Seară

Amurgul coboară peste șoaptele strivite,
tăcerea înfrânge și ultimul vis,
doar nopțile umbresc sfârșirile
din gândul prea dulce învins...

poezie de (10 august 2012)
Adăugat de Cristina Maria ȘandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Citate similare

Rămâneri

Mai este un ciob din umbra uitată,
pierdut în târziuri -
pe malul tăcutelor treceri...,
pictată e seara dorinței,
eterică și neîntrupată,
pe cerul cu stele de chihlimbar...

Mai este un ciob din umbra uitată,
regăsit în privirea duioasă...
Din șoaptele înalte gravate-n lumini,
stelele tainicei speranțe se revarsă
peste râurile veșnice ale gingășiei...

Rămânerile tezaur se-așează pe pleoape...

poezie de (2012)
Adăugat de Cristina Maria SandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie

Căutări deșarte

Cărările iluziei au prea multe răscruci!...
Visele se prefac în scrumul tăcerilor pecetluite,
surâsul speranțelor piere în arderile realității
când în umbra frumuseții stă orizontul de gheață...

Căutări inspirate de dorințe!
Sunteți doar risipire a sclipirilor de viață,
deșertăciune înțeleasă prea târziu...

poezie de
Adăugat de Cristina Maria ȘandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Dana Ene

Gustul potrivit

De pe scena verii, iată,
Pleacă luna lui Gustar.
Îmi ramâne-n gând regretul
Nici prea dulce, nici amar.

Din stele ultima ploaie
Cade, ca un vechi hotar
De la mine pân' la tine,
Nici prea dulce, nici amar.

Seva pomilor coboară
Plânsu-n rădăcină iar,
Lăsând peste ram frunzișul,
Nici prea dulce, nici amar.

Cu miros de crizanteme
Și cu brumă-n mânecar
Un alt anotimp va cerne
Nici prea dulce, nici amar.

Și-n spectacolul ei, viața
O s-aprindă-n inimi jar,
Încălzind în noi firescul
Nici prea dulce, nici amar.

Doar iubirea ta să fie
Veșnic rolul principal
Lăsându-mi pe buze gustul
Nici prea dulce, nici amar.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Nicolae Matei

Coboară seara peste râu

Amurgul zăvorește al zilei urcuș,
Crâmpei de dor doinește valul înspumat,
În plescăitu-i lin planeaz-un pescăruș,
O salcie își plânge părul încurcat.

Lăstuni cuminți se-ntorc în maluri, în culcuș,
Arini se leagănă-n zefiru-nmiresmat,
Amurgul zăvorește al zilei urcuș,
Crâmpei de dor doinește valul înspumat.

Coboară seara peste râu și peste sat,
O trestie se-apleacă-n vântul jucăuș,
Obrazu-mi răcoresc în palmele căuș,
Steluțe licăresc pe ceru-nfierbântat,
Amurgul zăvorește al zilei urcuș.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Se lasă amurgul peste sat

Se lasă amurgul peste sat,
Peste păduri, câmpii, izvoare.
Satul pare un colț de rai,
Unde veșnic soarele răsare.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste casa părintească.
Bătrâna mamă stă cu Dumnezeu la sfat
Și cu ochii la fereastră.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste salcâmi și tei în floare.
Apare un țăran pe o cărare,
Părând că duce soarele-n spinare.
Se lasă amurgul peste satul meu natal,
Peste câmpii și turme de mioare.
Apare luna după deal.
Frumoasă ca o fată mare.

poezie de (21 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Florile gândului

Florile gândului
sculptate în cleștar, răsar peste verile
parfumate... Aripi de lumină
însoțesc visul alb când umbrele veghează
din tenebre...
E o șoaptă de tristețe pretutindeni,
un murmur al somnolentelor
reverii,
a sufletului dorință frântă care renaște
din cenușa uitării
și triumfă precum mireasma ambrei
dincolo de răscrucile
vieții...

Florile gândului
sculptate în cleștar, răsar peste verile
parfumate...

poezie de (2012)
Adăugat de Cristina Maria ȘandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Amurg

Într-o țară mare și întinsă
amurgul este de asemenea mare și întins,
lămpile se aprind una câte una,
asemeni toamnei amurgul se întinde peste tot.

Toți oamenii și-au închis gura;
ridicați-vă, voi, cei morți,
pentru că amurgul este un vis
tăcerea și-a dobândit întreaga puritate.

Îmi amintesc iarăși niște nume,
fiecare din ele semnalează
o experiență unică
din care sunt constituite Paradisul și Infernul.

