Omul în paradis ne face să înţelegem de ce există "stelele şi frumuseţea". Este frumos prin el însuşi; este "luceafărul dimineţii". Dumnezeu a dat, vreau să spun, Luceafărul de dimineaţă omului în paradis. Edenul exprimă în mod misterios întregul plan al creaţiei.

Vasili Rozanov în Apocalipsa timpului nostru (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintotdeauna stelele au inspirat pământenilor un sentiment de veneraţie. Probabil pentru motivaţia lui Dumnezeu de a crea Luna şi stelele ca stăpânitori ai nopţii. Luceferii sunt consideraţi a fi porţile nopţilor: Luceafărul de seară fiind înlocuit de Luceafărul de dimineaţă în zorii zilei.

citat din Camelia Opriţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul de dimineaţă

Luceafărul de dimineaţă,
Un emisar al soarelui,
Sclipind iscoditor în faţă,
Zâmbindu-i feţei omului.

Căci fiecărui om ce-l vede,
Îi face semn din ochi îndată,
Pe care soarele îl crede
Şi mai răsare înc-o dată.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

paradis (vezi şi rai)

Întregul Paradis este o gamă muzicală şi un ritm.

definiţie celebră de Aristotel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un castel

La poarta visurilor mele
Luceafărul blând a apărut
Zarvă mare în castele
Lacătul pe loc a dispărut

Stele multe într-un castel
Cu rochii lungi lucioase
Luceafărul mândru de el
Iar stelele în juru-i curioase

O stea poartă trenă lungă
În colţuri ea priveşte lung
Inel ca dar în mâna stângă
Ca ea eu vreau ca să ajung

Un dans un vals într-un castel
Balans etern şi muzică la orgă
În noaptea aceasta este altfel
Se înalţă muzica ca pe o rugă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsit de ce este păcat, omul nu ar putea trăi; nu ar trăi decât prea bine lipsindu-se de ce este sfânt. Mai ales în asta apare caracterul acosmic al creştinismului.

Vasili Rozanov în Apocalipsa timpului nostru (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ala: România? Am auzit de România! Marco avea acolo afaceri importante...
Venera: Ce este România?
Ala: Un paradis!
Elen: Paradis? Sunt aşa de credincioşi?
Ala: Este un paradis fiscal!
Olaf: Au impozite aşa de mici?
Ala: Ah, nu! Impozitele sunt mari! Dar plata lor este facultativă...

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

stil

Stilul este spiritul lucrurilor.

definiţie clasică de Vasili Rozanov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul

Spunea aseară un chefliu,
Un pic băut, un pic candriu:
Deşi pe bolta înstelată,
De mulţi poeţi elogiată,

Luceafărul cel auriu
Ne pare că-i atât de viu
Şi parcă grija el ne-o poartă,
El este o planetă moartă.

poezie de George Budoi din Stelele şi Planetele în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (20 ianuarie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul

scenariu de teatru, dramă în 5 acte

• Citeşte online
• Descarcă/citeşte în format RTF (Rich Text Format)

Această lucrare este în domeniul public, deoarece drepturile de autor au expirat.

carte de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar omul, din toate creaturile pământeşti, are privilegiul de a conştientiza această prezenţă divină şi de a-i răspunde personal, oferindu-i lui Dumnezeu, la rândul lui, însuşi darul pe care Dumnezeu i-l face prin prezenţa lui. Prin însăşi vocaţia sa, omul este chemat să se facă prezent lui Dumnezeu în felul în care Dumnezeu i s-a făcut prezent creându-l, în felul în care, în misterul Persoanelor divine, Tatăl este prezent Fiului şi Fiul Tatălui. Această prezenţă reciprocă a Tatălui şi a Fiului la care participă omul în fiinţa lui profundă este şi însăşi rădăcina prezenţei omului faţă de semenii lui în comunitatea umană.

citat clasic din Henri Le Saux
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea, în felul său propriu şi prin ea însăşi, poate face din paradis un infern şi din infern un paradis.

citat celebru din John Milton
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba este creaţia omului prin Dumnezeu. Mai sus omul nu s-a putut ridica. Mai sus Dumnezeu a ridicat numai stelele pe cer şi brazii pe munţi.

citat celebru din Grigore Vieru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea: Ce-ţi pasă? Ce vrei de la noi?
Bătrânul: Vreau să îi fac viaţa un paradis.
Ea: Păcat că în paradis nu poţi ajunge decât pe un car funebru.

replici din Nu sunt turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu
Adăugat de Laura Porcza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara mai neagră ca niciodată

Când Dumnezeu, dezgustat de om,
S-a întors în Paradis,
Iar omul, dezgustat de Dumnezeu,
S-a întors spre Eva,
Lucrurile păreau că o luaseră razna.

