Dimineața...
Când dimineața te trezești,
Dă-ți o palmă peste față,
E o realitate că trăiești,
Ce frumoasă ești viață.
Privești către înaltul Soare,
Care ne alintă cu tandrețe,
Privește spre zile viitoare,
Fii încă plin de tinerețe.
Sărută-ți soția încă adormită,
Mai spune-i odată "Te iubesc",
Intră în ziua veșnic liniștită,
Cât de mult vreau să trăiesc.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Marionetele ne vorbesc din înaltul vitrinei
Marionetele ne vorbesc din înaltul vitrinei,
ele nu se încurcă niciodată în cuvinte
și nici cu mărunțișuri.
"Totul este ca atunci când ești tânăr să nu ajungi deja la capătul lumii",
ne spun ele din înaltul vitrinei.
Să explorezi, dar să nu epuizezi misterul
cu întrebări inutile.
Să trăiești intens, dar să nu trăiești prea mult,
așa cum au făcut cei ce-au avut parte de-o viață lentă.
Marionetele au început să vorbească...
Dar (vai!) încă nu au învățat că pentru a păși
spre lumea de dincolo de noi
trebuie mai întâi să îți ieși din fire!
poezie de Ionuț Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
De ziua ta, femeie
De ziua ta, femeie,
Mii de stele îți dăruesc,
Și pe calea cea lactee
Numai cu tine vreau să pornesc.
Căci tu ești ca luceafărul,
Care este veșnic călător
Și în taină luminează
Calea robilor.
De ziua ta, femeie,
Îngeri să-ți cânte în cor,
Căci tu ești ca o zeie,
Plină de tandrețe și amor.
Să nu uiți, femeie,
Cât de mult te iubesc,
Căci tu ești acea scânteie
Care aprinzi dorul pământesc.
poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești frumoasă
Ești ca vremea când e soare,
Ca grădina când înfloare.
Ești ca noaptea când e lună,
Ca ziua cu vreme bună.
Ești ca cerul plin cu stele.
Ca șnurul plin cu mărgele.
Doamne, ce frumoasă ești!
Ca Ileana din povești.
Ești cea mai frumoasă fată.
Ești regină-ncoronată.
poezie de Dumitru Delcă (8 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Printre cuvinte
încă te mai iubesc,
printre cuvintele nespuse vreodată
cu umbrele lor de întuneric,
dincolo de zid și fereastră
în nenăscuta înserare vulnerabilă
la mirosul de tei și de algă.
încă te mai iubesc, dincolo de pernă,
de distanța dintre lună și soare,
printre neînțelesuri de genunchi și de iarbă.
ies din mine pentru spațiul de rest
în care ești cu clipele tale-n inele,
uitarea lunecând peste frunze,
cu vise agățate de stele,
încă te mai iubesc, când cad culori peste frunte.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă nu e târziu
Niciodată nu e târziu
să iubești!
Niciodată nu e târziu
să te trezești!
Atunci când în jur ți se pare,
Că îți fuge pământul de sub picioare,
Când nu mai vezi nici lună, nici soare...
Mai e încă o șansă dezlegătoare:
Ești tu, barca ta salvatoare!
Încă nu e totul
Pierdut,
Încă timpul din noi
nu s-a oprit,
Încă te pot sava
noi aripi de zei,
Încă
găsi-te-va soarta
Printre atâtea
electrice căi!
Veni-vei cuminte
la Poarta împlinirii,
Te vor întâlni
Sfintele șoapte ale iubirii...
Urca-vei în calea
de dragoste plină,
Atinge-ți-vei buza
de spuza zării senine!
Și pluti-vei înaripat
cu gândul la ziua de mâine!
Pe drumul cu rouă
vom păși împreună!
Tu și eu:
O viață cu totul nouă,
Senină!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mămica mea când mă sărută (poezie pentru copii)
Mămica mea când mă sărută
Simt că mă nasc încă odată;
Și nu mi-o dau nici pe osută:
Chiar dacă-i sunt: o fată!
Vreau să-mi trăiești, mămica mea;
E ziua ta, și-ți mulțumesc!
Și-ți dăruiesc de ziua ta:
Și eu, mămico, să trăiesc!
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu mi-aș dori cât încă mai sunt viu
să beau câte-o cafea în toată țara,
în București, Craiova sau Sibiu,
dar cel mai mult aș vrea... la Timișoara,
am cunoscut o voce răgușită
și-am cautat să mă strecor tiptil,
când ne vorbim e mai mereu răcită,
frumoasă... ca un suflet de copil,
să-mi mângâie privirile cărunte,
tristețea nu-i problemă... pot s-o duc,
să o sărut pe tâmplă lângă frunte
și să o ciup cu mâna de năsuc,
să cheltuim o noapte într-o viață
primită de la Domnul ca,, bacșiș"
și s-o iubesc roșindu-se la față
când prind că mă privește pe furiș,
atât aș vrea prințesa mea frumoasă
să ne privească lumea ca,, naivi"
și-apoi să ne întoarcem către casă
mergând împleticiți... ca doi bețivi...
eu mi-aș dori cât încă mai sunt viu
să beau câte-o cafea în toată țara,
în București, Oradea sau Sibiu,
dar cel mai mult aș vrea... la Timișoara...
poezie de Sorin Dumitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am mers... (Cu iubire soției mele Ana Leonte)
Am mers decenii împreună
Până astăzi draga mea,
Am înfruntat orice furtună,
Tu dăruindu-mi dragostea.
