La utrenie
Făcliile aprinse, când maicele se 'nchină
Plâng, galbene și triste, amarul astei vieți;
O candelă se stinge și palida lumină
Îngălbenește sfinții tăcuți, de pe păreți.
Se bate miezul nopții și clipele bătute
Se deslușesc în noapte mai liniștit, mai rar...
În strana din ungherul bisericii tăcute
Plângi, maică, tinereța trăită în zadar
În candele lumina stingându-se, încearcă
Să mai trăiască iarăși ca-n clipele d-intăi;
Rugându-te 'nchiz ochii udați de lacrimi, par' că
S-ar coborî amurgul pe umedele văi.
poezie celebră de Adolf de Herz (1906)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Acalmie
Tăcute sunt clipele azi.
Mor fără întârziere...
Un neant infantil și schilod
încearcă să le trezească din leșin
plângând deasupra lor.
Prea multe cadavre azi...
nu mai sunt lacrimi în rezervă...
Neantul începe să cânte.
Va cânta până-i vor rugini coardele
și atunci n-are decât să tacă...
Tăcere-infinit de reculegere
în memoria clipelor moarte.
Tăcute sunt clipele azi...
Tăcute ca ieri...
Tăcute ca mine...
poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
În ochii tăi ca-n două oglinzi însuflețite
Amurgul își răsfrânge privirea-nsângerată
Și ochii tăi sunt roșii ca două flori de mac
Plutind împerecheate pe luciul unui lac.
În ochii tăi amurgul, ușor, pe nesimțite,
Se stinge ca lumina din candela uitată
Și ochii tăi din roșii se-ntunecă și par
Doi ochi tăcuți de sfântă pictați într-un altar.
poezie celebră de Ion Minulescu din Revista noastră, II, nr. 2 (1 aprilie 1906)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Muzeul nopții
Frunzișul acum pornit-a
O leneșă, jalnică horă;
Și plâng, și cu plânsul în noapte
Răchita de-afară mi-e soră.
S-apropie-ncet miezul nopții,
Și sună a frunzelor horă -
Eu trec din odaie-n odaie,
Când bate satanica oră.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Când iarăși luminezi
S-aprind luminile în ochii tăi
sau stelele sunt și-n taina nopții
luminează,
s-aprind cântând doi licurici
a lor iubire-mpărtășind...
doi pași trecând indiferent
pe unul îl strivește
în taina nopții rămânând
doar dansul mut și-o licărire
stinsă...
În ochii tăi tăcuți ca noaptea
ghicesc iubirea fremătând;
și dacă gura mută îți rămâne
și genele plecate, tremurânde
tu stea aprinsă-n taina nopții
îmi răcorești suflarea
când iarăși luminezi...
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când iarăși luminezi (Poem iubirii)
S-aprind luminile în ochii tăi
sau stelele sunt și-n taina nopții
luminează,
s-aprind cântând doi licurici
a lor iubire-mpărtășind...
doi pași trecând indiferent
pe unul îl strivește
în taina nopții rămânând
doar dansul mut și-o licărire
stinsă...
În ochii tăi tăcuți ca noaptea
ghicesc iubirea fremătând;
și dacă gura mută îți rămâne
și genele plecate, tremurânde
tu stea aprinsă-n taina nopții
îmi răcorești suflarea
când iarăși luminezi...
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poartă albastră
N-am ajuns să cunosc iubirea.
Nici nu cred că există...
Ce ești tu, poartă albastră?
Și cât de ninse sunt tâmplele mele,
Acum e miezul nopții
Sunt clipele ce ard,
Dar nu se mai ridică la lumină.
Rămân ancorate, într-un stindard,
Care-și apleacă pânza.
Vei înțelege cum, peste ani lumina va pătrunde
Ca o singurătate dintr-un cireș înflorit
Nu vei vedea că ninge
Și se ascund ochii tăi în ochii mei,
În umbra de oglindă
Și atunci ca niciodată
Într-un poem te voi zidi,
Mă vei zidi, îmbrăcând-ți trupul în flori de vișin.
Ca pentru totdeauna să știi că te-am iubit.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândurile nopții
Să nu aștepți durerea să te frângă
Când clipele se duc în drumul lor,
Doar amintirile ar trebui să plângă
Pe-aleile-mbrăcate-n tainic dor,
Și printre felinare-ascunse-n noapte
Pășind prin frunzele ce pietruiesc
Aleile crescute dintre șoapte
Rămase-n nopțile care sosesc,
Dar uneori uitate printre clipe
Durerile își plâng trecutul lor
Și peste timpuri lumii vor să țipe
Doar, doar vor trece-n viață mai ușor,
Când așteptările vor să te frângă
Rămas prin clipele născute-n dor
Să lași doar amintirile să plângă
Și frunzele să te-nsoțească-n zbor.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi ce-ntârzie zborul
Privirea ta prin lacrimi întârzie zborul,
Ploile traversează clipele și dorul,
Pasărea ascunsă în roua de lumină
Umezește-un strigăt ce fierbe în surdină.
