AM UMBLAT...
Am umblat destul prin lume
Dar nu mai vreau să rătăcesc,
În primitoare brațe, o minune !
Odihna vreau să-mi regăsesc.
Știam eu ce-i iubirea adevărată ?
Era zeiță a închipuirii
I se spunea zeiță a iubirii,
Minune a fost încă odată.
Când din ființe muritoare,
Am găsit un înger, nu-i poveste
Pe care singură sub soare,
Iubita care azi îmi este
O fi asta vreo speranță
Sau poate este doar un vis?
Însă tu de la distanță
Mi-ai creeat un paradis.
Când mi-e greu mă uit la tine
Soluții noi îmi vin în minte,
Mă regăsesc iarăși pe mine
Și nu mai stau așa cuminte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cuvinte nespuse
Nu mai vreau să mă pierd în umbra Ta,
Nici în urma, nici în fața Ta.
Aș vrea să mă regăsesc de partea Ta,
Să fi parte din ființa mea.
Nu mai vreau să mă tot pierd în privirea Ta,
Să mă tot pătrunzi doar cu ochii tăi.
Doar scântei, foc și văpăi
Întâlniri nevinovate în treacăt fără de noi.
Nu mai vreau doar tăceri si fiori,
Priviri răzlețe și neînțelese.
Nici în mine să sădești un dor, să mă dori
În freamăt și-n cuvinte nespuse.
Nu mai vreau doar sa te vreau
Și-n gând să mă întreb cum să te am.
Cum să-ți fiu trunchi și tu parte din mine,
Cum să-mi fi ramura ce înflorește din mine.
Nu mai vreau să-mi pari doar minune,
Să mă însoțești doar prin vise.
Prin nopți și prin clipe fără de tine,
Nici ruptă de mine, ruptă de lume.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-mi trebuie decât o singură minune...
Nu-mi trebuie șampanii, ca să-mi descânți iubirea,
Care se îneacă deseori în ea, la braț cu amăgirea,
Nu-mi trebuie vorbe premeditate,
De Casanova ce le știe pe toate,
Cu pretenții scumpe sau deocheate,
Vreau frumusețea modestă a unui câmp de flori,
Sub cer albastru, ca ochii tăi senini, fără de nori...
Și apă rece de izvor,
Ca să-mi astâmpăr inima și glasul,
Când focul lor revarsă iubire pe alături,
Înundându-mi patetic simțirea.
Nu-mi trebuie mătăsuri scumpe,
Pe care trupul să mi-l dezmierd alene,
Ca o divă plină de interese...
Ci doar un pat de flori
Și tu să-mi fii alături, lângă mine,
Sub bolta nopții înflorată de stele,
Iar Aria fericirii să ne surprindă,
Să ne mângâie, să ne dezmierde,
Până uităm de noi și de lume.
Nu-mi trebuie, decât o singură minune, iubirea,
Căci la brațul ei puternic le invâng pe toate,
Ca o zeiță a nemuritoarelor vise mărețe,
Născută pentru a sfinți iubirea,
Unde te pot găsi, minune?
poezie de Valeria Mahok (7 iunie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Care-i minunea?
Caut minunile în plante
Sau poate în inima ta.
Lumina pe piscurile înalte,
Minune este însăși realitatea.
Minune este și când tac
În fața unei persoane feminine
Și nu știu ce să mai fac?
Ne mai știind ce e cu mine. . .
Minune când privesc la stele,
Visând la aventuri astrale,
Văzându-te pe tine printre ele,
Conturându-te în linii ireale.
Dar nu-i minune când ești
Lângă mine visată închipuire,
Îmi pari frumoasă ca-n povești
Și sunt plin de fericire.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ursita
Unde ai fost până azi Ursitoare
Să-mi spui că mai am de trăit?
Că voi găsi în lume o floare
De care voi fi îndrăgostit.
M-am rugat de voi Sânziene
Să-mi arătați izvorul iubirii,
Cât încă mai este vreme
Și nu s-au ofilit trandafirii.
Prin nopți visuri plimbam
Printre stele ce în roșu ard,
Dar dimineața mă trezeam
Sub al realității dur stindard.
Totuși iată, ca prin minune
Te-ai arătat la mine Ursită,
Aducându-mi din larga lume
Sufletului meu, fata iubită.
poezie de Mihai Leonte (aprilie 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
NU VREAU!