Am învins în viață greutăți,
Trecând prin multe, pas la pas,
Nu ne-am despărțit în părți,
Multă dragoste ne-a mai rămas.
Au trecut solstiții peste noi,
Mai multe de un sfert de veac,
Nu privim cu teamă înapoi
Anii, în amintire se prefac.
Proaspătă ca briza dimineții
Adormită, stau și te privesc,
Frumoasă ca în anii tinereții
Ca și atunci, și astăzi, te iubesc.
31 mai 2002
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renunțare și dorință
Nu mai vreau ca să trăiesc în fum,
Vreau în viață să-mi aleg alt drum.
Nu mai vreau să rătăcesc în ceață,
Vreau să-mi construiesc o nouă viață.
Nu vreau să trăiesc doar în minciună,
Vreau adevărul să poarte o cunună.
Nu vreau ca întunericul să mă sperie,
Vreau să primesc lumină, puzderie.
Nu vreau să mă stăpânească plânsetul,
Vreau să-mi lumineze fața, zâmbetul.
Nu vreau privirea să-mi fie-ntunecată,
O vreau senină, de grijile lumii scăpată.
Ajunge! De prea mult rău mi s-a scârbit.
Vreau binele să fie de toți oamenii primit.
Vreau de-acuma un soare nou să răsară
Și-n viața mea să fie veșnic primăvară!
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 6 comentarii până acum.Textul original este scris în limba română.TE VREAU
Dragei mele soții Ana LEONTE.
Draga mea te vreau
Zâmbind ca soarele,
Oglindit
În ape cristaline.
Argintul adunat
În părul tău
Și al meu,
Ne arată
Cât suntem
De bogați
Gânduri îndrăznețe,
Rachete spre vis,
Lansate-n tinerețe,
Le-am purtat cu greu,
Ani îndelungi
Și viața am învins.
24 noiembrie 2003
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semnificație
Pe masă buchetul de lalele
Ce le-am cules împreună
Încă nu s-a vestejit
Dovadă că încă îmi păstrezi
Dragostea ce mi-am dorit.
De aceea mi-am luat creionul
Și le-am schițat pe o filă albă
Voi căuta să le dau același colorit
Vreau să știi că asta-nseamnă
Că te iubesc necontenit.
poezie de Mihai Leonte (5 noiembrie 1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
NU VREAU!
Nu vreau să treci sub cerul plin de stele
Cu gândul sfărâmat pentru o plăcere.
Nu-mi scoate din minte iluzia supremă
Că tu ești muritoare, când eu te cred eternă.
Nu mă lăsa să mă înec în vise
Sau în ale gândului inedite abise.
Nu încerca să-mi cânți o melodie
Căci voi aluneca iarăși în reverie.
Nu-mi trebuie nimic din univers
Căci mai am încă de mers.
25 noiembrie 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
NU E BINE !
Mă gândesc că nu e bun
Lunecușul spre uitare
Ajungând pe acel drum
Erodat și în surpare.
Găsi-vom cale de mijloc
Oricum frumoasă
În care să nu stăm pe loc
Nouă nu ne pasă.
Apoi vom mai vedea
Trăind zile și mai bune
La care veșnic vom visa
Eterni pe această lume.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai uitat
Ai uitat să privești cerul,
Să vezi dimineața-n zori,
Cum dispare tot misterul
Nopților cu șezători.
Ai uitat trandafiriul
Zorilor în dimineață.
Ai uitat să scoți chipiul,
Cu rouă să-ți dai pe față.
Ai uitat să privești soare
Când este deasupra ta.
Să stai în amiaza mare
La umbră cu dragostea.
Ai uitat chiar și apusul
Când e ziua în amurg.
Mie mi-ai uitat surâsul.
În zadar lacrimi îți curg.
Ai uitat să-mi dai iubirea
După care eu tânjeam.
Ai uitat că fericirea
Era tot ce îmi doream.
Acum e târziu băiete
De mine să-ți amintești.
În zadar exprimi regrete.
La inimă nu-mi mai ești.
Ai uitat că viața trece,
Că ce-a fost numai revine.
Lumea tot așa petrece
Când rămâne fără tine.
Trebuia să știi că viața
E făcută s-o trăiești,
Ziua, noaptea, dimineața,
Cât timp pe pământ mai ești.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Mai mult soare
Dimineața când sunt trează
Mă uit în oglinda goală,
Dar ceva mă-ngrijorează
N-aș vrea să fie o boală.
