Cauza cea mai frecventă a nevrozei de angoasă este excitaţia frustrată, excitaţia libidinală provocată care nu este nici satisfăcută, nici utilizată. Anxietatea apare atunci în locul acestui libido deturnal din funcţia sa. Cred că pot afirma că libidoul nesatisfăcut se transformă direct în angoasă.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este clar dacă limbajul current desemnează prin angoasă, frică, groază, acelaşi lucru sau lucruri deosebite. Angoasa se raportează mai degrabă la stare şi face abstracţie de obiect, pe când, în cazul fricii, atenţia este precis concentrată asupra unui obiect. Cuvântul groază, în schimb, pare a avea o semnificaţie cu totul specială, desemnând îndeosebi un pericol în legătură cu care nu am fost pregătiţi printr-o stare prealabilă de angoasă. Se poate afirma că omul se apără împotriva groazei prin angoasă. Oricum ar fi, cuvântul angoasă este folosit în sensuri multiple, ceea ce îi dă un character vag şi nedeterminat.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre visele inteligibile se găsesc şi cele al căror conţinut este penibil şi care, totuşi, nu generează la cel care doarme nici un sentiment de angoasă. Ele nu pot fi puse în rândul viselor de angoasă şi servesc drept argument celor care vor să conteste orice semnificaţie şi orice valoare manifestărilor visului.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am studiat angoasa nevrotică şi am spus că ea se manifestă în trei maniere diferite: mai întâi ca anxietate generală, angoasa imprecisă, gata să se ataşeze oricăror interpretări noi; capabile să-i furnizeze un pretext; aceasta este ceea ce se numeşte anxietatea de aşteptare, aşa cum este, de exemplu, în nevroza de angoasă tipică. Apoi, ca angoasă puternic legată de unele reprezentări determinate, aşa cum este cazul a ceea ce numim fobii; totuşi, putem găsi chiar şi aici o legătură cu un pericol exterior oarecare, dar teama de acest pericol pare extrem de exagerată. În sfârşit, ca angoasă isterică sau angoasa care însoţeşte nevrozele grave.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distincţia între o angoasă reală şi o angoasă nevrotică este următoarea: prima este o reacţie la perceperea unui pericol exterior, adică la o eventuală rănire, iar a doua rămâne întru totul misterioasă şi inutilă.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Analizând angoasa reală, am redus-o la acea stare de atenţie senzorială şi de tensiune motrice pe care o numim dispoziţie către angoasă, din care decurge reacţia de angoasă. Această reacţie poate avea două consecinţe alternative: sau formarea angoasei, când repetarea vechiului act traumatic este doar un semnal şi în acest caz, restul reacţiei serveşte la preîntâmpinarea unei noi situaţii periculoase, fie prin fugă, fie prin apărare; sau, vechiul act traumatic îşi păstrează întreaga putere, reacţia fiind atunci în totalitate de angoasă şi ca urmare, starea afectivă paralizantă se dovedeşte inoportună în condiţiile actuale.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maladia numită agorafobie, spre exemplu, debutează cu un acces de angoasă în stradă. Acest acces s-ar reînnoi la fiecare ieşire, dar formarea simptomului, care poate fi considerat ca o inhibiţie, ca o îngustare funcţională a eului, aplanează accesul de angoasă.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din comportamentul eului care se serveşte de o investire de încercare şi pune în funcţiune, prin semnalul de angoasă, automatismul plăcere-neplăcere, se pot produce diferite reacţii, uneori mai mult sau mai puţin încâlcite: sau accesul de angoasă ajunge la deplina sa înflorire şi eul renunţă atunci să mai joace vreun rol în emoţie, sau eul instituie în locul investirii experimentale o contra-investire; acest ultim caz se asociază cu energia emoţiei refulate şi poate, fie să formeze simptomul, fie, odată captată de către eu, să se instaleze definitiv, în calitate de formaţie reacţională, unele dispoziţii fiind întărite.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin angoasă se înţelege cel mai adesea starea subiectivă provocată de perceperea dezvoltării sentimentului de teamă şi numim această stare subiectivă "stare afectivă".

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În unele cazuri, sexualul şi obscenul ne oferă numeroase prilejuri de a obţine plăcere comică alături de excitaţia sexuală; motivul este înfăţişarea omului în dependenţa sa de nevoile trupeşti (minimalizare) sau dezvăluirea dorinţei carnale în spatele pretenţiei de iubire spirituală (demascare).

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele responsabil de angoasă şi alte nevroze este, după părerea mea, procesul de refulare.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

religie

Religia este o nevroză colectivă, o angoasă în masă, iar în ultimă instanţă, o iluzie.

definiţie celebră de Sigmund Freud
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevroza apare doar când există un conflict între dorinţele libidinale şi acea latură a psihicului uman pe care o numim "eu", expresia instinctelor de autoconservare a individului, eu care este totodată şi sediul idealurilor pe care acesta şi le-a propus. Un astfel de conflict patogen ia naştere doar când libidoul tinde să se angajeze pe căi şi spre scopuri pe care eul le-a depăşit şi repudiat de multă vreme şi care sunt deci interzise pentru viitor; libidoul manifestă asemenea tendinţe dacă îi este refuzată o satisfacţie conformă cu idealurile eului. În acest mod frustraţia, privaţiunea de o satisfacere reală devine condiţia principală, deşi nu singura, pentru delanşarea nevrozei.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi uşor de demonstrat că situaţia din vis care generează angoasă nu este altceva decât o dorinţă veche nerealizată şi refulată de multă vreme.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se va obiecta, susţinându-se că există cazuri, spre exemplu cel al visului de angoasă, în care visul este incapabil să păstreze somnul. Dar trebuie să se conchidă pur şi simplu că visul este investit cu două funcţii, dintre care cea de-a doua este aceea de a întrerupe somnul atunci când trebuie.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideea ce urmează a fi refulată poate fi deformată până într-atât încât să devină de nerecunoscut, dar încărcătura sa afectivă, indiferent ce formă ia (agresiune sau dragoste), este cert transformată în angoasă.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teoria susţine că o angoasă (Angst) corespunde unei dorinţe de odinioară, acum refulate. Aceasta corespunde de asemenea şi faptului că inconştientul este opusul contradictoriu al conştientului.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem vorbi îndelung despre angoasă, fără a aminti nimic despre nervozitate, în general. Angoasa reală (manifestată în prezenţa unei primejdii reale), spre deosebire de angoasa nevrotică, apare ca fiind un termen foarte rational şi comprehensibil. Este o reacţie la percepţia unui pericol extern, asociată cu reflexul de fugă şi în consecinţă poate fi considerată ca o manifestare a instinctului de conservare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În particular, curiozitatea lasă frecvent impresia că se poate substitui sadismului în mecanismul nevrozei obsesionale. Ea nu este în fond decât o mlădiţă sublimată, intelectualizată a instinctului de dominare. Respingerea ei sub forma îndoielii ocupă un loc important în tabloul nevrozei obsesionale.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

anxietate

Anxietatea este preţul pe care îl plătim civilizaţiei.

definiţie celebră de Sigmund Freud
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea de nume proprii, de denumiri şi de cuvinte străine se lasă explicată printr-o intenţie contrară, care se leagă direct sau indirect de numele sau cuvântul cu pricina. În acest gen de amnezii determinarea indirectă este cea mai frecventă şi cel mai adesea nu poate fi stabilită decât în urma unei analize minuţioase.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!