Nu vreau să treci sub cerul plin de stele
Cu gândul sfărâmat pentru o plăcere.
Nu-mi scoate din minte iluzia supremă
Că tu ești muritoare, când eu te cred eternă.
Nu mă lăsa să mă înec în vise
Sau în ale gândului inedite abise.
Nu încerca să-mi cânți o melodie
Căci voi aluneca iarăși în reverie.
Nu-mi trebuie nimic din univers
Căci mai am încă de mers.
25 noiembrie 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vorbă...
De vorbă cu mine... De vorbă cu noi...
De vorbă cu tine... De vorbă cu voi...
De vorbă cu noi... De vorbă cu mine...
De vorbă cu voi... De vorbă cu tine...
Este un mare dar ca să poți vorbi,
Este o minune ca să poți zâmbi!
Comunicarea înseamnă speranță,
Atunci când suntem la distanță!
Eu stau uneori de vorbă cu mine,
Să aflu tot ceea ce nu îmi convine.
De vorbă cu mine mai stau uneori,
Să înțeleg clipele care îmi dau fiori.
De vorbă cu tine aș vrea ca să stau,
Să aflu toate lucrurile care te afectau.
Bucurie aș vrea să aduc în viața ta,
Iubește și trăiește-ți prezentul, nu uita!
De vorbă cu noi aș vrea să stau mereu,
Să aflu ce însemnă prietenia la greu.
Pentru că noi, uneori ne mai schimbăm,
Atunci când suntem bine uităm să ajutăm.
De vorbă cu voi încă nu am apucat să stau,
Dar aș vrea să știu dacă aș putea ca să iau...
O parte din imensa voastră strălucire,
Ca să o transform într-o planetă de iubire.
poezie de Ovidiu Kerekes (19 aprilie 2020)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săraca inima mea
nu mai vreau ceață și ploi
nu mai vreau val de ninsori
vreau soare și iarbă verde
unde dorul meu se pierde
vreau cu tine pe colină
noaptea când e lună plină
vreau ca să-mi aduci în dar
floare de mărgăritar
vreau sărutul să mi-l dai
vreau în brațe să mă ai
vreau să râd cu bucurie
alergând pe o câmpie
vreau și vreau mereu ceva
săraca inima mea
bate... bate... nu se lasă
încă nu-i vremea de coasă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai vreau
Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!
Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum să-mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!
Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau să-mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!
Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!
Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!
Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dawson: Bun, deci... Vrei să-mi spui ce se întâmplă?
Pacey: Nu e ceea ce crezi tu, Dawson, nici pe departe.
Dawson: De unde știi ce cred eu?
Pacey: Pentru că se vede pe fața ta, amice! Da, eu și cu Joey am petrecut mult timp împreună în ultima perioadă, pentru că am fost aici încercând să învățăm să dansăm și apoi ea mă învață trigonometrie. Dar ce mi se pare mai interesant e că dintre toate blondele și bruntele posibile, dintre femeile pe care noi le cunoaștem, prima care ți-a venit în minte a fost Joey. Oare de ce?
Dawson: Pacey, nu o să scapi încercând să mă analizezi pe mine.
Pacey: Doar te întreb ceva simplu. Adică, Dawson, tu și Joey... nu mai e iubita ta.
Dawson: Da, nu mai este.
Pacey: Da... așa că de ce mai purtăm discuția asta? Înțelegi ce vreau să spun? Ești același tip care mi-a spus acum câteva săptămâni că voi doi aveți nevoie să fiți separați.
Dawson: Mda, trebuie să mergem pe căi diferite, dar nu mi-a trecut niciodată prin minte că...
Pacey: Că ce? Că și ea o să-și continue viața... sau poate că nu ți-a trecut prin minte că în drumul ei s-ar putea opri la mine, despre asta este vorba? Dumnezeule, frate, așa faci mereu, vorbești și iar vorbești și nu te asculți. Spui că ai trecut peste ea, dar nu este așa. Sunt doar cuvinte care nu înseamnă nimic pentru tine.
Dawson: Nu știi despre ce vorbești.
