Pasărea mea

Chiar dacă-i grea
Viaţa şi frântă,
Inima cântă,
Pasărea mea
Rară şi sfântă.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VINULSĂ ÎL BEI LICOARE SFÂNTĂ (Rubayat)
Vinul să îl bei licoare sfântă
Până inima din tine cântă,
Dacă oarecum vei depăşi măsura,
Vei fi cu sănătate frântă.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu arcada-nvineţită

(parodie Prier) - (parodie după În arcane de pădure de Alexandru Macedonski)

Cu arcada-nvineţită-s şi cu mâna dreaptă frântă.
Stau cuminte-n ambulanţă şi la ce mă-ntreabă tac;
Numai faru'-mi luminează calea neagră ca de drac -
Oh, iubirea mea e sfântă, oh, iubirea mea e sfântă.

Cu arcada-nvineţită şi cu-o coastă dublu frântă,
Cred că-i fain să fac o listă şi să sun la protopop;
Că simţesc cum pleacă viaţa din făptura-mi, în galop,
Oh, iubirea mea e sfântă, oh, iubirea mea e sfântă.

Cu arcada-nvineţită şi cu aia na-ţi-o frântă,
Mă gândesc ce om vecinu', popa Nan, când, pe furiş,
Mă surprinse cu vecina, declamându-i, în cruciş:
Oh, iubirea mea e sfântă, oh, iubirea mea e sfântă.

parodie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea bradului

Când eram eu mai mică
Pe bunic îl ascultam
Stăteam fără de frică
Şi poveştile gândeam.
Şi-mi spunea bunicul
Cum o pasăre rară
Cu pene ca nucul
A rămas în iarnă iară,
N-a avut unde să stea
Copacii cu frunza rară
N-au primit-o pe ea.
Când pasărea era să moară
Un înger a luat-o-n zbor
Într-un pom cu crengi, dară
Dese şi cu frunze-n cor.
Pe culme e bradul verde
Şi zăpada albicioasă
Pasărea nu se mai pierde
În iarna grea geroasă.
De-atunci bradul nu-i povară
Pe vânt şi pe ghiaţă
Fie vară şi chiar iarnă
El e verde pentru viaţă.

poezie de Eugenia Calancea (8 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de oraş

Eu când adorm desculţ visez urât
Şi-n lumi de iad furat sunt şi târât.
E viaţa vis? Dacă-i adevărat,
Mama când m-a făcut s-a descălţat.

Părinţii mei m-au conceput desculţi,
Dintre ţărani fac asta foarte mulţi;
Viaţa la ţară-i trudă şi coşmar,
Iadul nu poate fi decât agrar.

Cu toate că, dacă-i adevărat,
Femeile desculţe de la sat
Fac ţesturi din infern, în care coc
Pâinea din rai, adică de la bloc.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (12 decembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e inima grea

Mi-e inima grea, frântă de-atâtea cântece,
Cum fructele coapte-îndoaie pomul plin;
Dar ţie nu-ţi pot dărui niciunul,
Cântecele mele nu îmi aparţin.

Totuşi seara, la crepuscul,
Când moliile zboară-n ora gri,
Dacă fructul, prea copt, va fi căzut,
Culege-l – nimeni nu va şti.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu-i chiar

Mă trec fiori

De câte ori

Pe cer văd ciori

Vestind ninsori.

Mă tem că ea,

De iarna-i grea,

Nu va putea

Veni să-mi dea,

Din ochi măcar,

Iubirea-n dar;

Cadou mai rar,

Nimic nu-i chiar!

poezie de Marius Robu (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scris în vis

Tot ce fac e ca şi cum
Eşti cu mine chiar acum,
Dacă nu te văd, închid
Ochii şi nu-i mai deschid...

