Carari necunoscute

zefirul curgea lin prin buze de tilinci
paingii-şi ţeseau pânza şi grijile-n acorduri
sirenele de noapte întretăiau fiorduri
în zumzet de albine şi cânt de caterinci

o ceaţă strecurată ne-a prins în plasa ei
distilerii de greieri cu aere nocive
reflexe risipite din sute de ogive
înconjurau cu teamă sfioasele femei

te-am întrebat de unde curg şoaptele de aur
de unde vin călării cu pavezele-nalte
de biruinţă cornuri spărgând cu zorii alte
cărări necunoscute în verdele din plaur

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ametist lucid declamând

Au murit caii, nechează călării
Fiori de mătase trec prin şira spinării
Se revarsă noaptea peste urbe
Statuile plâng pe străzile curbe
Pe care se plimbă uşor resemnate
Figurile triste cu şeile-n spate
Privind melancolic spre ţărmul mării
Cu faţa prelungă ca semnu-ntrebării;
De-a lungul plajei luminate şi lise
Suspină pierdute şi moartele vise
De unde cu zorii răsună duios,
Un cânt de sirenă nespus de frumos

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

HAIKU
*
Susur de izvor
sparge liniştea serii-
Gâzele adorm.
*
Greieri în concert
pe sub căpiţa de fân-
Farmecul nopţii.
*
Foşnet de frunze
pe cărări neumblate-
Timpul se scurge.
*
Ogive de brazi
Împu

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

...şi te-am aflat!

Te-am căutat tot cerul, nor cu nor şi stea cu stea
Am răscolit pământul, cu munţi, păduri şi mare
Te-am căutat în râuri, în stâncă şi-n fulg de nea
Din uşă-n uşă, am întrebat pe fiecare...

Unde n-am putut răzbate, am cerut ajutor:
Am trimis şoimul cu ochi ager în adânc abis
Şi-un pinguin a străbătut al zăpezii covor,
Delfinul jucăuş a-nvins oceanul necuprins.

Într-un târziu, am obosit: şi tainic, mi-ai şoptit:
Divinul glas era ecoul inimii mele:
"Nu cauţi unde trebuie, eşti pe un drum greşit!"
Sunt aici, nu eu te-am pus pe drumuri lungi şi grele!

Şi te-am aflat... în râs zglobiu şi ochi puri de copil,
În grija fără margini a iubirii de mamă,
În liniştea ce mi-o picuri, în inimă, tiptil,
Ori de câte ori mă rog, mi-e greu sau îmi e teamă!

Eşti în verdele de brad şi în lumina caldă,
În aroma de cozonac şi-n suflet de român,
În răsăritul auriu ce zilnic ne scaldă,
Căci pe tot ce-i bun şi frumos, Tu, Doamne, eşti stăpân!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-a fost vis, a fost iubire

Vara, în verdele pădurii
te-am întâlnit pe tine fată.
Erai parte a naturii,
copilă nevinovată.
Erai micuţă codană,
după fluturi alergai.
Din flori împleteai coroană,
pe frunte o aşezai.
Farmecul privirii tale
inima mi-a cucerit.
Mi-a ieşit dragostea-n cale
şi de-atunci eu te-am iubit.
N-am putut să stau departe,
sufletul ţi-am oferit.
Împreună suntem parte
naturii ce ne-a vrăjit.
N-a fost vis, a fost iubire
unde destine am unit.
Şi-n ambianţa din pădure
pe frunze am adormit.
Lângă noi curgea izvorul,
păsări vesele cântau,
Florile-întregeau covorul,
din cer, îngeri ne vegheau.
De-atunci am pornit în viaţă,
multe vise am împlinit.
Pădurea, rai cu verdeaţă,
întotdeauna ne-a primit.

poezie de Dumitru Delcă (7 aprilie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânsul şoaptelor