Pacey (râde și se întoarce și arată spre Joey care dansează cu un bătrân): Uită-te la ea, Dawson. Uită-te bine, este o zeiță, prietene. Cât timp credeai că o să treacă până să apară vreun tip care s-o placă?! Pe bune, frate, și când o să se întâmple asta ce o să faci?
Dawson: O să... o să accept totul așa cum o să fie.
Pacey: O să accepți totul așa cum o să fie, hombre, poate că ar trebui să-ți dai seama de acum pentru că tipul care o să apară nu o să fie prietenul tău cel mai bun și nu o să-ți ceară permisiunea, tipul ăla o să se uite bine la ea și o să treacă peste tine.
Dawson: Ce ascunzi tu, Pacey?
Pacey: Ce?
Dawson: Pentru că toată analiza asta a vieții mele amoroase nu schimbă faptul că nu mi-ai răspuns la întrebarea mea inițială, de ce am găsit prezervativul ăla?
Pacey: De ce îmi mai bat capul? (Se întoarce și pleacă.)
replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regăsire în Zodia Iubirii
REGĂSIRE ÎN ZODIA IUBIRII
Te regăsesc, iubite, pe aripi de dor,
În zborul ce duce către fericire,
Din amurg și până în geana zorilor;
Când la stele din priviri înalț zidire.
Te regăsesc în parfumul de petale,
Prin dimineți culese dintr-un câmp de maci.
Te închid în suflet, ca să-mi alungi jale
Și dorul nestăvilit de momente dragi.
Te-aud în șipot de ape curgătoare
Ce parcă îmi șoptesc un basm de iubire,
Și duc ecouri pe-ale vieții hotare,
Cu tristețe ce se scurge din privire.
Te regăsesc în răsăritul de Soare,
Când strecoară raze prin nori de furtună,
Flacără de dor să-mi aducă din zare,
S-aprind focul iubirii prin nopți cu lună.
Dar făclia iubirii cu tine s-a stins,
Când florile se ofileau în cunună.
Doar dorul mă-nsoțește în al nopții vis,
Pe aripile lui să fim împreună.
Te aud cum mă strigai din trenul vieții,
Ce-a traversat cândva, zodia iubirii.
Dar frânt mi-e visul în zorii dimineții
Fără să cobori în gara fericirii.
Maria Filipoiu
Iunie. 2014
poezie de Maria Filipoiu din De dragoste și dor / carte "În Zodia Iubirii" (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Familie de suflete despărțită de plecarea trupurilor
Mamă, tată, voi nu știți,
Că mi-e greu, că vă iubesc.
Mă gândesc: voi mă iubiți?
N-am cu cine să vorbesc!
Când apare o problemă,
Stau și mă gândesc: ce fac?
De-ar fi mama lângă mine
N-aș mai sta aici să zac.
Voi sunteți plecați departe
Știu că pentru noi v-ați dus,
Știu că vă e greu acolo
Despărțirea asta lungă
Multe rele ne-a adus.
De tine-am nevoie, mamă,
Să m-alinți, să te iubesc.
Tată, și ție-ți duc dorul!
Să-mi dai sfaturi când greșesc.
Banii voștri nu-i mai vreau!
Vreau să fiți aici, cu mine,
Singură să nu mai stau
Să ne fie la toți bine!
Și noi îți ducem dorul,
Însă viața-n țară-i grea.
Ție-ți facem viitorul,
Altfel noi nu am pleca.
Pe căldura asta mare,
Să stăm aici, să muncim,
Nu-i ușor, tu știi prea bine!
Însă și noi te iubim!
Vrem să îți continui școala,
Să îți faci un viitor,
Să nu pleci și tu din țară,
Să nu fii biet muncitor!
Îți vrem binele din lume,
Că ești fiica noastră dragă,
Nu-ți putem da sfaturi bune,
Însă viața nu te-ntreabă!
poezie de Bianca Marc
Adăugat de Bianca Marc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încet, încet te uit... dar nu, nu pot
Rareori ne gândim la ceea ce avem,
dar mereu la ceea ce ne lipsește,
spunând:
Acesta este modul,
în care eu trăiesc în present...
Acesta este modul,
în care definesc eu, cine sunt cu adevărat,
un prost, dar un prost îndăgostit.
Acesta este modul,
în care definesc eu iubirea,
ca pe ceva de sine înțeles... dar fără tine...
