă la pândă ca uliul flămând
în haina lui într-o tăcere-adâncă.

în cuib i-aştern covor de frunze moi
sub agora pustie de la cer,
şi –l învelesc în pleduri de mister
ca gândul meu să nu vină-napoi.

la adăpost de ploi, şi vânt, şi soare,
să stea acolo ca un hoţ închis,
s-aştepte solul ultimului vis,
venind pe-aripi de păsări călătoare.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (21 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străfulgerare

Îmi legănam aşteptarea la sân
într-un cuib stingher
troienit de flori de ger.
O străfulgerare m-a trezit din torpoare.
O străfulgerare de gând,
o străfulgerare de vis,
o străfulgerare de dor,
nu ştiu exact ce era.
Ştiu doar că
alergai prin troiene cu un şoim pe umăr.
"Adăposteşte-mă în noaptea ta cu stele!"
strigai,
şi strigătul tău
a dezgheţat
lichenii sidefii de lumină
încremeniţi de la începutul Creaţiei
pe partea nevăzută a Lunii.
"Deschide-mi o fereastră
spre lumea ta de linişte ascunsă!"
mi-ai zis.
Şi te-am primit în ochii mei,
în timp ce îngeri selenari
îmi picurau pe gene
din luna dezgheţată
şi îmblânzită ca o căprioară.
De-atunci te oglindeşti
în ochii mei
şi-un şoim priveşte din retina mea
direct în soare.
Aşteptarea mea
şi întrebările mele fără răspuns
s-au topit
într-o lacrimă ce mi-a înflorit
cuibul troienit de lumină.
Ne urmăm unul pe altul în vis,
iar drumul nostru e o legănare
înspre înfrunzire.

poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înaripate

Pasărea cer şi pasărea apă
Şi-au împleticit aripile-n dans de ploaie
Şi mi se preling stropi-n păr şi piele
Până ajung să curgă în ulciorul
de dinăuntrul meu
Şi curge infinit şi curge iubire
Şi apa te-nvăluie şi aerul îţi dă viaţă
Şi facem năprasnice valuri
Şi facem furtuni
Cu norii cenuşă
Corăbii coboară
Însă-n adâncuri marea zâmbeşte
Că totul e lin
Şi chiar de pasărea cer cutremură apa,
O alintă în zbor,
Îi şopteşte poeme,
O adoarme uşor
Şi-o sărută pe gene.
Iar apa îi dă vlagă să zboare infinit
Si chiar de-ajungem pământ în final,
Hai să facem furtuni,
Să dirijăm concerte de ploi,
Să facem spectacol din orice apus,
Să ne jucăm de-a noi doi.

poezie de Raluca Rusu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!