Femeie singură...
e noapte...
speranţe pierdute,
şoaptele plâng,... priveşte!
sfârşit de şoapte deşarte...
secundele se scurg...
pierdute-n pământ,
e noapte...
Sufletele ce zac şterse,
rătăcesc pe-al nopţii drum,
şoaptele plâng,
aud murmurul tânguit
acorduri deşarte,
prin al vieţii labirint.
Femeia şi-aprinde-o ţigară,
şi-aşteaptă...
pentru a mia oară,
un strop de iubire în seară.
Dar... totul e doar
Fum!

poezie de Amelia Magori
Adăugat de AMIKA
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde vine dragostea

Te-am întrebat, iubito,
De unde vine dragostea,
Şi tu nu mi-ai răspuns
Şi eu m-am uita în ochii tăi
Trişti şi de lacrimi uzi.
Am întrebat un bătrân cu părul cărunt
Şi el a zis că nu ştie,
Că dragostea lui a murit de mult.
Am întrebat un copil cu ochii albaştrii
Şi el spus că nu ştie,
Că este prea mic.
Atuci am întrebat cerul şi pământul,
Sufletul şi gândul.
Ei tot nu mi-au răspuns.
Şi numai mama mi-a spus
Că dragostea vine din inima ta
Şi de la Dumnezeu de sus.

poezie de Vladimir Potlog (14 februarie 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra liniştii

Se oglindesc zorii pe lacul străveziu,
Ecourile tăcerii rătăcesc pe ape,
Stau în umbra liniştii
Şi parcă aud
Petalele albe de nufăr
Cum încep a se desface.
Deschide-te, inimă,
ca o floare de nufăr
Şi adună-ţi frunzele
risipite prin ceaţă,
În zorii ce plâng
cu lacrimi de rouă.
Tu eşti din nou
ca la-nceput de viaţă.

poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe ramul poeziei

înmuguresc cuvintele pe ramul poeziei
şoaptele înfloresc pe buze sărutate
cu versul am învins năpasta amneziei
gânduri ca fluturii zboară în libertate.

ascund insomnia în poala fanteziei
şi nopţi nedormite îndelung descântate
înmuguresc cuvintele pe ramul poeziei
şoaptele înfloresc pe buze sărutate.

conserv în suflet refrenul freneziei
o să-l cânt la stele sublimă pietate
mă îmbrac în lumina caldă a curtoaziei
amprentând viaţa cu profunde citate.

înmuguresc cuvintele pe ramul poeziei
şoaptele înfloresc pe buze sărutate.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În castelele nopţii

Cine va mai poposi în ietacul roz
Unde trupurile noastre-s flămânde,
Cu dorinţe îmbrăţişate-n sărut.
Nimeni nu ştie ce se va întâmpla mâine
Şi podurile spre viitor sunt luate de ape
Fapt ce nu s-a putut prevedea.
Femei drăguţe se vor pune la adăpost,
Să intre de timpuriu în misterul acestor vremi
Cu aripile frânte şi îmbibate de ploi
Unde cuvintele înfloresc pe buze şi ochi.
Mă voi închina la poeme de lumină
Unde verbele mele şi-au găsit sălaşul,
Cu palmele în pumnii strânşi de teamă
Nicio pasăre nu zboară prin furtună.
În castelele nopţii cuprinse de întuneric
Respiră duhuri rele prin împrejurimi,
Şi mă apropii dar stau încă departe
Închis în odăile somnului.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde

De unde această
curgătoare lumină
ce îmi transformă în vitralii
pleoapele
şi şoaptele acestea sculptate
în uşiorii de cireş
ai sufletului?
De unde
izvoarele susurânde de dor
clipocind stele
şi de unde eu
înspre tine târâindu-mi setoasă
umbra?