Pregătesc un cântec ce miroase-a vis,
Ușa se cuvine să aibă rost deschis
Spre strada ce îngână pașii ce se-ntorc
La sânul amintirii prin care se mai coc.
Blestemul de inscripții devine epitaf,
Moartea încolțește-n castroane cu pilaf,
Semințe slăbănoage își pun schelet de crengi,
Un trunchi născut din umbre sprijină moșnegi.
A împietrit amarul în ochii care plâng,
Părinții pun numeric crucile în crâng,
Noi mergem prin sudoare cu gândul monolog,
Mi-i teamă că în ceruri și Domnul e olog!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar În așteptarea iubirii
Ne-am rătăcit
De atâta uitare
Și stânca de veghe
Ne stă mărturie.
Așteaptă clipa,
Întâlnirii noastre
Sărutul uitat
Să-l dăm iarăși iubirii.
Trec zile tăcute și reci,
Așteptarea devine mai grea,
Sunt lacrimi pe triste poteci
Dorul e iarăși în inima mea.
Te cheamă azi
Fulgii ce cad...
Și albul zăpezii târzii
Și ochii mei, care încă mai cred
Când nu ești aici,
Tu... vei veni.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg de toamnă
Amurgul arămiu din aripi bate,
Se stinge în cenușa-ntunecării,
Dulci adieri spre zările roșcate
Trimite vântu-n suflul alinării.
Cocorii obosiți se vaită-n șoapte,
Pribeag mai este dorul depărtării,
Amurgul arămiu din aripi bate,
Se stinge în cenușa-ntunecării.
Se spală luna în apa înserării
Și stelele de praf sunt măturate,
Desprinse, frunze-n pragul disperării
Veștede-adorm în liniștea uitării,
Amurgul arămiu din aripi bate...
sonet de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culorile, clătinându-se, lovesc clipele...
Gândurile mele cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele,
auzindu-se o rază a Lunii cum
străpunge întunericul, și din nou tăcere.
Gânduri independente de clipe urcă miezul nopții
în căutara altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viața însăși.
poezie de Camelia Oprița din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fir de lună
Noapte, noapte
îmi dai șoapte,
de iubire și de dor,
sărutarea lui pe pleoape,
dragostea ca un fuior
ce se toarce zi de zi
în lumina soarelui
împletindu-se cu luna,
în brațele cerului!
Noapte, noapte
îmi dai vise,
pentru clipele ucise,
în zile de cumpene
când tânjeam de dragoste
și rugam păsările
să mi-l țină-n cântece,
cum lumina soarelui,
viața pământului!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
O floare a nopții
E timpul ce-l făr' de lumină
Moare, se stinge ca o zidire,
Topindu-se la soare cu mâna
Privire ce în rouă se trezește
Așa e timpul, fără tine ca miezul nopții
Ce coboară luna în ape
Tot se coboară pe obraji ca o lacrimă
Lumina curge, îl oprește are pământ și cer
Și e cuprins de dragoste timpul
Iubirea seamănă cu un pește alb ce zboară,
În aripile lui stă poezia și Dumnezeu plângindu-i pe oameni
Așa e timpul când îl răsucești în palme,
Ca pe o lumină a libertății.
Noaptea e liniște!
Ziua fântinile orașului se tot mută în umbre de lumină,
Răsărind în fiecare culoare a curcubeului
În raze, purtând un înger.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca o umbră de lumină
Încercam să te caut deseori seara
în nedecisele hotare dintre zi și noapte
când concentrat peste măsură amurgul
pătrunde în spărtura mării pe corăbii fugare.
Tu ești femeia vinovată de dragoste
care omori ceața cu ochii pătrunzători
și te ascunzi în lumina din lanurile nopții.
Sunete de crin te învăluie-n taină,
scoicile subtiorilor ți se deschid
și pleaca odată cu ele întunericul.
Noaptea, din frica de refuz a lunii
de a lumina fântânile răzlețe
pe unde mersul tău e cu miros de salcâm
mă face să te aștept
în praful drumului,
iar tu vii întotdeauna nepăsătoare
ca o umbră de lumină.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (12 noiembrie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culorile, clătinându-se, lovesc clipele
Gândurile mele
cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele, auzindu-se o rază a Lunii
cum străpunge întunericul, și din nou tăcere.
Gânduri independente
de clipe urcă miezul nopții în căutarea altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viața însăși.
vezi mai multe poezii de: Camelia Oprița
poezie de Camelia Oprița din BOEMA - Revistă de Literatură și Artă Nr. 146 - Aprilie 2021
Adăugat de Ileana Vasiliu -Odobescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destinul - galeră portugheză
Ca o "galeră portugheză"
Ne urmăresc suferințe, dureri...
