Un bătrân pe malul fluviului

Nu vreau altceva decât să pot vorbi simplu,
să mi se acorde această graţie.
Cântecul ni l-am încărcat de atâtea muzici
că încetul cu încetul se scufundă
şi arta ne-am împodobit-o într-atât
că faţa îi e roasă de zorzoane,
şi trebuie să spunem puţinele noastre cuvinte
pentru că mâine sufletul îşi înalţă pânzele.
Dacă suferinţa este omenească, nu suntem oameni
doar pentru a suferi,
de aceea-n aceste zile cuget astfel
la marele fluviu,
acest sens care înaintează printre plante şi
ierburi,
animale păscând şi adăpându-se
oameni care seamănă şi seceră,
şi printre marile morminte şi micile lăcaşuri
ale morţilor.

poezie clasică de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poezii (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă suferinţa este omenescă, nu suntem oameni doar pentru a suferi.

citat clasic din Giorgos Seferis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplitate

Nu doresc decât să vorbesc simplu, să mi se-acorde această favoare.
Am încărcat până şi cântecul cu atâta muzică încât, încet-încet, se scufundă.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viii nu ne văd de nori

Ne ducem paşii printre morţi,
ne rătăcim
printre morminte,
minţim
că suntem vii şi-ntregi,
dar nu ne suntem vieţuire,
ne amăgim că dăinuim
şi ne ascundem
în cuvinte,
cuvinte care ne ucid şi sufletul
şi trupul
şi mersu-n nemurire.

Sunt trupuri
care-şi merg alături,
până la capătul de drum,
sunt oameni
care-şi spun că sunt
şi că trăiesc
deşi sunt morţi,
sunt oameni
care rătăcesc
şi se-ameţesc cu-al lor parfum
sunt oameni
ce se cred viori
dar şi-au pierdut cântarea-n sorţi.

Ne ducem paşii printre vii
dar viii
nu ne văd de nori,
prin labirintul vieţii noastre
ne căutăm
cheia-n noroi,
suntem doar puncte mişcătoare
ce-şi caută raza-ntre sori,
ne ducem paşii către noi,
dar
paşii curg
în lung şuvoi.

poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am început să fac un exerciţiu nou în această săptămână. Am încercat sa privesc întreg tabloul al vieţii de zi cu zi fără să mă văd doar pe mine ca personaj activ. Am văzut o lume de oameni egoişti; Grăbiţi să luăm trenul, să mergem la muncă, grabiţi să ne cumpărăm maşini luxoase şi haine scumpe, rujuri care ne etichetează fix precum nişte complexate care nu işi cunosc valoarea şi care nu îşi inteleg rostul pe acest pamant, nu suntem frumoşi oricum ne-am imbraca, nu suntem buni oricât am încerca să nu facem rau cuiva pentru ca noi pur si simplu nu aducem folos lumii, nu ne pasă de ce este în jurul nostru, nu asta reprezintă bunătatea si compasiunea si iubirea. Suntem doar o adunătură de oameni egoişti care se calcă în picioare. Nu suntem spirituali dacă folosim spiritualitatea pentru scopurile noastre şi dacă nu ne ajutam sa construim o realitate în care sa aibă rost să trăim.

Nicoleta Petre
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succesul... este vorba de a fi în măsură să extinzi dragostea pentru oameni... în fiecare zi, încetul cu încetul, cuvânt cu cuvânt...

citat din Ralph Fiennes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi zăvorăsc inima pentru
cuvinte de-o şchioapă,
nu mai umblu printre oameni cu adevărul la purtător,
cine vrea să te afle, va găsi o cale să se facă auzit,
atunci când numai clopotul trecerii se mai trage
prin oasele obosite ale întunericului,
suntem doar oameni,
cu frunzele noastre prin albia toamnei,
cu carcase de-o zi peste griji asfinţite,
nu ne mai uităm înăuntru, pentru că mâine
ne învelim în morminte,
iar dorul va trece pe lângă numele nostru
ca un straşnic tribut...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Eleonora Stoica îşi întâmpină fiica împreună cu aceste animale, care se bucurau toate, fiecare în stil propriu, de sosirea blondei. Intrară în sufragerie; aici, alte animale: broaşte ţestoase, iguane, şerpi, hamsteri şi cam atât, deocamdată. În plus, o sumedenie de plante, care de care mai frumoase, îngrămădite pe la toate ferestrele, cât mai la lumină. Se observa că oamenii care locuiau în acest apartament erau mari iubitori de plante şi animale, ceea ce era normal, nu doar pentru că domnişoara Maria era, ca şi tatăl ei, domnul Andrei Stoica, biolog, iar doamna Eleonora – medic veterinar, ci pentru că, în general, aceşti oameni preţuiau natura şi vieţuitoarele.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbajul alchimic este un instrument de o extremă supleţe, care permite descrierea operaţiilor cu precizie, situându-le în raport cu concepţia generală a realităţii. Asta îl face dificil şi interesant. Cititorul care vrea să înţeleagă folosirea unui singur cuvânt dintr-un anumit pasaj nu va reuşi acest lucru decât dacă reconstituie, încetul cu încetul, o arhitectură mentală veche. El obligă astfel la o trezire a regiunilor obscure ale conştiinţei.

