Ochii ei...
O zi de vară ca oricare, doar vântul adia ușor,
Când doi ochi negri mă priviră-clipind din gene-ncetișor...
Doi ochi am zis? Să-mi ierteDomnul nechibzuința de-a grăi-
Două furtuni, două oceane ce-aleargă spre-a te nărui,
Două imense găuri negre ce te atrag nebănuit
Cum te atrage orizontul în pragul unui asfințit;
Două abside ancestrale din care poți zări pământul,
Dar privilegiul de-a le-atinge le au doar soarele și vântul.
Mă pierd în marea de-ntuneric și rușinat cat o scăpare,
Ușor în jos lăsându-mi capul văd roșul buzelor în floare
Cărnoase, aprige, rebele, se modelează în cuvinte...
Aceste buze siderale -ce mă-nfior- mi-aduc aminte
De-orgiile nepământene, gustate-n plin în vechea Romă,
Unde bacantele lascive dădeau a vinului aromă
Și unde pe ascuns creștinii se adunau în cimitire,
Și ascultându-i pe apostoli, credeau -naivi- în nemurie,
La fel cum eu, răpit de vraja întunecimilor adânci,
Speram să pot pătrunde taina acelor două negre stânci,
Ce-ascund ca scoicile din hăuri, doar bogăție și... mister-
Surprins și-n pânză lui Da Vinci și în penița lui Flaubert-
Mister dublat de pofta oarbă de-a fi mereu recucerite,
Femei iubite de iubire și-avide, iar, de-a fi iubite.
Trecu privirea, părul rumen îi mângâia umărul fin,
Întregul trup sculptat în rouă, părea un înger de rubin,
Care-mpodobit în roșul petalelor de trandafir
A coborât de sus, din ceruri, pe aripi line de zefir.
Înmărmurit de fericire, înghit cuvinte și idei
Și-aș da orice să pot atinge, cu mâna mea, făptura ei,
Dar mintea mea alambicată mă țintuiește de pământ,
Tăcerea grea ce ne desparte zdrobește-al inimilor cânt
Și-ngroapă fără vreme urma unei posibile iubiri
Născută-n mine din sclipire unei demonice priviri.
poezie de Nicușor Dărăbană din Nechibzuitele iubiri (2005)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre negru
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre vin
- poezii despre tăcere
- poezii despre trandafiri
- poezii despre stânci
- poezii despre senzualitate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare

Picături de rouă
E părul meu un val plin de candoare
Parfumul lui m-adoarme ca pe o floare
Pe buze-mi ard trei picături de rouă
Sărutul tău le-a atinge doar pe două
Când printre gene îmi mai joacă luna
Mai zburd desculță și te-ating întruna
Din val cu val vor răsări în noapte
Atingeri pline de prea multe șoapte
Renasc din alge pline de iubire
Săruturi dulci uitate-n amorțire
Pe buze-mi stau trei picături de rouă
Iar gura ta le-atinge doar pe două
Doi pași de dans, curată nebunie
Răsună-n noapte
dulce feerie!
Prin părul meu ești vânt doar pentr-o zi
Iar pentr-o viață suflet îmi vei fi
Pe buze-mi ard trei picături de rouă,
Sărutul tău le soarbe doar pe două
Iar cea ramasă - noapte va zâmbi
Pe-aripi de timp mereu te va iubi
Pe buze-mi ard trei picaturi de rouă,
Săruți doar una...și apoi, doar două
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut, poezii despre timp, poezii despre zâmbet, poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre rouă sau poezii despre păr

