Uitarea de nume proprii, de denumiri şi de cuvinte străine se lasă explicată printr-o intenţie contrară, care se leagă direct sau indirect de numele sau cuvântul cu pricina. În acest gen de amnezii determinarea indirectă este cea mai frecventă şi cel mai adesea nu poate fi stabilită decât în urma unei analize minuţioase.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapsusurile se produc adesea îndeosebi atunci când eşti obosit, când suferi de dureri de cap, sau în perioada de debut a unei migrene. În aceleaşi împrejurări se produce cu uşurinţă uitarea numelor proprii. Multe persoane recunosc apropierea iminentă a unei migrene exclusiv printr-o astfel de amnezie. La fel, în stare de iritare, confundăm adesea atât cuvintele, cât şi lucrurile, ne "înşelăm", iar uitarea proiectelor, ca şi a multor alte acţiuni neintenţionale devine deosebit de frecventă când suntem distraţi, adică atunci când atenţia ne este concentrată în cu totul altă direcţie.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea, deci, nonexecuţia proeictului este dovada unei contra-voinţe ostile acestuia. Faptul rămâne adevărat, dar, potrivit cercetărilor, contra voinţa poate fi directă sau indirectă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul actelor ratate, tebuie ţinut cont de diviziunea în cele trei grupe a acestor fenomene: a) lapsusul, cu subdiviziunile sale în erori de scris, de lectură, falsă audiţie; b) uitarea, cu subdiviziunile sale corespunzătoare obiectului uitat (nume proprii, cuvinte străine, impresii); c) confuzia, pierderea, imposibilitatea de a regăsi un obiect pus de-o parte; erorile nu interesează, decât în măsura în care decurg din confuzie, uitare etc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care s-a aflat adesea în situaţia penibilă de a nu regăsi un obiect pe care el însuşi l-a pus undeva de-o parte, nu va recunoaşte că o intenţie oarecare i-a dictat acest accident. Cu toate acestea, nu sunt rare cazurile în care împrejurările care însoţesc o uitare de acest gen dezvăluie o tendinţă de a îndepărta în mod provizoriu sau pe o durată mai lungă obiectul cu pricina.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce priveşte deformarea numelor, nu putem admite că ar fi întotdeauna vorba de o concurenţă între două nume, în acelaşi timp asemănătoare şi diferite. Chiar şi în absenţa acestei concurenţe, cea de-a doua intenţie nu este greu de descoperit. Deformarea unui nume are adesea loc în afara oricărui lapsus. Prin deformare se încearcă transformarea unui nume în ceva ce sună urât sau în ceva care aminteşte de un obiect vulgar. Este un gen de insultă foarte des răspândit, la care omul cultivat sfârşeste prin a renunţa, dar adesea fără convingere. De multe ori el îi dă forma unei "vorbe de duh", de o calitate cu totul inferioară. Pare deci indicat să admitem că lapsusul rezultă adesea dintr-o intenţie injurioasă care se manifestă prin deformarea numelui.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În domeniul psihic, supravieţuirea unei stări primitive, alături de starea evoluată derivată din ea, este atât de frecventă, încât devine de prisos să o dovedim prin exemple. Cel mai adesea ea este consecutivă unei scizuri intervenite în cursul dezvoltării.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În alte cazuri se pierd obiecte care nu şi-au diminuat cu nimic valoarea, cu singura intenţie de a aduce un fel de sacrificiu sorţii şi de a fi astfel cruţaţi de o altă pierdere de care ne temem. Analiza arată că această manieră de a conjura soarta este destul de răspândită la noi şi că din acest motiv pierderile noastre constituie adesea un sacificiu voluntar. Pierderea mai poate fi expresia unei sfidări sau a unei autopedepse. Pe scurt, motivele mai îndepărtate ale tendinţei de a ne debarasa de un obiect prin pierdere sunt nenumărate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul lapsusului are poate dreptul de a fi considerat un act psihic complet, cu propriul său nume, o manifestare cu conţinutul şi semnificaţia sa intrinsecă. Actul ratat ar putea fi adesea o acţiune absolut corectă, care nu face decât să se substituie unei acţiuni aşteptate sau plănuite.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne ocupăm uneori, fără nici o intenţie specială, de interpretarea visului unui prieten, sau de ale noastre proprii, spre a ne antrena în tehnica psihanalitică; cel mai adesea avem însă de a face cu visele nevroticilor, supuşi tratamentului psihanalitic.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literatura de specialitate nu duce lipsă de analize complete şi de calitate ale viselor. Cel mai frumos exemplu de interpretare psihanalitică a unui vis este poate acela publicat de Otto Rank. Este vorba de două vise ale unei fete, legate unul de altul. Expunerea lor nu ocupă decât două pagini de tipar, pe când analiza cuprinde 76 de pagini. Mi-ar trebui cel puţin un semestru pentru o muncă de acest gen.