Pescarul flămând
Deschide scoica încet
O perlă în ea.

haiku de Mihail Mataringa (15 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrăvi în apă
Deasupra curcubeul
Pescarul visând.

haiku de Mihail Mataringa (8 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ochi de apă
Întindere de gheaţă
Pescarul răbdând.

haiku de Mihail Mataringa (10 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescarul vâslind
Pe braţul Sfântu Gheorghe
Aproape de mal.

haiku de Mihail Mataringa (13 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescarul râde
În loc de peşte prinde
O broască verde

haiku de Mihail Mataringa (24 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu ţi se deschide paraşuta, nu intra în panică! Orice om are dreptul la o a doua şansă!

aforism de Mihail Mataringa (21 august 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viteza luminii ar putea fi depăşită, cu condiţia ca aceasta s-o lase mai încet!

aforism de Mihail Mataringa (9 octombrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când criticul deschide gura în faţa scriitorului, acesta ar trebui să poarte vestă anti-glonţ.

aforism de Mihail Mataringa (10 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curge tristeţea
Ca o răşină curge
Încet dar sigur.

haiku de Mihail Mataringa (24 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoica, geologie încă palpitând, o perfecţiune ce se construieşte singură. Mi-aş asuma-o ca blazon pentru modestia în care îşi ţine pentru ea unica perlă, pe dinafară părând a fi la fel de calică precum o piatră uitată de vreme.

aforism de Mircea Oprea din Mirarea de mine (2010)
Adăugat de Mircea Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescarul

Peştele de-un timp îi scapă
Şi se pare că-i normal;
Somnul sigur e în apă
Şi "căscatul" e pe mal.

epigramă de Olimpiu Radu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescarul

Un miracol s-a-ntâmplat
Când o blondă, prea focoasă,
Cu-ochii negri l-a fixat
Reuşind să-l prindă-n... "plasă".

epigramă de Traian Conciatu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeule din Soare

Zeule din Soare,
Azi e sărbătoare,
Vremuri de noroc,

Arzi în cer de veacuri,
Şi-ţi arunci pe lacuri
Cercul tău de foc.

Dar te bate gândul
Să usuci Pământul
Apele arzând,

Să m-arunci pe-o mare
Moartă-n depărtare,
Singur şi flămând.

Lasă-mi doar răgazul
Cât să trec pârleazul,
Farul să-l aprind,

Să mai văd o clipă
Zborul de aripă,
Zorile mijind.

poezie de Mihail Mataringa (13 decembrie 2007)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când va fi să trec Stixul, nu voi avea niciun bănuţ prin buzunare, pentru a-l plăti pe Charon... Zadarnic însă, căci odată ajuns pe mâna celebrului luntraş, nu va mai fi cale de întoarcere... Cu sau fără plată, Charon mă va trece "dincolo", vâslind încet, egal, neînduplecat...

Mihail Mataringa (23 august 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide, deschide fereastra

Deschide, deschide fereastra
Numai o vorba sa-ti spun!
Caci nimeni in lumea aceasta
Frumoasa ca tine nu-i!

Deschide, deschide si vina
Alaturi o clipa sa fim
Sub murmurul de mandolina,
asa sa ne-ndragostim!

poezie de Mihai Stanciuc
Adăugat de Mihai Stanciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de iarnă, pe lac

Pe ghiaţa subţire, un ins pescuieşte.
În van se agită pe mal salvamarul -
Pescarul aşteaptă să-i cadă vreun peşte,
Iar peştele-aşteaptă să-i cadă pescarul!

antimetabolă epigramatică de Efim Tarlapan din Îngerii din cerul gurii... (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete, bătut în cuie...

Suflete, bătut în cuie,
Corpul unde l-ai lăsat?!
Au la cer încet se suie
Iar tu zaci însângerat?!

Suflete, nu poţi să zbori,
Te-au prins cuiele de cruce,
Nu te-nnalţi, nu te cobori,
Nu mai ai unde te duce.

Suflet greu, mai ai putere
Să te lapezi de durere?!

poezie de Mihail Mataringa (1 octombrie 2009)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt

Eu sunt pescarul şi eu sunt capătul digului.
Mă întreb cât va mai dura.
Aud cum se sparg valurile de pietre.
Mă văd întotdeauna stând pe dig.
Vreau să pescuiesc aici în fiecare zi.
Eu sunt pescarul şi eu sunt capătul digului.

Pretind că marea este casa mea.
Simt nevoia de a fi aproape de freamătul apei.
Ating pietrele sărind de pe una pe alta.
Mi-e teamă că-într-o zi nu le voi mai putea traversa.
Îmi dau lacrimile când faleza mea este profanată.
Eu sunt pescarul şi eu sunt capătul digului.

Sunt conştient că într-o zi se va sfârşi.
Declar: acest dig va fi o parte din moştenirea familiei mele.
Cred că mai este timp să prind Pălămida din vis.
Incerc să-mi imaginez strănepoata păşind pe-aceste pietre.
Sper să pescuiesc mereu pe dig.
Eu sunt pescarul şi eu sunt capătul digului.

poezie de Greg Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoica

Scrii cu degetul pe nisip cuvinte vechi, demodate.
Vântul spulberă greşelile – tristul tablou al expresiilor.

Scoţi apă cu o scoică, pentru că doreşti să goleşti marea.
Vântul, mereu împotriva ta – cad picături sărate.

Elementele se luptă alături: apa, aerul, focul.
Pământul pe toate le susţine.

Scoica arde la soare.

poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sticla

din nopţi fără de lună
pescarul veni obosit
abia trăgând harponul
barca, sufletul trist
ce încerca a dezghioca
aparenţele sub urzeala clară
a lunii, în zori simţi
raza răsfrântă a lui
în bobul tăvălit de ape
şi se iţi o lumină
pescarul meu orb văzu
înfloritele drumuri

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina vieţii neîncăpătoare

Primăvara iese din scoica nopţii
Luminată de întrebări semeţe

Zboară-n cer cu sufletul blajin
Ca o barză prinsă-n două beţe

Cresc mugurii şi frunzele la rând
Pâinea aburindă de-al ei soare

Apoi, Doamne, scoica o ascunde
În lumina vieţii neîncăpătoare

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!