Iubire cuantică
Noi ne-am iubit când eram slavă,
Mister și taine printre stele.
Eu din particule rebele,
Iar tu materie suavă
Noi ne-am iubit o veșnicie,
Chiar dinainte de-a fi viață.
Precum a fost lăsat să fie,
Tu profunzimi, eu suprafață.
Noi ne-am iubit pe când Lumina,
Era doar cuantică iubire,
Pe când voința și nevina
Erau Cuvânt și nu vorbire.
Și ne-am iubit adu-ți aminte
Pe fiecare stea din noapte
Ca două inimi fără minte,
Două intenții fără fapte.
Noi ne-am iubit de când e lumea,
Chiar dinainte de-a ne naște.
Eu întâmplarea, tu minunea
Ce într-o zi se vor cunoaște.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre vorbire, poezii despre particule, poezii despre noapte, poezii despre naștere, poezii despre inimă sau poezii despre cuvinte

Două lacrimi
Două lacrimi am văzut în salba
Unui nor ce mi-a ieșit în cale.
Două lacrimi au căzut în iarba
Unde se târăsc melcii agale.
Două lacrimi curăță pământul
Năpădit de buruieni amare.
Două lacrimi s-au uscat în vântul
Legănat din zare-n altă zare.
Două lacrimi las acum să cadă,
Umerii pomeților să-mi spele.
Două lacrimi n-au cum să se vadă
Între-atâtea mii și mii de stele!
Două lacrimi reci, rostogolite
Peste lume, cât e ea de mare.
Două lacrimi calde, înflorite
Într-un plâns de sălcii curgătoare.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre plâns, poezii despre flori, poezii despre curățenie sau poezii despre Pământ
Îndrăgostit de-o singură lumină
Îți amintești, iubire, mai ții minte,
De fiecare dată-ți prindeam mâna
Și-o petreceam așa ca Săptămâna
Mare, acoperiți doar de cuvinte?
De fericirea izbucnea în lacrimi,
Doar eu ți le strângeam degrabă,
Când le sorbeam silabă cu silabă,
Iubindu-ne sub sfeșnice de patimi?
Și-ți amintești de gura mea iubită
Când te ținea în zbor până și ziua,
Iar tu îmi murmurai "Iubite, piua"
Și adormeai pe mâna-mi adormită!
Pândiți eram la colț de Găuri negre,
Când noi treceam prin fiecare vamă,
Doar în arginți plăteam, nu în aramă
Luntrașului, să vadă că nu vede.
Sfințim și clipa-n viața de acum,
Suntem pe bolta noastră din odaie,
Și-aluatul pâinii doarme în copaie,
Cuptorul cere-n flăcări să-l îndrum.
Suntem doar două stele căzătoare
Ce nasc și cad de mână pe pământ,
Legați cu ani lumină de-un cuvânt,
Iubiți de-a lor iubire și de-o Mare.
poezie de Mircea Trifu
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre somn, poezii despre vamă, poezii despre săptămâni sau poezii despre stele căzătoare
Pictez atent
o zi de vară în lanul de secară
adaug o aripă de dor călător
trag două mustăți la ochiul
de-ntuneric rușinat lăsat pe jos
cam la voia întâmplării s-au retras
apostolii unde o crâșmăriță umple
cănile lasciv până la buza roșie
agăț un soare modelat în cuvinte
mă-nfior de vântul ce adie ușor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rușine, poezii despre roșu, poezii despre pictură, poezii despre ochi, poezii despre mustață sau poezii despre cereale
Valoare adăugată
Două diamante și-un rubin
Sclipesc pe mâna ei atât de dragă
El le privește azi cu ochi străin
Cu toate că le-admiră o lume-ntreagă.
Două diamante și-un rubin
Tăiate cu migală, încetinel
Și șlefuite-apoi câte puțin
Ca să stea bine pe un mic inel.
Două diamante și-un rubin
Ca ochii ei și gura-i roșu-aprins
Ce parcă plâng și scot câte-un suspin
Dup-o iubire ce cândva s-a stins.
Două diamante și-un rubin
Acum valoarea lor mai mare este,
Fiindcă în peisajul citadin
Nu doar sclipesc, ci au și o poveste.
poezie de Octavian Cocoș (9 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre peisaje, poezii despre oraș, poezii despre mâini sau poezii despre diamante
Între două arce
Între două arce... zări de cer purtate,
te văd prins, iubite, între zi și noapte;
mâinile deschise către amândouă -
în văzduh de cruce trupu-ți plin de rouă.
Te văd prins, iubite, între zi și noapte,
blândă resemnare prin singurătate;
ochii tăi cu sete par că mie-mi plouă -
ah!... ce mai aversă'i roua dată-n două.
Blândă resemnare prin singurătate,
țin pe umeri cerul plin de apostate,
cearcănul meu fuge, mă trădează-mi pare,
vrea să-mi dau sfârșitul pe o 'mbrățișare.
Țin pe umeri cerul plin de apostate,
brațe ce sunt arce-n zări apropiate;
gleznele ce-ți prind... crucea mea de rouă,
blândă-i răzvrătirea dată pe din două.
Brațele-mi sunt arce-n zări apropiate
și-s păgâna nopții-n cruci fără păcate;
să nu-mi certe nimeni cearcăne ridate
că te port cu mine între zi și noapte.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce, poezii despre ploaie, poezii despre singurătate sau poezii despre sfârșit
Două inimi
Ochii-mi înfloresc de lacrimi
Și sufletul înfrunzește cu iubire,
Când ginesc doar două inimi,
Ce stau singure-neștire.
Se privesc unul pe altul,
Pândesc subtil doar pe sub gene.
Sub ei vibează tot pământul
Și sânge purpuriu în vene.
El cu zâmbetul drandafiriu,
Ea mai mult ca un boboc de floare,
Într-un fundal cam fumuriu,
Doar ei răsar din iarba mare.
El cu ochii fuge ca s-o prindă,
Ea îi pleacă repede-n pământ,
Ar vrea cu drag să o cuprindă,
Dar ea așteaptă un tainic jurământ.
El pe buze poartă sărutarea,
Ea-i pe punctul de-a pleca,
Nu-i aceptă frământarea
Și nu o poate îndupleca.
El renunța la ședere,
Ea-i întinde pașnic mâna,
Își i-au discret la revedere
Și închid repede lumina.
Brusc se încheie o poveste
Ce-a înflorit în mintea mea
S-a scuturat ca toamna, triste,
Frunze calea ce-mi umplea.
poezie de Camelia Natalia Ignat (august 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă sau poezii despre sânge