Nu te mai visez iubita mea,
încet, încet te uit... dar nu, nu pot.
Nu te mai chem, te-am alung din mintea mea,
și nici nu te mai pot iubi... sau nu.
Încerc doar să par indiferent,
la fel cum ai fost și tu...
Eu acum,
nici nu mai doresc să te iubesc.
Încerc, îmi este greu fără tine,
dar asta este... o suferință, care mă seacă,
... un foc întunecat al răului total...
Nu a fost vina ta
că tu nu m-ai mai iubit,
dar a fost vina ta pentru minciunile,
care cu o candoare prefăcută,
mi le aruncai... crezâdu-mă prost.
Cum de altfel și eram... orbit în iubire...
Acum eu vreau
să mă înțelegi... și să accepți,
nu sunt nici rău, nici indiferent,
dar acum m-am împăcat cu mine însămi,
știind că am reușit să trec
peste focul întunecat,
al unei iubiri neîmpărtășite...
Nici nu exult la gândul,
că acum ai început să mă iubești.
Dar numai eu știu,
cât de greu mi-a fost să te uit,
să mă regăsesc... singur făr de tine...
Îți urez și ție baftă la uitat... sau nu,
undeva, cândva ne vor întâlni,
și vom încerca,
să trece nepăsători unul pe lângă celălalt...
Nu, nu putem,
focul iubirii nu ne lasă,
cădem unul în brațe la altul...
sudați în nemurirea dragostei
... dintre noi...
poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă aș fi și dacă ai fi...
Când tu vei fi nor, eu voi fi vânt,
Dacă eu sunt floare, aș vrea să fii pământ,
Ca să-mi fii sprijin și să te văd înflorind,
Să plutești și să te alint cu al meu cânt.
Eu lacrimă de-aș fi, nu vreau să fiu pe-al tău obraz,
Nu vreau să trăim durerea, vreau viața în extaz.
Eu dacă aș fi furtună, tu vreau să fii al meu soare,
Să mă liniștești, să fiu mereu zâmbitoare.
Eu sunt muritoare, iar tu ești un înger,
Dacă tu ai fi cerul, eu aș vrea să fiu fulger,
Dar tu soare ești și eu vreau să fiu destine
Și tu departe ești și eu nu sunt cu tine.
poezie de Eugenia Calancea (25 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iluzie
Cu fiecare clipă, mă prăbușesc în mine,
pierzându-mi strălucirea luminii din priviri,
când rătăcesc prin colțuri uitate și de lume,
unde n-a fost vreodată vreo urmă de Iubiri...
În gânduri mi te aflu, ieșit din întuneric,
dar ele nu mă-ntreabă de știu ce vrei să-mi spui...
Te-ascunzi de îngrozirea născută din pomelnic
rescris cu prea-IUBIREA păcatului dintâi.
IUBIREA ta fiindu-mi cea mai scumpă minune,
eu te aștept să-ți treacă urâtul și să vii
din viața-ți chinuită, de tine și de lume,
la mine, în chilia în care-am plâns iubiri.
Și doar de m-ai privi și-ai trece mai departe,
aș crede că o viață, cu tine am trăit...
Mi-ar fi de-ajuns și-aș ști că-n a LUMINII CARTE
ne vom găsi și fi-vom iubiți în INFINIT...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea unui copil către mama plecată la muncă
Mamă, de ce nu vii mai repede acasă?
Mi-e dor de tine. Mi-e atât de dor!
Te-ai dus în țări străine, dar ce-mi pasă?
Cine-mi mai spune mie "Somn ușor"?
Eu știu că n-aveam nici un ban, mămico
Mergeam la școală ca un zdrențăros
Pofteam o ciocolată, sau un Cico
În timp ce alții le vărsau pe jos.
Colegii mei vin tot în limuzine
Au bodyguarzi, și bani de buzunar
Dar eu, măicuțo, te am doar pe tine
În poza scumpă, din Abecedar.
Când nu mă vede doamna-nvățătoare
Eu scot fotografia și-o sărut
Colegii-mi spun "orfan", și cât mă doare!
Atâta răutate nu am mai văzut.
Dar unde ești? În Spania? În Franța?
Ai grijă de bătrâni, sau faci curat?
Tu mi-ai promis să nu ratezi vacanța
Și vei veni-n concediu ai uitat?