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog de iarna

Fereastra e-o poemă de plumb si de scântei,
Orasul adoarme troienit.
Mult mai târziu de miezul noptii sunt orele trecute...
În haosul vietii nici noi nu ne-am găsit...
O, vino, cel putin, acum, prin fortele necunoscute;
-- Să viu?
-- Oh! mi-i frică...
-- Vezi!
-- Hai!
-- Am venit;
-- Unde?
-- Lângă tine;
-- Plâng...
-- Plâng...
-- Taci...
-- Hai...
-- Hai;
-- În infinit...
-- În infinit;
-- Cântă...
-- Vis;
-- Da...
-- Nu.
-- Nu...
-- Minus;
-- Minus...
-- Plus;
-- Plus...
-- Armonie.
-- Armonie...
-- Când?
-- Când...
-- Poate;
-- Poate...
-- Of!

Fereastra e-o poemă de plumb, si de scântei.
O zi de promoroacă în cameră pătrunde...
Sirenele de muncă vibrează, plângător;
Orasul e-un ghetar de fum, de clopotei,
Si de fior...
-- Unde... Unde?!

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde e pasul

Cearcănul timpului pe chipul din oglindă
alungă zîmbetul zglobiu naiv
şi scîrţîie zăpada-n oase,
năluci sunt gândurile porţi de viscol
cu anii troieniţi pe tâmple
singură amintirea bântuie prin camere
ca roiul de albine din prisacă
visez livezi de mandarini gemând de rod
şi dulci miresme de raiuri cu flori de dor
albastră vie vibrând e tinereţea lui ieri
suflată de pe buze o păpădie - viaţa
s-a mistuit în ger şi foc de pară,
unde e pasul legănat şi tandru
unduirea speranţelor ca un cadou cu fundă
şi hârtie lucioasă viu colorată tăinuind minciuna
roză parfumată
pe care nu o ghiceşti că are ghimpi.

Cu plasa de fluturi recreez parcursul goanei după fericire
aici, ba nu, aici e
- diafană, vis cu geamul aburit
şi flori de gheaţă ce se desfac sub răsuflarea unui copil.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot

pot să-mi umplu lumea dacă vreau, cu tine,
pot să-mi scutur cerul peste ochii tăi -
să se-nroureze nopţile-ţi cu vise
şi să-ţi ardă toate spaimele-n văpăi.
pot să-ţi curg în suflet cu uimiri candide
când îţi bate pleoapa alb peste cărări
şi când înfloreşte noaptea printre greieri
pot să-ţi şterg tristeţea altor întâmplări.
să renasc pot încă sub a ta suflare
sau sub dalta-ţi aspră de Pygmalion
care-mi sapă aripi largi în carnea pietrei
ce-mi crescuse-n tâmpla arsă de nesomn.
când te cheamă zarea dincolo de vreme
să-mi atârn privirea pot de ochii-ţi trişti,
să te duc cu mine-n capătul luminii
unde iarba verde ştie că exişti,
unde universul îngustat în inimi
face să nu doară că ne-a rupt cândva
din perfecţiunea unui tot magnetic
ursind două cioburi spre-a se căuta.
dupa toate astea pot să-nvăţ să uit
cum îţi suna pasul când îmi calci în dor
şi redefinindu-mi viaţa prin uitare,
fără sens de tine, pot să-nvăţ să mor.

poezie de Nina Tărchilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amurg

plâng şi plâng
mai am cu mine
doar un fluier şi o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere şi multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg şi curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
trupul a prins rugină
s-a frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar şi trist
şi lacrimi curg acum
iar şi iarăşi curg
mereu mă întreb
şi câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în noroi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu

Tu eşti furtuna ce-a spulberat
Castelul de nisip al inimii mele.
Mă tem de forţa ce ne-a unit destinele
Cu lanţurile sălbăticiei.
De ce aştept curcubeul care să-mi lumineze
Existenţa cea de dincolo de aici?!
Ea nu mai semnează cu surâsul speranţei...
A murit odată cu prima palmă primită...
Ce sărut mi-ar mai demonstra iubirea,
Când eu simt doar teamă şi ură?
Ba nu, nu pot nici măcar să urăsc.
Sufletul meu a murit atunci când,
Cu lacrimi în ochi
Te-am întrebat dacă
Mai crezi că te pot iubi.
Unde s-a ascuns visul din templul fericirii?
Unde este dragostea la care visam?!
Fericirea este un înger-fantomă.
Un fum alergând dezordonat
Prin oraşul inconştienţei...
Ştiu că nu te mai pot iubi. Te iubesc
Doar de teama de a nu te pierde...
Deşi... femeile pot iubi mai sincer, mai mult...
Credeam în dragoste veşnică,
Dar tangoul credinţei a fost risipit de-al tristeţilor vânt.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mina de rubine şi cariera de perle