citat din Michel Butor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încetul cu încetul, am devenit o naţiune de oameni liberi şi prin libertatea dobândită, ne-am desvoltat în scurt timp miraculos în toate direcţiile, am redevenit un popor respectabil şi respectat şi am recăpătat acea poziţie pierdută de secole, de a fi santinela neadormită a Europei occidentale în Orient. În această luptă, toţi bărbăţii acelei mari generaţiuni a renaşterei neamului nostru au lucrat într-un mod, care va atrage în veci asupra lor admiraţia şi recunoştinţa posterităţii, dar nimeni nu a arătat ţelul cu mai mare precizie şi pătrundere decât Ion Brătianu.

citat din Dimitrie Sturdza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre noi, care trăim azi pe Terra, am pierdut această legătură cu Eul nostru adevărat, această stare a fiinţei în care nu ne temeam să abordăm ceea ce este posibil şi să tindem către stele. Nu ştim cine suntem. Ne-am transformat în oameni care se comportă egoist, mânaţi de frică şi de durere. Acest comportament nu reflectă natura noastră esenţială, este o consecinţă a rănilor pe care le-am suferit pe măsură ce am părăsit inocenţa cu care ne-am născut şi am călătorit prin viaţă. Doar oamenii care suferă pot provoca suferinţa. Doar oamenii cu inimile închise pot acţiona într-un mod lipsit de iubire. Suntem cu toţii conectaţi la un nivel invizibil. Vindecându-te pe tine, ajuţi la vindecarea lumii. Lucrând la tine pentru a-ţi atinge potenţialul maxim, devii model pentru ceilalţi şi îi motivezi să urmeze această cale.

citat din Robin Sharma
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chaucer: Oameni buni, am stricat prezentarea. Dar vă rog... Vă rog să o ascultaţi acum, căci voi lăsa deoparte talentul meu de orator şi vă voi vorbi în cuvinte simple. Astfel de zile sunt mult prea rare pentru a le întuneca eu cu asemenea cuvinte mari şi, iată că, fără a mai adăuga nimic altceva... Iertare, Măria Ta... Iată-l aici în faţa dumneavoastră pe unul dintre semenii voştri, născut la o aruncătură de băţ de această arenă, fiul lui John Thatcher... Sir Wiiiilliam Thatcheeeer.

replică din filmul artistic Povestea unui cavaler, scenariu de Brian Helgeland
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc pisicile pentru că mă simt bine în casa mea; şi încetul cu încetul, acestea devin sufletul său vizibil.

citat clasic din Jean Cocteau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efortul de a gândi seamănă cu săparea unui puţ; acesta dă la început apă tulbure, apoi ea se limpezeşte încetul cu încetul.

proverbe chinezeşti
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce caut eu cu tine prin biserici?

Ce caut eu cu tine, Ana, prin biserici,
Printre sfinţi afumaţi care ne privesc cu ochi goi
Şi feţe supte? Ce căutăm pe treptele de piatră,
Sub bolţi, în faţa altarelor,
Lângă clopotniţe, unde trage de vecernie?
Ce căutăm printre feţe plânse,
Printre chipuri în extaz, printre cerşetori şi muribunzi,
Printre paralitici care cred că se vor vindeca dintr-odată?
Ce căutăm în cântecul care urcă sub cupole
Şi apoi mai sus, cine ştie unde?
Ce căutăm în privirea celorlalţi; crezi că Îi vom zări chipul?
Ce caut eu cu tine, Ana, prin biserici,
În această larmă cu vitralii, în aceste blânde liturghii?
Pentru că El nu se află acolo,
Ci a coborât de astăzi între noi,
Îl simt în această încăpere,
Ca un fum viu, de la mine la tine.
Să stăm cu frică, să stăm smeriţi,
Pentru că El ne cunoaşte
Şi într-o bună zi cu siguranţă ne va vorbi,
Apoi va pleca şi din nou Îl vom căuta
Rătăcind în neştire prin biserici.