În fiecare noapte te visez
Că mă dezmierzi, că-mi spui o rugăciune
Dar mă trezesc iar singur și oftez
De ce-i așa de scurtă o minune?
Mereu sunt accidente la televizor
Copiii singuri, ce-și dau foc la casă
Nu-ți face griji, eu sunt prevăzător
Și am un înger care nu mă lasă.
Îl văd în haine albe, câteodată
Cu aripi ca de lebădă, pe cer
Îl simt ca pe-o icoană fermecată
Ce-mi dăruiește, simplu, tot ce-i cer.
O singură dorință nu-i în stare
Să-mi împlinească îngerul cel bun:
Să vii acasă-n zi de sărbătoare
Să vii de Paști, sau poate de Crăciun.
De-ai știi câtă nevoie am de tine!
Cât vreau să te ating, să te sărut!
Stăpânii tăi n-au auzit de mine?
Tu nu le-ai spus de când nu ne-am văzut?
Hai, vino iar, regina vieții mele,
Eu n-am să te mai supăr, îți promit
În ochii tăi ghirlande sunt, de stele
Dacă te am pe tine-s fericit.
Nu vreau cadouri, astea sunt prostii
Eu sunt spartan, și câine credincios,
Eu te ajut la greu și pot munci
Fac piața, bat covoare, spăl pe jos.
Întoarce-te, iubita mea mămică!
Pe perna mea sunt lacrimi tot mai vii
Te-ndepărtezi prea mult și îmi e frică...
Presimt că fără tine voi muri...
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (2 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Azi
Azi vreau să plec de lângă tine,
Incertitudinile mă omoară!
Și-mi este rău și-mi este bine;
Prin asta trec a mia oară.
Și uneori în miez de noapte
Mă regăsesc nedefinit
Și gânduri multe mă încearcă
De te-am iubit, de m-ai iubit...
Azi vreau să plec de lângă tine,
În lumea mare să mă pierd.
Și-mi este rău și-mi este bine
Și uite, iarăși te dezmierd!
poezie de Ioana Voicilă Dobre (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă o dată!
Nu mi-e destul. Și după orișice
aș spune: înc-o dată!
Orice se-ntâmplă-i ca și cum
s-ar întâmpla c-o fată.
Ah, nici un rod nu mi-e destul,
îl vreau și-n alte chipuri.
Se poartă râul către mări,
dar piere în nisipuri.
Nu-i apă să astâmpere de-ajuns,
nu mi-e destul vieața, cartea.
Iubire-aș vrea, pierzare, jar,
cum voi simți odată moartea.
Nici din lumină n-am destul,
căci ea-i doar o legendă, iată.
Nimic sub zare nu-i destul,
vreau totul înc-o dată!
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Iubita mea
Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream să te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca să mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost...
Am fost un băiat cuminte,
O persoană oarecare
Nu mai sunt cel dinainte
Ce-ai făcut cu mine oare?
Mi-ai răvășit tot universul
Înghețasem ca în vid
Îmi oprisem chiar și mersul
Ce acum e mai rapid.
Sufletul mi-ai răscolit
Ce înseamnă asta oare?
Căci din nou mi-a revenit
A iubirii nouă floare.
Prin metoda îndrăzneață,
Cunoscută doar de tine,
Tu m-ai readus la viață,
Pentru a trăi și mâine.
Câte zile vor mai fi,
N-am decât să-ți mulțumesc
Doar așa îți pot plăti,
Și în veci să "TE IUBESC".
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce să-mi fie....
de ce îmi este dor de tine
când poate să nu-mi fie dor
de ce nu-mi este dor de mine
când vreau să plec de aci, să mor,
de ce nu-mi este dor de o altă
ființă pe care nici că am iubit
să fie chiar o cealaltă
cu care în vis eu am trăit,
lăsați-mă mai bine în pace
căci vreau să mor, să plec de aici
să nu mai dau de vreo rapace
cu ochii mici, de licurici,
să-mi faceți sus, un cuib de paie
aproape de cerul cu nori
să vină doar cele bălaie
să ne iubim din noapte-n zori,
și eu să vă privesc de sus
să n-am cuvinte pentru voi
decât să vă mai fiu supus
mai bine dorm între strigoi.
poezie de Stejărel Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!