M-a întrebat c-un glas ceresc:
Rubinele pe unde cresc?
Nimic n-am spus, dar îmbătat,
Cu degetul am arătat
Spre buzele iubitei.
M-a întrebat cel glas ceresc:
Dar perlele pe unde cresc?
I-am spus atunci iubitei mele,
Cu ochi ca două viorele,
Să îşi desfacă-a sale buze,
Ce pentru mine-s nişte muze,
Şi să arate printre ele,
Şiragurile de mărgele.

poezie de Robert Herrick din Hesperides (1648), traducere de George Budoi
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

plâng şi plâng
mai mult mă plâng
mai am cu mine
doar un fluier şi o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere şi multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg şi curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
rugină am prins
m-am frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar şi trist
lacrimi curg acum
iar şi iarăşi curg, în tragic decor
ireal şi absurd, ca la noi
mereu mă întreb
şi câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în gol
noroi, gunoi, puroi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoare peste amintiri

Am dat foc la cuvinte şi lumina lor mângâie noaptea,
mă strecor pe cărări uitate de stele,
până la tine mai este un veac de orgolii
pe care le înving pe rând.

Degeaba înfrigurată te frămânţi,
norii apăsători împart straturi de ceaţă.
O să te chem acolo dincolo de umbre
şi ne vom întâlni pe o faleză de mare
cu inimile rănite de o cruda înfometare
de aerul tras în piept pe nerăsuflate
ca după O fugă prin colbul câmpiei
unde ne-am însămânţat dragostea.

Orice privire mi se pare uitucă
şi încearcă acum să te cuprindă goală
în casa nunţii tale de taină.
Mă întreb care-i preţul cel pot oferi
pentru o iubire fără contur
din care plouă cu îngeri de hârtie
pe umerii tăi albi de crin înflorit,
de unde nu cade nicio petală
şi rămân cu singurătatea ciugulită de păsări
în pieţele publice ale oraşului de iarnă
unde o să ningă peste amintiri.

Cândva cerul o să împartă lumini,
am să le strâng în paharele goale
unde paianjeni îşi ţes pânza subţire
în care mă-nvăluie nepăsător timpul
şi tu o să fugi
sau poate rămâi.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (25 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candid

Domnul acela din oglindă livid
De-o veşnicie mă priveşte candid
Ce are cu mine, să dorm nu mă lasă
Sora mea mâine este mireasă
Parcă adoarme şi cade în unde
Şi somnul l-ar duce şi nu are unde

Îl spală zefirul şi iar se întoarce
De-o veşnicie mă priveşte şi tace
Oglinda în care trăieşte se sparge
Şi el se împarte în zeci de catarge
Pe mările lumii plutind fără zor
Ca visele noaptea în somn un fior

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu unde eşti?

Tu unde eşti în nopţile cu lună?
Pe unde zboară gândul tău mereu rebel?
Am învăţat să simt emoţiile-altfel,
Dar niciodată nu vor... împreună.

Tu unde eşti în zilele de vară?
Pe unde ochii tăi privesc înlăcrimaţi?
Eu nu mai ştiu dacă sunt aştrii vinovaţi
Sau genele udate-s o povară.

Tu unde eşti când zorii se revarsă?
Pe unde paşii tăi adesea rătăcesc?
Eu am uitat să-ţi spun că încă te iubesc,
Şi am pe-obraz o lacrimă neştearsă.

poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!