poezie de Mircea Florin Şandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să te resemnezi

Toţi cei care nu-s lunatici, sunt de acord cu anumite lucruri:
Că-i mai bine să fii viu decât mort,
e mai bine să fii bine hrănit decât flămând,
e mai bine să fii liber decât rob.
Mulţi oameni doresc aceste lucruri doar pentru ei şi prietenii lor;
ei sunt chiar de acord cu ideea că inamicii lor trebuie să sufere.
Aceşti oameni pot să nu aibă organ pentru ştiinţă:

Omenirea a devenit într-atât de mult o mare familie,
încât nu ne putem asigura propria prosperitate
fără a asigura şi prosperitatea tuturor celorlalţi.
Dacă vrei să fii fericit,
trebuie să te resemnezi să-i vezi şi pe alţii fericiţi.

poezie celebră de Bertrand Russell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefaţă

şi după ce am inventat poezia într-o încăpere clandestină
din adâncul pământurilor sterpe -curajul şi puterea(omenească)
s-au topit ca aburul

şi altceva în afară de faptul că m-am născut şi că trăiesc
şi că probabil voi muri cutremurându-mă(ceea ce dealtfel am vrut să spun şi acum doi ani şi acum trei ani de zile)deocam-
dată vai nu pot spune

îmi reiau prin urmare vechea limbă: începând chiar din
clipa de faţă. o sucesc o mângâi o bat cu sete. dar sintagmele
stranii în care (se spune că)sufletul meu doarme ca într-o vi-
zuină pierdută nu mă mai ademenesc. degetele subţiri care vor
săpa canale-n pădure şi se vor întoarce acolo mereu şi vor intra
încetul cu încetul în putrefacţie? degetele subţiri nu mă mai
tulbură

poezie de Virgil Mazilescu din Va fi linişte va fi seară (1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie cultivată naivitatea. A crede că ştii ceva este calea cea mai scurtă de a te orbi singur. Nu înaintarea în vârstă este cea care frânează încetul cu încetul capacitatea de a învăţa, ci acumularea de "lucruri pe care le ştii".

citat clasic din Frank Herbert
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest joc inocent

o dorinţă aleargă printre poeme
trece de pe o pagină pe alta
cu un geamăt stins
se agaţă de amintiri
crezându-mă poarta deschisă
spre lumina lumii

m-a găsit în această dimineaţă
într-un loc aşteptând să renasc
din oră în oră
cu chip nou şi privire de piatră

pregătită să intre în viaţa mea
unde lucrurile sunt aşa cum sunt
cu ploi dense şi cerul opac
dorinţa încolţeşte un zâmbet
sprijinit pe conturul buzelor
dintr-un vers ce prevesteşte
sfârşitul poemului
pentru că este târziu
şi vreau să dorm

mâine am de mers
printre oameni care tac
în acest joc inocent
apropiindu-mă de tine.

poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veselia sau suferinţa extreme au întotdeauna la bază o eroare sau o iluzie;prin urmare aceste doua exaltări ale sufletului ar putea fi evitate prin reflecţie. Această veselie nelimitată se bazează întotdeauna pe himera de a fi găsit în viaţă ceva ce e pur şi simplu imposibil să găseşti, adică o satisfacere durabilă a dorinţelor sau a neliniştilor care nu încetează obsedant, să renască. Mai târziu trebuie să ne dispensăm cât mai repede de orice himeră singulară de acest gen şi, atunci când dispare, s-o plătim cu tot atâtea suferinţe amare câte bucurii ne-a suscitat apariţia ei. Prin aceasta ea seamănă perfect cu un munte de pe care nu putem coborî decât căzând, de accea ar trebui să-l evităm;orice suferinţă subită, nestăpânită nu e altceva decât căderea de pe un vârf.

Arthur Schopenhauer în Arta de a fi fericit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naratorul: Pentru Tom Hansen, noaptea aceea a schimbat totul. Zidul acela în spatele căruia Summer se ascundea de atâtea ori - acel zid care impunea distanţă, spaţiu, comoditate - acel zid se sfărâma încetul cu încetul. Şi iată-l aici pe Tom, în lumea ei... un loc pe care foarte puţini au avut ocazia să-l vadă cu ochii lor... Şi tot aici era şi Summer, dorind ca el să fie acolo. El, nu altcineva.

replică din filmul artistic (500) Days of Summer
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!