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul uitării numelor proprii de persoane, se înţelege de la sine, pentru oameni diferiţi au, prin forţa lucrurilor, o valoare psihică cu totul diferită. Să luăm, spre exemplu, prenumele Teodor. El nu semnifică nimic pentru unele persoane, pentru alţii, este prenumele tatălui, al unui frate, al unui prieten, sau chiar prenumele lor. Experienţa analitică va dovedi că primii nu riscă să uite că o anumită persoană străină poartă acest nume, pe când ceilalţi vor avea mereu tendinţa de a fuza altuia un nume care li se pare rezervat relaţiilor lor personale. Deoarece la acest obstacol asociativ se adaugă acţiunea principiului neplăcerii şi aceea a unui mecanism indirect, în acest caz, vă veţi putea face o idee adecvată despre gradul de complexitate al cauzelor uitării momentane a unui nume. Dar o analiză riguroasă este capabilă să descurce în întregime iţele acestui scul încâlcit.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapsusurile, erorile de scris etc, pot avea o bază pur fiziologică, ceea ce mi se pare puţin probabil în diversele varietăţi de amnezie (uitarea de nume şi proiecte, neputinţa de a regăsi obiectele prealabil puse de-o parte etc), pe când există cazuri de pierderi în care probabil că nu intervine nici o intenţie şi cred că pot adăuga că greşelile care se săvârşesc în viaţă nu pot fi interpretate decât într-o anumită măsură în lumina concepţiei noastre.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapsusurile, erorile de scris etc pot avea o bază pur fiziologică, ceea ce mi se pare puţin probabil în diversele varietăţi de amnezie (uitarea de nume şi de proiecte, neputinţa de a regăsi obiectele prealabil puse de-o parte etc), pe când există cazuri de pierderi în care probabil nu intervine nici o intenţie şi pot adăuga că greşelile care se săvârşesc în viaţă nu pot fi interpretate decât într-o anumită măsură în lumina acestei concepţii, a actelor ratate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate pretinde că orice act ratat ar fi semnificativ, cu toate că acest lucru poate fi probabil. Este de ajuns să constatăm existenţa relativ frecventă a sensului în diferitele forme de acte ratate. Există, de altfel, în această privinţă, deosebiri de la o formă la alta.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi s-a întâmplat să nu pot reproduce numele inofensivului oraş morav Bisenz şi analiza a dovedit că nu era nicidecum vorba de o atitudine ostilă din parte-mi faţă de acest oraş, ci că amnezia ţinea mai degrabă de asemănarea care există între numele său şi acela al palatului Bisenzi din Orvieto (oraş italian situat cam la jumătatea distanţei dintre Roma şi Florenţa), unde odinioară am petrecut multe zile plăcute. Ne găsim aici pentru prima oară în prezenţa unui principiu care, din punct de vederea al motivaţiei tendinţei care favorizează uitarea de nume, ni se va dezvălui mai târziu ca îndplinind un rol preponderent în determinarea de simptome nevrotice: este vorba, între altele, de refuzul memoriei de a evoca ceva asociat cu senzaţii penibile legate de unele amintiri a căror evocare ar fi de natură să producă aceste senzaţii. În această tendinţă de ocolire a neplăcerii pe care le pot pricinui amintirile sau alte acte psihice, în această fugă psihică din faţa a tot ce este penibil trebuie să vedem ultima raţiune eficientă, nu numai a uitării de nume, ci şi a multor alte acte ratate, cum sunt neglijenţele, erorile etc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea de proiecte este un fenomen a cărui interpretare nu prezintă nici o dificultate şi aşa cum am văzut, nu este contestată nici chiar de profani. Tendinţa care perturbă proiectul constă întotdeauna într-o intenţie contrară, într-o nonvrere, despre care rămâne să aflăm pentru ce nu se exprimă în alt mod şi într-o manieră mai puţin disimulată. Dar existenţa acestei voinţe contrare este incontestabilă. Uneori izbutim să aflăm câte ceva despre motivele care obligă la disimularea acestei contra-voinţe; disimulându-se, aceasta îşi atinge întodeauna scopul, pe care şi-l realizează în actul ratat, în timp ce ar fi sigură de respingere dacă s-ar prezenta ca o contradicţie făţişă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când uităm să expediem o scrisoare, tendinţa perturbatoare îşi poate trage foarte bine obârşia prin conţinutul scrisorii; dar se poate şi ca acest conţinut să fie cu totul anodin şi ca amnezia să provină din faptul că el aminteşte în vreun fel de conţinutul unei alte scrisori, scrisă mai demult şi care a generat în mod direct tendinţa perturbatoare; se poate afirma că în acest caz contra-voinţa s-a extins de la scrisoarea precedentă, unde era justificată, la scrisoarea actuală, care nu o justifică nicidecum.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contra-voinţa indirectă imprimă procesului de uitare un caracter psihologic. Însă acest proces este întru totul compatibil cu starea nomală, cu starea de sănătate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzaţia atât de frecventă a unei imposibilităţi de a ne mişca marchează faptul că există la cel care doarme două impulsuri de sens invers care produc un conflict de voinţă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cauza cea mai frecventă a nevrozei de angoasă este excitaţia frustrată, excitaţia libidinală provocată care nu este nici satisfăcută, nici utilizată. Anxietatea apare atunci în locul acestui libido deturnal din funcţia sa. Cred că pot afirma că libidoul nesatisfăcut se transformă direct în angoasă.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!