Ideea exprimată de-a dreptul: "azi le sameni tuturor" cuprinde în sine ideea inevitabilă: "odinioară te deosebeai de toate". Așadar, în cinci cuvinte două idei opuse, ca două fețe ale unui obiect luminat dintr-o parte; iar ideea subînțeleasă, provocată de un singur cuvânt ("azi").
George Topîrceanu în Pe un volum de Eminescu, Proză
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cuvinte, citate de George Topîrceanu despre cuvinte, citate despre lumină, citate de George Topîrceanu despre lumină sau citate despre idei
Vârtej de emoții
la un moment dat tăceam
în realități diferite
tu te aflai la apogeul dilemei de-a fi
a dilemei de-a da
eu desfrunzeam singurătatea de cuvinte
înfricoșat după tine
fără oprire
ideile noastre se înălțau
într-un vârtej de emoții diferite
două trăiri din sensuri opuse
contrazicându-se
amestecându-se
două argumente neclare
două viori prea înalte
o tornadă pe moarte
una pe cer
umbrele noastre dansau dezbrăcate
în jurul lumii
una pe bani
una pe nimic
sfătuindu-se în șoaptă
care să plece
care să mai rămână
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre vioară
- poezii despre tornade
- poezii despre realitate
- poezii despre ocolul lumii
- poezii despre nuditate
- poezii despre idei
- poezii despre frică