Acțiunile nocive ne devorează
Clipele de fericire...
Speranțele sunt ca niște urme de praf -
Dâre de fum pieritoare-n furtună.
Pe hubloul învechit al destinului
Se vede doar umbra trecătoarelor vieți.
Nu vă grăbiți!
Moartea este doar un popas
Învăluit în întunericul nopții...
Sau poate drumul spre un alt univers.
Clipele se înverșunează să treacă
Împrospătând aerul irespirabil...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge cu absențe...
Ninge cu flori albe din grădini de rai,
Îngerii ne-mbracă-n straie de Crăciun,
Eu îți scriu, iubite, despre luna mai,
Să nu uiți că, totuși, zilele apun...
Ninge cu absența ta și-a mea-n decor
Și de-ai fi cu mine-am ninge și noi doi,
Depărtarea-și cerne clipele ce dor
Și azi, parcă ninge altfel, mai greoi...
Ninge cu ecoul primului oftat
Dintr-o noapte albă,-n care mi-ai lipsit.
Aș fi vrut să fie visu-adevărat,
Că numai în vise mi te-am întâlnit...
Ninge peste lume, noi la poli opuși
Prindem stele-n palme pentru mai târziu,
Bate miezul nopții, clipe de cenuși
Înnegresc zăpada... s-o albesc, nu știu...
Ninge cum nu ninge nicăieri și cad
Cerurile toate peste ochii mei.
Nu mai văd, iubite,-afară niciun brad
Sunt troiene-nalte, noi niște pigmei...
Și de-am fi-mpreună, poate am putea
Să oprim ninsoarea doar cu un sărut.
S-ar topi troianul alb de catifea
Dar lipsim și ninge ca la început...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi în ochi cu toamna
Măsor clipele cu frunze
măsor clipele cu nori
tainele nu sunt ascunse
doar cu frunze le cobori
Măsor clipele cu nori
măsor clipele cu mine
am greșit de-atâtea ori
și iertarea nu mai vine
Măsor clipele cu mine
tainele nu sunt ascunse
strălucesc printre ruine
măsor clipele cu frunze
Măsor clipele cu nori
suflete doar tu nu mori
poezie de Costel Zăgan din Cez(e)isme II (27 octombrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Iubito (glossă m.)
Te uită pe geam și vezi dacă ninge,
Deschide fereastra și adu-mi un fulg
La noapte când lampa s-o stinge,
Tot ce se-ntâmplă n-o să divulg.
Așează suflarea caldă sub tâmplă
Până risipit mirosul m-atinge,
Nerăbdător o s-aflu ce se întâmplă,
Te uită pe geam și vezi dacă ninge.
Sunt zile de iarnă, de ger și de vânt,
Mantaua zăpezii nu pot s-o smulg,
Rămâi lângă mine să-mbrac în cuvânt,
Deschide fereastra și adu-mi un fulg.
Bate la geam un ram tânăr de măr,
Lipită de mine când pielea se-ncinge
Îmi pui șoapte cu gura pe umăr,
La noapte când lampa s-o stinge.
Din tot ce absorbi naști nesfârșitul
Plăcerea luminii când raze o mulg,
În tine-i lumea, în tine-i iubitul,
Tot ce se-ntâmplă n-o să divulg.
Tot ce se-ntâmplă n-o să divulg,
La noapte când lampa s-o stinge
Deschide fereastra și adu-mi un fulg,
Te uită pe geam și vezi dacă ninge.
Iubito (glossă m.)
N-am să te iubesc când plâng arinii
În serile cu macii somnoroși,
Prin zile când lacrimi varsă crinii
Și ochii înoată-n verde, frumoși.
Am să te iubesc mai pe-ndelete
Când noaptea e-n patima ruginii,
Și stele-ți coboară lin în plete,
N-am să te iubesc când plâng arinii
Mereu o să îți spun ce n-am mai spus,
Poeme dulci cu soare-n chiparoși
Într-un crepuscul roșu la apus
În serile cu macii somnoroși.
În grădinile cu mere în pârg,
Fără să înfrunți rana rușinii
În brațe o să te cuprind cu sârg,
Prin zile când lacrimi varsă crinii.
Tu nu știi, ai buzele cărnoase
Iar nurii copți atât de drăgăstoși
De-a pururi vara-mi pătrunde-n oase,
Și ochii înoată-n verde, frumoși.
Și ochii înoată-n verde frumoși
Prin zile când lacrimi varsă crinii
În serile cu macii somnoroși,
N-am să te iubesc când plâng arinii.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ochii vor picura lacrimi pe obraji, să ne amintim de clipele când aveam zâmbetul pe buze și în suflet.
Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!