Dar Cioara... Cioara,
Cioara i-a adunat împreună,
Legând Paradisul şi pământul unul de celălalt –

Astfel că omul a plâns, dar cu vocea lui Dumnezeu,
Iar Dumnezeu a sângerat, dar cu sângele omului.

Apoi, cerul şi pământul au plesnit la încheieturi;
Fisurile s-au transformat în cangrene şi s-au împuţit –
O oroare departe de de mântuire.

Agonia nu s-a atenuat.

Omul nu mai putea fi om, nici Dumnezeu, Dumnezeu.

Agonia
A tot crescut.

Cioara
A rânjit
Şi ţipat: " Acesta este creaţia mea,"

Fluturând drapelul cel negru al propriului ego.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

La omul de geniu această nebunie se manifestă însă ca o atitudine creatoare, după cum susţine teoria creaţiei artistice. Este şi cazul lui Eminescu care, se ştie, a acţionat întotdeauna împotriva propriilor sale nevoi sau instincte (fie biologice, fie sociale). Mărturia sa legată de poemul Luceafărul este concludentă în sensul în care Eminescu însuşi avea conştiinţa genialităţii sale, dar, influenţat de lecturile din Schopenhauer, era convins şi de neputinţa sa de a fi fericit. În opoziţie cu individul de geniu, condamnat la singurătate şi nefericire, poetul credea că cel care acţionează în favoarea instinctelor sale (Cătălin, de pildă) este automat fericit, fiind lipsit de orice conflict sau dezechilibru interior.

citat din Florina Ilis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care face tot ceea ce duce la fericire să depindă de el însuşi, şi nu de alţi oameni, a adoptat cel mai bun plan de a trăi fericit. Acesta este omul moderat, omul cu caracter bărbătesc şi cu înţelepciune.

citat celebru din Platon
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul

E-al bolţii înstelate căpitan,
Căci, stins cu greu de-al razelor noian,
Când valuri de lumină îl inundă,
E ultimul ce-n ele se scufundă...

epigramă de Gheorghe Mitroaică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi-vă oameni

Iubirea este mai veche decât omul?
Iubirea a apărut odată cu omul?

De unde vine iubirea?
Ce este de fapt iubirea?
Există fericire fără iubire?
Poate perpetua viaţa fără iubire?

Religia spune că iubirea
Este mai veche decât omul.
Ştiinţa spune că iubirea,
S-a născut odată cu omul.

Poeţii spun că iubirea este simţire,
Că este extaz, că este trăire,
Şi tot ei spun că viaţa fără iubire,
Este săracă, anostă, fără sclipire.

Iubirea este credinţa.
Iubirea naşte şi renaşte fiinţa.

Iubirea e acel flux inefabil de şoapte,
Şi dorul lăuntric de libertate.

Iubirea împlineşte şi-nalţă.
Iubirea este viaţă în viaţă.

Iubirea este năzuinţa către perfecţiune.
Iubirea este uniune.

Iubirea este desăvârşire.
Iubirea înseamnă nemurire într-o existenţă muritoare.

Iubirea este paradis sideral.
Iubirea este spirit universal.

Iubirea este trăire în reverie.
Iubirea este sinele in sine.

Iubirea este dorul de fiinţă,
De tot ce ne e drag, şi de tot ce există.

Iubirea este darul divin al naturii.
Iubirea este elixirul fericirii.

Iubirea e lacrimă de mamă,
Şi plânset de copil cuminte,
E strigăt ce se cheamă
Iubire de copil şi de părinte.

Iubirea numită dorinţă,
Este dragoste şi năzuinţă,
E focul îndrăgostiţilor,
E fericirea iubiţilor.

Iubirea de oameni,
Ne face mai buni.
Iubirea de neam şi de ţară,
Ne face puternici aici si afară.

Iubiţi-vă oameni,
Aici,
Pe Pământ şi pe Lună,
Să clădim o lume mai bună!

poezie de Gheorghe Alionte (20 februarie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc...

Privesc spre zarea îndepărtată,
Şi aud cum liniştea se aşterne.
Mă uit la omul care a fost odată,
Şi văd prin versuri cum discerne.

Privesc des spre zorii dimineţii,
Şi aştept cu multă nerăbdare...
Poeziile sale sunt râurile vieţii,
De unde mă adăp cu încântare.

Privesc spre locul care o să vină,
Şi observ că, el este deja prezent.
În jurul său este numai lumină,
Luceafărul străluceşte-n testament.

Privesc spre marea învolburată,
Prin care Eminescu ni se arată...
Constat că spiritul lui încă trăieşte.
Azi, la 170 de ani, el ne zâmbeşte!

poezie de Ovidiu Kerekes (15 ianuarie 2020)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum a putut el spune "Sunt calea, şi viaţa"? Nu este nimic din astea. Nici pe departe. Numai "complemente circumstanţiale".

Vasili Rozanov în Apocalipsa timpului nostru (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!