Trebuie să-mi găsesc norocul
Și să iau tot elixirul
Că nu vreau să ard ca focul,
Iar în viață să pierd șirul.
Mă agăț cu disperare,
Să iau mai multă mângâiere
Vreau ceva cu mai mult soare,
Zile cu nectar și miere.
poezie de Eugenia Calancea (27 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și ce dacă...
Și ce dacă spune lumea să m-ascund de ochii tăi,
Eu ascult și mi-e totuna ce îmi spun cei buni, cei răi
Și ce dacă niciodată, tu spre mine nu privești,
Eu rămân în urmă, raza, care tu o încălzești
Și cu toate că de-odată când de mine obosești,
Mă gonești cu dulcea șoaptă, eu revin, tu mă primești.
Ce să fac, îmi este bine din puțin, nu vreau mai mult,
Doar o clipă lângă tine mă înalță peste vânt.
Doar o clipă rătăcită când vrei tu, eu ți-o cuprind,
O țin strânsă între brațe și aștept tăcută-n gând.
Aștept să-mi rostești cu ochii razele ce mă recheamă,
Am răbdarea dimineții, când ea vine fără teamă.
Și ce dacă trece timpul, și ce dacă am albit,
Încă pot iubi cu gândul, încă pot și mult mai mult.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
AM UMBLAT...
Am umblat destul prin lume
Dar nu mai vreau să rătăcesc,
În primitoare brațe, o minune !
Odihna vreau să-mi regăsesc.
Știam eu ce-i iubirea adevărată ?
Era zeiță a închipuirii
I se spunea zeiță a iubirii,
Minune a fost încă odată.
Când din ființe muritoare,
Am găsit un înger, nu-i poveste
Pe care singură sub soare,
Iubita care azi îmi este
O fi asta vreo speranță
Sau poate este doar un vis?
Însă tu de la distanță
Mi-ai creeat un paradis.
Când mi-e greu mă uit la tine
Soluții noi îmi vin în minte,
Mă regăsesc iarăși pe mine
Și nu mai stau așa cuminte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea
Dimineața, atunci când încă nu te-ai trezit
Eu stau lângă patul tău,
Te privesc,
Șoapte de iubire peste tine rostesc.
Tu știi că lumea n-are ce să-ți dea,
De ce alergi mereu spre ea?
Viața e pustie fără iubirea ta
Te iubesc, te iubesc, copilul meu
Chiar de încă pribegești,
Chiar de tu nu îmi vorbești
Te iubesc și aștept,
Poate mâine ai să-mi vorbești
Și ai să-mi spui și tu, cât mă iubești.
poezie de Cosmin Repede
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce și frumoasă afrodită
Ești frumoasă când râzi din inimă,
dar și când lacrimi îți curg pe obraz.
Ești frumoasă când ai încredere
că mâine poți trece peste necaz.
Ești frumoasă când păstrezi în suflet,
gândul care pe om îl înalță.
Ești frumoasă când mergi mai departe,
animată de-o nouă speranță.
Ești frumoasă când știi să mă alinți,
dar și când mă iubești cum te iubesc.
Ești frumoasă că ai bunătatea,
de a-i ierta pe cei care-ți greșesc.
Ești frumoasă pentru că simți
și speri, într-o viață fericită.
Tu ești visul meu dintotdeauna,
dulce și frumoasă afrodită.
Ești ființa care iubește fără motiv,
fără încercări și fără așteptări.
Ești ființa care-am vrut s-o întâlnesc,
pribeag fiind, pe-ale vieții cărări.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Sfârșit de an
Să știi, iubito, florile sunt dalbe,
Se termină și începe un nou an.
Pe vârfuri, toate dealurile-s albe,
Așa erau și când eram puștan.
Cum cenușii trec toate, clipa -- anul!
Dar bine e că, încă, mai trăiesc.
Știi, câteodată, aș vrea să dau cu banul:
Să te iubesc -- să nu te mai iubesc?
Vezi, tu, e tot mai greu despre iubire
Să pomenești -- dar încă s-o trăiești,
Căci lumea noastră lunecă-n neștire,
Către genune... Tot mai triste vești.
De pretutindeni, vin să ne despoaie
De-orice speranță -- deși, nu le ascult,
Și atunci, cum poate inima-mi vioaie
Să-ți dăruiască multul ei tumult?
Se duce înc-un an și an nou vine,
Nu sunt bătrân -- dar nici nu-ntineresc,
Decât când mă gândesc, duios, la tine,
Și-am dat cu banul: vreau să te iubesc.
Să-ți spun, banal, cum toată lumea spune,
Iubita mea, "la mulți și frumoși ani"?!
Nu, o să-ți spun: să ai doar zile bune,
Un an e mult -- darmite, mai mulți ani!
Să știi, iubito, florile sunt dalbe,
Se termină și începe un alt an,
Pe vârfuri, toate dealurile-s albe --
Așa erau și când eram puștan.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!