Încă te aștept...
Te-am zărit într-un amurg de seară,
De-atunci am ochi căutători,
De-atunci te modelez din ceară
Și părul ți-l îmbrac cu nori
Îți pun în loc de ochi două mărgele,
Culoarea verde sau căprui,
Deasupra lor lipesc și gene
Sprâncenele-n nuanța părului.
Te-așez pe o măsuță lângă mine
Să pot închide ochii, să-i deschid,
Să te zăresc în visul ce-mi revine,
Să te zăresc sculptat cu trup timid.
Senine gânduri mă apăsă, seacă,
Mă răscolesc, îmi încolțesc ușor,
Aștept cu nerăbdarea nefirească,
S-apari călcând pe ceasul serilor.
Mi-a apărut un zâmbet deodată,
L-ai aruncat din colțul buzelor,
Ai aruncat cu el și-un fel de teamă,
De-a nu mai fi pe-aleea florilor.
În fiecare seară stau pe-o bancă,
Același loc pe unde ai trecut,
Stau până când luna mă ceartă
Și mă trimite acasă să mă culc.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre trecut, poezii despre sculptură sau poezii despre nori

* * *
În viața asta,
ai două posibilități:
să fii bun, sau rău,
cale de mijloc nu există,
Sufletul nu are două fețe,
el e alb sau negru...
Eu care am încercat
să combin cele două culori,
știu cât doare, mai ales
că, pe una din cele două,
trebuie să le ascunzi,
și mereu vei trăi
cu teamă, mereu te vei rușina,
la gândul că poți fi descoperit...
Alegeți culoarea ce ți se potrivește
cel mai bine și nu-ncerca
să schimbi nimic,
pentru că n-ai să reușești...
Destinul nostru a fost scris
cu mult înainte de-a ne naște...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre schimbare, poezii despre posibilitate sau poezii despre gânduri

Două cuvinte
tăcerile ard, înăutru se zbat
scoarța copacului scrijelită, nu le uită
în piatră sunt săpate, vântul le poartă
buze neștiute, din adânc le rostesc
bobul unei lacrimi, cu ele-n durere coboară
scrise și spuse, litere, formați doar două cuvinte
ochii le privesc, ce mult le doresc
genele le strâng, în izvoare zăgăzuite
sunt doar două, în inimi sădite
luciul apei, în oglindă le caută
pe chipuri din lumi, de altădată
pe-o bancă stau așezate, castanul suspină
curmătura răsăritului, le învârte într-un nor
cerul le citește, pe fețe însorite
apusul încet, în brațe le-adorm
noaptea le ascunde, printre trupuri dezvelite
căpițe de fân, cu miros de toamnă târzie
le păstrează-n tainice nopți, răsucite spre stele
și cateodată
o hârtie albă, mică, c-o lacrimă împăturită
zboară prin colbul drumului, uneori de vânt izgonită
cu ele, cele două cuvinte
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2010)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură
Spulberatic
Într-o zi cu soare
Două dimineți
Au plecat în lume
La trăit de vieți
Nouă a câte șapte
Iubite în trei
Timpul nu te schimbă
De-nțelegi ce vrei
Într-o zi cu lună
Și dimineți două
Am plecat prin lume
La cules de rouă
Mâna se întinde
Peste luciul ierbii
Prinde apa nopții
Ce-o vânează cerbii
Se-nfiripă teama
De-a nu fi trișat
Pe-un zbor de secundă
Recondiționat
poezie de Silvia Miler
Adăugat de Raluca Dinu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare sau poezii despre secunde
Minima cerere
Dumnezeule,
dă-mi ocazia să fac ceva
măcar cu o mână
Am două mâini.
Una o pot da celui lipsit,
știind că doar mâna aceea
mă va încadra cu adevărat
în îmbrățișarea dragostei
Doamne, dă-mi ocazia
să fac ceva măcar cu un picior.
Am două picioare.
Unul îl pot da unui invalid
știind că doar piciorul acela
mă va întâmpina cu adevărat...
Doamne,
dă-mi ocazia
să fac ceva măcar cu un ochi
Am doi ochi.
Pot da unul nevăzătorului
știind că doar ochiul acela
mă va încadra cu adevărat
în lumina iubirii...
Doamne, dacă tot ce ți-am cerut
e prea mult
fă-mă puf de păpădie.
Astfel aș putea zbura fără aripi,
fără complemente,
fără speranțe,
fără vânt,
fără cuvinte,
fără legământ...
poezie de Vasile Dan Marchis
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre handicap, poezii despre aripi sau poezii despre adevăr
Emoții
O durere surdă,
Zgomot de aripi frânte...
Asta ne-am fost pentru o vreme
Tu si eu,
Noi doi,
Două petale de care floarea s-a descotorosit,
Doua frunze pe care vântul le-a răpit,
Două lacrimi pe obrazul unui om care a suferit.
Suntem noi doi,
Atât de apropiați si totuși atât de departe,
Suntem noi,
Răsăritul și Apusul
Soarele și Luna,
Iunie și Decembrie,
Suntem două elemente străine una de cealaltă
Care prin inegalitatea lor nu se vor putea uni niciodată.
Poate ca din aceasta cauza am trecut unul pe lângă altul atât de indiferenți
poezie de Alessandra Spătariu
Adăugat de Alessandra Spătariu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre indiferență, poezii despre durere sau poezii despre Soare