Amurgul cuprinde pământul.
Îmi întind mâna, iar cineva mi-o strânge-n mâna lui –
ori de câte ori cade amurgul cineva
bate încetișor la ușa mea.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Antică

icar
n-a căzut
ci doar pămîntul s-a rotit
primindu-l
cu șoaptele celui învins

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Niciodată prea

Ți-am spus:
Hai să împărțim
Nopțile pe lumină
Și zilele pe întuneric
Să le amestecăm pestriț
Până rămân fără umbre,
În echilibru,
Ca o cumpănă
Cu brațele egale:
Niciodată prea sus
Niciodată prea jos....
Mi-ai zâmbit:
Hai să ne împărțim
Tu să iei răsăritul,
Când vine,
Eu să-mi colorez amurgul,
Când pleacă;
Să le despărțim
Ca stropii de ulei în apă
Când se întâlnesc din greșeală:
Niciodată prieteni
Niciodată dușmani...

Ți-am răspuns:
Hai să vezi!
Răsăritul meu cântă
A amurg zdrobit
Și-a înserare subită.
Amurgul tău își plânge
Lumina pierdută
Căci una sunt,
Scobite-n jumătăți,
Ca sunetul și ecoul în pustie:
Niciodată prea aproape,
Niciodată prea departe...

poezie de (3 mai 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Rodica Constantinescu

Iubesc tăcerea

Iubesc tăcerea primăverii-n floare,
Tăcerea stelelor care în zori apun,
Iubesc tăcerea zborului spre soare,
Tăcerea sufletului primitor și bun.

Iubesc tăcerea pădurilor bătrâne
Tăcerea lunii și-a nopții-nrourate,
Iubesc tăcerea bobului din grâne,
Tăcerea tumultoasă a inimii ce bate.

Iubesc tăcerea ca vis ori ca simțire,
Tăcerea din adânc a sinelui divin,
Iubesc tăcerea si taina din privire,
Tăcerea care spune la matcă să revin.

Iubesc tăcerea când sunt cu Dumnezeu,
Tăcerea izbăvirii ce-aduce nemurire,
Iubesc tăcerea ca rugă-n gândul meu,
Tăcerea lacrimei la ceas de regăsire.

Iubesc tăcerea ca tihnă sufletească,
Dar nu iubesc o viață-nsingurată,
Iubesc tăcerea din lumea îngerească,
Dar nu iubesc trăirea-ntemnițată.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Violetta Petre

Tăcerea strigă, nu se-aude...

Orașu-i gol, doar cimitirul a adunat lângă morminte
Pe viii morților, cu dorul și cu durerea în cuvinte.
Se mai desprinde câte-o frunză, prinzând o lacrimă amară
De pe un rid de suferință din poezia solitară,

Ce încă mai suspină-a jale,-ncrustată-n piatra funerară,
Deasupra căreia uitarea și nopțile doar mai coboară.
Tăcerea calcă pe morminte, cu rugăciuni abia șoptite
Și nu răspunde niciun suflet din adormirea lui cuminte.

Doar lumănările-și adună în statuete taciturne
Lumini zidite-n parafină, pentru plimbările nocturne
Ale plecaților din viață în lumea care nu cuvântă.
Doar clopotele bat, Marie, și Liturghia-n ceruri cântă.

Orașu-i gol, doar urma vieții, o mai zăresc pe câte-o stradă
Ascunsă-n plânsul dimineții, ce nu mai poată să te vadă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Radu

Lumină în amurg

Amurgul începutului de an deschide căi spre răsărit de lume,
Surâde stins și-neacă întristări în valul mării ce nu are-un nume.
Îmbrățișează umeri de răbdări, îi învelește cu dantele ninse,
Închide-n noapte șoapte de trădări, iar șoaptele orbecăiesc, învinse.

Amurgul începutului de an își acordează harpa milenară,
Răscumpărând îngeri căzuți în van, cu o romanță dulce, selenară.
Semnează garanție pentru ei și Raiul, primitor, poarta-și deschide,
Iar îngerii, treziți din somnul greu, își scriu păcatele pe panachide.

Amurgul începutului de an își conturează ochii cu-ntuneric,
Cu stele căzătoare luminând visele toate, în decor homeric.
Spre clipa răsăritului, grăbind, și-ndreaptă pașii, obosit de veghe,
Predă ștafeta, apoi, liniștit, din marginea răbdării-și face zeghe.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Stele cu gând

Învăț de-o viață, dar nu îmi ajunge
Să deslușesc ceva din Univers
Și, ce nu pot cu mintea a străpunge,
Încerc să învelesc, acum, cu vers.

Mi-e greu, când gândul zboară printre stele,
Să îl opresc doar să privească-n jur,
Iar el trimite gândul său la ele
Continuând al galaxiei tur.