Sunt nevăzător de dor,
Am baston strălucitor,
Alb şi reflectorizant
Pentru ochiul tău pliant

Care, ca un evantai,
Alungă boarea din rai
Şi-aţâţă focul din iad,
Pleoapele tale când cad

Şi când se ridică iar,
Ca o forjă de fierar...
Bate fierul, cald cât e,
Şi la mine uită-te,

Că de nu, mă vei uita
Şi nu vei mai căuta
Şi nici de găsit nu vei
Mai găsi în ochii mei

Ce păstrez, dacă-i deschid,
Ce visez dacă-i închid.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (23 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domestică

În căsuţa lor cea sfântă
Doar cocoşu-i cel ce cântă,
Însă cântă, bată-l vina,
Când acasă nu-i găina.

epigramă de Marius Coge din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoană sfântă
Din visurile mele
Te sărut sfios

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omletă cu cântec

Noaptea, când cântă cocoşul
Găinile tac.
Ziua, când cântă ele
După ou
Cântă şi el
Deşi n-a ouat
Îl ia ciocul pe dinainte.
La oameni e altfel –
Bărbaţii sunt cu ouăle
Iar pe femei le ia
Gura pe dinainte
Şi le fac omletă.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima e curvă grea

Inima e curvă grea,
Deşi-s în vârstă ea tot vrea...

Mulţumită-i cu puţin,
Cu ochii tăi plini de senin...

Cu sânii de merişor,
Cu torsul care-mi dă fior...

Pe-o bancă de catifea
Ţi-am spus că inima te vrea...

Râs-ai prin colaci de fum
Şi am împins viaţa în scrum...

Inima, ce curvă grea,
Deşi sunt ars ea tot te vrea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie din buric

Robu e o chestie:
Scrie ca o trestie,
Urlă ca o bestie,
Când are congestie.

Robu este un condei,
Scrie despre tot ce vrei,
Mâlc tăcând, precum acei
Peşti, în sos ori în ulei.

Robu e o pană grea,
Scrie despre tot ce vrea;
Nici prea valoros, nici prea
Ieftin, cum poate părea.

Robu este ca un pix,
Care deseori dă chix,
Răstignind un crucifix
Instabil, pe unul fix.

Robu e ca un creion:
Scrie versuri de carton,
Pentru predici din amvon,
Ţinute la megafon.

Robu este ca un stick:
Scrie versuri de nimic,
Şi apoi le dă un click,
Primind like-uri din buric.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (7 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea cântă şi nu ştie că ea cântă. Omul cântă şi ştie că el cântă. Sfântul cântă şi ştie că Dumnezeu este cel care cântă în el.

citat clasic din Henri Le Saux
Adăugat de Viorica Juncan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propunere legislativă

Carnea de armăsar nu-i sănătoasă,
Ţipă o deputată mai focoasă;
Prin lege vă propun să protejaţi
Specia cea mai rară de bărbaţi!

epigramă de Marius Robu din Aproape alb (18 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt acela

Eu sunt acela care cântă
O datorie de Poet
Tributul unui zbor ascet
Pierdut cu fiecare trântă

Iar salturile înspăimântă
O viziune de cadet
Pe care poate un profet
O vede cu aripa frântă

Şi păsările care cântă
Apusurile violet
Sunt numai lacrimi, un buchet
Al celui ce binecuvântă

Eu sunt acela care cântă
O datorie de Poet
Când trece luna prin brădet:
Un zbor de Poezie sfântă!

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceartăcere

Nu mă mai cert cu nimeni, de la o vreme-ncoace.
Şi Dumnezeu se miră că nu mă mai priveşte
Dacă-i Cuvântul însuşi, cuvântu-i de ce tace,
Dacă-i Tăcerea însăşi, de ce mă asurzeşte?

Voi fi-mpăcat cu sine, de la o vreme-ncolo,
Nu mă voi recunoaşte când o să mă-ntâlnesc,
Despre aici voi spune că nici n-am fost acolo,
Despre acum voi spune că nu mi-l amintesc.

Confraţii mei, cei gata oricând să ne certăm,
Unde veniţi, la cine şi când să ne-mpăcăm?

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dentista şi-a scris pe cruce:
N-am fost sfântă sau sihastră,
Dar în iad, când mă voi duce,
Scap de gura dumneavoastră!

epitaf epigramatic de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taină

Când liniştea nopţii ajunge
La intensitate maximă
Cântă cocoşul
S-o dezlege.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin Frumuseţe Rară, înţeleg o frumuseţe care există doar în două exemplare pe pământ: piciorul tău drept şi piciorul tău stâng.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înveninată
Inima mea se scurge
În oceanul tău

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!