Sonet
Iubirea-mi să o lepezi de povară:
La sânii tăi de stele să-mi sugrumi
Coșmarul anilor, cu părul sfoară.
Să ne iubim etern, în alte lumi.
Pătrunde enigmatică prin pleoapă,
Lăsând pe gene un sărut stingher...
Te prinde vântul și din nou te scapă
În glasul meu uscat, când doar îți cer:
O altă zi, purtată-n alte sfere
Prin care să zburăm de sus în jos;
Înmărmurit de-a vocii-ți adiere
Și-nveșmântat în alb de Făt-Frumos,
Te voi opri. Ești fără de scăpare,
Vei fi a mea în dulcea încordare.
sonet de Ionuț Popa (23 iulie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încordare sau poezii despre sâni

Dintre cele două daruri ale vieții, frumusețea și adevărul, prima o regăsesc într-o inimă iubitoare, iar cea de-a două o regăsesc în mâna unui om harnic.
citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Khalil Gibran despre viață, citate despre mâini, citate de Khalil Gibran despre mâini, citate despre inimă, citate de Khalil Gibran despre inimă, citate despre hărnicie, citate despre frumusețe, citate de Khalil Gibran despre frumusețe, citate despre cadouri, citate de Khalil Gibran despre cadouri, citate despre adevăr sau citate de Khalil Gibran despre adevăr

Între două culori
locuiesc între două jumătăți de adevăr
care se suprapun doar o singură dată
prima se desprinde din mine
și se reflectă în punctul
din mijlocul cercului
iar cea de-a doua absoarbe din umbră
și crește ca un miez
în aceeași singurătate lăuntrică
eu...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere
Mi-aș țese inima de-a ta
Mi-aș țese inima de-a ta
Să bată împreună,
Eu doar al tău, tu doar a mea,
Noi Stele, Soare, Lună.
M-aș face, eu, una cu vântul,
Chipul tău mereu să-l mângâi,
Aș vrea doar eu să fiu cuvântul
Celui te iubesc dintâi.
Mi-aș țese ființa mea de-a ta
Ca amândoi să mereu fim,
Dintr-un aluat cu fericirea,
Dospiți, pe veci, să ne iubim.
Mi-aș face timp și din netimp,
Doar ca să fiu mereu cu tine,
Aș inventa alt anotimp,
Tu să-mi fii anotimp, iubire!
Aș țese din raze de soare
Veșmânt doar pentru amândoi,
Din curcubeu aș lua culoare,
Să colorăm viața din noi;
-Căci te iubesc cum n-am iubit,
Cum nu speram c-o să iubesc,
Cu tine mă simt împlinit,
Tu îmi ești darul, sfânt, ceresc!
poezie de Răzvan Isac (30 octombrie 2016)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre inventatori