E tatăl gândurilor infinite
Fixate-acum prin stele, în rețea,
Sunt singure, pierdute, irosite,
Și poate-i prea târziu a le-aduna.

De-aceea, eu, în nopțile senine,
Încerc să aflu, doar cu mintea mea,
Cât pot de mult. Iau gândul lângă mine
... Și sufăr când mai cade câte-o stea.

poezie de din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăiri

Există un ceva peste limitele minții,
alte limite umane ale timpului, sau
ale sufletului ce trăiește din emoții
ca muntele ce-și adoră bradul verde,
ca marea ce-și înfrânge stâncile.

Așa și sufletul meu, este un uragan
ce zboară departe cu vanturi reci
pentru a se reîntoarce apoi cu Soarele.

Suflet blestemat ce se pierde în trăiri
ce umbresc vederea și sufocă unica
clipa eternă în nopți lungi nedormite,
apoi zboară în înalt ca un pescăruș
pentru a îmbrățișa nesfârșitul cer

poezie de
Adăugat de Cornelia MindaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel de Crăciun 2

Sfântă Noapte de Crăciun,
Harul Domnului coboară
Peste noi și peste țară,
Peste orișice cătun.

Colindători cu gândul bun
Zic colindele pe- afară;
Sfântă Noapte de Crăciun,
Harul Domnului coboară.

Tot așa ca odinioară
Îi primim în zi de ajun
Cu colaci întinși pe sfoară,
După ritul cel străbun.

Sfântă Noapte de Crăciun!

rondel de (2016, Sibiu)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Căutător de cuvinte

nu am avut timp să mă fac
căutător de cuvinte
a trecut prea mult timp,
scrisul mi s-a sucit
reumatic spre toamnă
când încep să-mi rod unghiile
de emoție

șoaptele mi-au rămas de filigran
în scoarța copacilor

simțurile mi s-au tocit
de la treacătul norilor
peste sprâncene
ca și măselele cu care tot rumeg
nopțile
în care am umblat cu spinarea
cocârjată
să mă caut în mine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petrarca

Mi-i inima prea-plină de-o dulce desfătare

Mi-i inima prea plină de-o dulce desfătare
Ce m-a vrăjit din ziua când am privit-o-ntâi,
Și orb aș vrea de-acuma în viață să rămâi,
Căci nu-ndur alte chipuri, de-ar fi ispititoare.

Și totuși, părăsit-am pe-Aceea ce-o doresc
Cu-atâta foc. Dar gândul mi-i învățat așa
S-o vadă doar pe dânsa, că tot ce nu e Ea,
Cu silă nesfârșită și ură ocolesc.

În astă vale-nchisă, de stânci împrejmuită,
Unde-și găsește-oftatul meu liniștea dorită,
Mă retrăsei cu Amor, îngândurat stingher.

Nu aflu-aici femeia, ci ape, stei și cer,
Și soare, și icoana trecutei clipe care,
Oriunde mi-ar fi gândul, în gândul meu apare.

sonet de din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Despre ignoranta: a sa si a multora" de Petrarca este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -32.95- 26.36 lei.

In zori,vin ploile

Motto:
în prea adânc de mine
un curcubeu în suflet
așteaptă să-l deschizi


înaintea amurgului zilei împart ecou după ecou
și aprind nopțile celui ce-așteaptă
cântecul acesta de femeie
amintind că orice
șoaptă moare

în zori

doar ploile târzii
picură visele mele desculțe
și mă înseninează cu ultimul cuvânt
acolo unde privirea e lacrimă de zâmbet
la margine de suflet
îmi împietresc îmbrățișarile și țările calde
după o noapte lungă până-n răsărit
te apropii ca o fantasmă
de oriunde ai fi
să-mi fii
eu

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noaptea

Coboară peste genele mele închise, coboară peste lume și sate
Prin vreme și flori, pe nori și terase
Se împletește’ntruna, se coase.
Fără ace și lână și fire, fără mâini și degete dibace
Fără de sunet coboară’n uimire...
În suflete triste ca vatra prea rece,
Coboară mereu către seară și trece...
Liniștită cu mantia târâș
Peste lună
Își adună în poală nebună,
Mătănii de stele
Cu degete lungi le numără-ntruna
Coborâta, liniștita, ocrotitoarea noapte
Nebuna.
Și-a făcut obiceiul încrustat pe călcâie
Să se-ntoarcă în fiece seară
Ca o îndrăgostită-n amurg,
Ca un soldat inflăcărat prin iubirea de țară.

poezie de
Adăugat de Ruben BucoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Atâta nostalgie peste frunze
De parcă plouă doar cu nostalgii
Și nopțile sunt triste, fără muze,
Și zilele sunt triste, fără bucurii.

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook