Multimilenar
E special când trec de-un secol către altul
De-a valma, de sunt tânăr sau bătrân...
Senzație am că pot s-ating străbun,
Devin un uriaș de timp; cum gâzei, elefantul.
E-o clipă unică-n senzație, nedefinită,
Cu gust de calcul la neant, prin generații...
Cronici fac leat cu inchizitori și exilații
Apropiindu-mă de... când, ooh, lumea e pornită.
Mi-acopăr secolul printr-o extrapolare,
-În bună parte fizic și din experiențe-
Destin, fără eșec, din miliarde d-existențe;
Izvor infim, dar... mă adun și mă revărs în... mare.
E-un exercițiu simplu al minții și credinței
Cu sufletu-mi 'n abis de suveniruri;
Sunt ca și-acum, un plătitor de biruri...
Sunt al religiei, un templier, al suferinței.
Ce-s patru mii de ani? O amintire de nimic;
Doar patruzeci din mine sau de-ai mei!?!
E-o omenire foarte scurtă de la zei
Și s-o ajung de la-nceput, mai am un pic...
Am numărat ușor zeci mii de ani
Și grotele rupestre-mi sunt aproape;
Sunt un filon, am fost, voi fi eternitate!!!
Sunt frate lumilor și-s toți ai mei, contemporani...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tinerețe
- poezii despre suferință
- poezii despre religie
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre plată
- poezii despre eșec
- poezii despre elefanți
- poezii despre devenire
Citate similare
Afizic
Zile-am de sensibilitate
Când tânguiesc de frumusețe
Pierdut în impoderabilitate,
Ușor, doar fum, delicatețe.
Nici fulg nu sunt, doar șir de lacrimi
Cu gust sărat de val de mări
În unduiri pe-obraji de patimi
Ce spală tot cu timp, uitări.
Sunt doar o gheară de suspine
Ce-mi ține pieptul în "suspens";
N-am niciun sens, de în jur de mine...
Îs plecat fără prezent, un mers!...
... Fără de pași, tot o plutire,
Ce-o țin, m-agăț de ea, n-o las
Și-o pierd, că timp n-am... Amăgire
Sunt tot... Produsul de-un impas!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.Vezi poezii despre prezent, poezii despre frumusețe sau poezii despre delicatețe
Decis
Am umplut un râu de lacrimi,
Cu el planeta-i inundată.
Mi-am plâns amarul, îs plin de patimi...
Din mine, marea e sărată!
Sunt stors de vlagă din străbuni...
Tot ce-am avut, mi-au luat cu japca
Și sunt mințit, că ei sunt "buni";
Precum, ei-s ziua și eu noaptea.
Mă păcălesc nenorociții,
Că-i un alt timp și sunt de-ai mei...
Subjugă... îndobitociții!
Pe ei îi alegi, de vrei, nu vrei...
Mi-au luat avut de la strămoși;
Din furt, au aură și nimb.
Pe boala mea, sunt sănătoși...
În vorbe goale viața-mi plimb.
Tot ei mă judecă, pe bani;
Să spun, de unde totul am?!
Mă mint de douăzeci de ani...
Zâmbeau parșiv, când îi votam!?
Sunt hoți, inepți, anagramați,
Se țin în găști, jucând "partide"...
Din banii-mi dorm și-s îmbrăcați;
Geambași de suflet, minți perfide.
Atâta ură am adunat
Și am puterea să-i înfrâng.
Sunt toți, pământ, o apă, un leat...
N-o să-i votez... să nu mai plâng!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre minciună
- poezii despre înfrângere
- poezii despre votare
- poezii despre sănătate
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre păcăleli
Mintale ipostaze
Am tras, ca pe-o perdea, din cerul
Ce nu-i albastru, îl văd doar eu
Așa sublim; un bleu, cum gerul,
Din nea, prin prisma-i curcubeu.
Mă simt ușor în primăvară,
Sau când iubesc și sunt iubit
Și tot mi-e greu, ca întâia oară,
Ce ades, arar, sunt amăgit.
Am izuri fine în narine,
De văd frumos în depărtare
Și-n muzică mă încânt de bine,
Iar marea, am vis... la gust de sare.
Sunt pielea toată un fior,
Când suflet cald mi-e de încântare
Și doar mai am un singur dor,
Când zi de zi, alt dor apare...
Erou mă cred, o aventură
Și-s neștiut, 'ncrezut în fraze;
Ca și alții-n crez că-s de-anvergură...
Și-s doar... mintale ipostaze!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre ger, poezii despre primăvară, poezii despre muzică, poezii despre eroism, poezii despre curcubeu, poezii despre albastru sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
De n-aș fi
De ce nu sunt o floare
Să-nmiresmez puțin
Culoare, s-am candoare...
Perpetuu s-am destin?
De ce nu-s pom, n-am muza
Să dăruiesc inele,
Să mă însor cu frunza
În cânt de turturele?
De ce nu sunt ogor
Să-mi recoltez perenul,
Cu maci să mă-mbujor...
Timp să mi-l fac refrenul?
De ce nu sunt văzduh
Să fiu tot plin de triluri,
S-am zbor ușor de duh,
Să n-am vămi în exiluri?
De ce nu sunt un nor
Și de mă plâng arar,
Să mă reînalț fuior,
Cum gândul selenar?!
De ce nu-s curcubeu
Să m-arcuiesc spre cer;
Pictat culori de zmeu
Cu suflet giuvaier?!
De ce nu sunt un munte;
Suiș spre infinit?...
Chiar tâmple de-am cărunte,
Apus s-am răsărit!
De ce nu sunt un val
S-ating nud de sirene,
Să mă întind pe mal,
Să mă renasc alene?
De ce nu sunt pământ
Că mă hrănesc cu el?
De ce n-alerg ca vânt
Aiurea, să n-am țel?
De ce nu sunt destin;
Fir de-un buchet, o floare?...
Să-ți storc un fin suspin
În dar, l-aniversare...?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre vamă, poezii despre recoltă, poezii despre păr cărunt sau poezii despre pictură
Viitor... prescurtat
Am curs azi lacrimi despre mine,
M-a luat un dor nebun de ieri;
M-am retrezit la vechi suspine
Când doar visam la primăveri.
O clip-am mirosit a june;
Cum aerul când zbori mereu,
Nimic la vis nu s-interpune...
Mereu e mâine, îs înger, zeu.
Am muzica din timp d-atunci;
N-o regăsesc pe zi ce trece,
Actorii-mi mor... le rămân prunci,
Dar nu-s la fel, fioru-i rece.
Prin parc, nu-i iarbă, e asfalt,
La școală, nu sunt bănci de lemn,
Castanul, nu mai e înalt,
Nu mai e mir, e undelemn...
Pe străzi, sunt singur cunoscut;
Salutul mi-l fac în vitrine...
Sărut și loc un' m-am născut;
Aștept prieteni, nimeni vine...
Am inima un plumb de clopot,
Șiroaiele îmi curg prin barbă...
Aud trecând un cal în tropot;
E-un hit, d-un jeep, călcând pe iarbă.
Mă uit la râu, la deal, la cer...
Oh, ce păcat când mă vor pierde;
Doar eu puteam să le ofer
Cuvinte dragi, să le dezmierde!
Plecarea-mi va fi gol imens
În atmosferă, în omenire;
În loc de pur, va fi pervers...
Sunt solul ultim de cinstire.
Voi fi doar un cuvânt pe an
-De am noroc d-o amintire-
O poză c-un copil bălan,
Și ochi albaștrii... o pomenire.
Sunt prea devreme pentru știință
Să mă renasc dintr-o celulă
Și chiar de-aș fi, n-aș fi conștiință...
Aș fi din mine o particulă!
Sunt resemnatul din ștafetă;
Alerg doar să predau jalonul.
Sunt un infim, dintr-o planetă...
Dar nu-i nimic!... Sunt eu "bozonul"!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre cuvinte, poezii despre copilărie, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre știință, poezii despre școală sau poezii despre trecut
Către mine însumi, de ziua mea de naștere
Un an la ceilalți azi adun,
Dar oare sunt un om mai bun?
Un an în plus, o, ce frumos!
Dar oare sunt mai virtuos?
C-un an am azi mai multișor,
Dar oare sunt mai iertător?
Sunt mai bătrân, cu siguranță,
Dar am mai multă toleranță?
Un an în plus, neîndoios,
Dar sunt eu oare mai milos?
Că-s mai bătrân c-un an acept,
Dar oare sunt un om mai drept?
Pentru-înc-un an, mulțam frumos,
Sunt mai puțin un vanitos?
C-un an sunt azi mai bătrâior,
Dar sunt un mái bun scriitor?
Trecutul an fu valoros,
Dar oare sunt mai generos?
Îmbătrânesc c-un an, normal,
Dar sunt eu mai sentimental?
Că-s mai în vârstă sunt voios,
Da-s mai puțin orgolios?
Că-mbătrânesc e-un fapt normal,
Dar sunt eu mai rațional?
A mai trecut un an frumos,
Sunt mai puțin orgolios?
Un an trecut-a, nu contest,
Dar sunt eu oare mai modest?
Un an în plus e o minune,
Dar am mai multă rațiune?
Că-mbătrânesc eu nu sunt trist,
Dar sunt eu azi mai altruist?
Azi înc-un an primesc în dar,
Sunt oare un mai bun stihar?
Sunt mai în vârstă efectiv,
Dar sunt eu mai puțin naiv?
De-un an în plus sunt bucuros,
Dar oare sunt mai credincios?
C-un an spre finiș mă îndrept,
Dar oare sunt mai înțelept?
poezie de George Budoi din Poezii (5 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre ziua de naștere, poezii despre vârstă, poezii despre valoare, poezii despre tristețe, poezii despre toleranță, poezii despre scriitori sau poezii despre orgoliu
Cine-s Eu... fizic?!
Oare din ce-s făcut?... Din apă?
Că-mi curg ideile în neștire...
Sau sunt din fier fără simțire
Din hematii, sau dintr-o placă!
Căci sunt și moale precum puful...
Te poți culca, sau te afunzi.
Sunt voalul "burqa" să te-ascunzi,
Sau sunt un por... Respir năduful.
Sunt mii de scumpe minerale,
Sunt aur de inel de nuntă.
Pot fi carbonul fin, de-ascultă
Din microfoane Universale.
Conțin cristale, diamante;
Poate nu-s șlefuit de-ajuns...
De-o faci, pătrunzi în nepătruns;
Te porți ca mine... în nestemate.
Îți dau sursă de vitamine
Crescând alături... De mă vrei?!
Să-ți fiu petardă de scântei
Soarbe-mi vigoarea, fii tu... mine!
Am proteinele existenței
De-aminoacizi esențiali.
Hrănesc o lume de imortali...
Ia-ți ADN-ul inteligenței!
Sunt sursa de-arderi din glucide;
De zahăr vrei, am gust de dulce,
Nectar îți dau... de nu te-ai duce.
Ce teamă am de Efemeride!
Topit, sunt sursă de săpun.
Lipidele-mi îți pot da sclipire...
Aș vrea să spăl... o Omenire!
O Terră pură, tu mai bun!
Sunt la un loc, o FĂCĂTURĂ,
O replică la nesfârșit
Cu gând, să știu ce-i infinit...
Sunt Univers... o AVENTURĂ!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zahăr, poezii despre vitamine, poezii despre nuntă, poezii despre inteligență, poezii despre infinit, poezii despre idei, poezii despre gânduri, poezii despre genetică sau poezii despre frică
Scrisoare către Adrian Păunescu
Sunt zece ani, ca zece clipe
Ce-s duse în eternitate,
De când un înger cu aripe
Te-a smuls din lumea noastră, frate!
Și spre o viață în lumină
Te-ai dus cu el uitând de noi,
De-atunci, tot așteptăm să vină
O veste din lumea de-apoi,
Prin care să ne spui cum este
Pe-acolo să nu ne-ngrozim;
Să știm că nu-i doar o poveste,
Ce foarte des o auzim...
Că prin celestele meleaguri
Nu-i nici suspin, nici întristare,
Că nu sunt de trecut nici praguri
Și viața e o sărbătoare.
De-aici, din Cârna, vreau să știi,
Că stăm mai mult ascunși în casă
De teama unei pandemii...
Că viața nu mai e frumoasă!
Sunt zece ani, cât zece clipe
Trăite în eternitate,
De când un înger cu aripe
Te-a smuls din lumea noastră, frate!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre vinovăție, poezii despre sărbători, poezii despre scrisori, poezii despre pandemie, poezii despre lumină sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Por
M-am definit și parte și absență
Din învelișul trupului ce-l ai.
Sunt un micron, de gol, de impotență,
Dar unic sol, prin care iei și dai.
M-am dăruit, prin mine să respiri,
Să-mprăștii lumea în parfum d'esențe.
În focul dragostei mă îmbeți, pe când transpiri,
Inund, șuvoi plăcut de existențe.
Sunt singurul ce-ți gustă aventura;
Sare în amestec, cu vâltori marine.
Prin mine simți, pe cel ce vrei, în tine...
Îți sunt străjer și legătura cu natura.
Sunt împărțit în miliarde să-ți fac față,
Să te acopăr și să-ți fiu emițător.
Eu, te feresc și de torid și frig de gheață...
Și mă topesc, pentru confortul tău interior.
Sunt vameșul ce îți cunoaște frontiere...
Etern, ferice sunt că mă accepți.
Îți stau la căpătâi când dormi, să te deștepți;
Eu sunt contactul lumii, îți sunt iradiere.
Să-ți fiu izvorul nesecat de apa vieții
Îți dau mesaj de dragoste prin sânge,
Să-ți simt savoarea-n caldul dimineții;
De nu-ți sunt de folos, ia șiș, și mă străpunge.
Sunt poartă de intrare și ieșire,
Sunt nefiresc de ireal, real fior...
Trecut mă las pentr-un prezent de fericire,
Sunt neînsemnat, al lumii uitat... Eu, îți sunt POR!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre sânge sau poezii despre natură
Așteaptă-mă că sunt bătrân
așteaptă-mă că sunt bătrân
când doi copaci ne mai rămân
și păsările s-au ascuns
să le-mpărțim într-un apus
sau doar în gând
s-aștepți când toamna e în toi
când plouă-n lumea de apoi
iar eu te chem în visul meu
dar nu știu cum, te pierd mereu
prin norii goi
așteaptă-mă într-un pustiu
mereu ajung, dar prea târziu
când nimeni nu mai e în prag
și pleci cu tot ce mi-e mai drag
și nu mai vii
așteaptă-mă că plec curând
trec inorogii pe pământ
mă poartă spre un alt tărâm
așteaptă-mă că sunt bătrân
sunt prea bătrân
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre unicorni, poezii despre toamnă, poezii despre păsări, poezii despre nori, poezii despre copaci sau poezii despre bătrânețe
Tatăl meu
De ce nu sunt creat la fel,
"Integrul ", dex-dicționar...
De ce nu-s bunul planetar,
De ce nu sunt, un eternel?
Îl am în minte, drept, semeț;
Avea o alură de stăpân,
Esența, la superlativ, de bun...
Era timid și îndrăzneț.
Mi-a dat aviz de calitate
Cu tot, ce-n timp a adunat
Intuitiv, din învățat...
Fructu-i sunt la maturitate.
Îl mai iubesc și-acum visând...
Îl am în piept, picior, în minte,
Îl am în scris, îl am cuvinte...
Îl am în zâmbet, mi-e în gând.
Sunt copia-i... nu vreau umil,
Sunt clona lui de-a fi precis.
Îi am bun-simț la interzis...
Sunt doar rebutul său, copil...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zâmbet, poezii despre superlative, poezii despre planete, poezii despre picioare, poezii despre maturitate sau poezii despre intuiție
Ex-matriculat
Sunt doar un număr,
dar de zece,
un veșnic tânăr...
nimic nu trece;
sunt de invidiat,
un ex... matriculat.
Sunt cel mai cool
body-super,
veșnic în pull,
sex am reper...
Sunt cel mai căutat,
un ex... matriculat.
Sunt teanc de cash
-un business man-
veșnic în rush
să fac un ban.
Sunt as la pat,
un ex... matriculat.
Sunt un șarmant,
un top de stil
mereu galant
de-amor febril...
Sunt talentat,
un ex... matriculat.
Nu poți alege altceva;
de vrei Adam și s-o faci lată!
Te-aștept să mă ispiți, Evaaa...
Pereche ex... matriculată!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre talent, poezii despre numere, poezii despre invidie, poezii despre afaceri sau poezii despre Adam
Sunt obosit
Sunt obosit de vinul care l-am băut,
Sunt obosit de gerul care m-a supt,
Sunt obosit de-un dedesubt
De tine doar, de tine doar știut.
Sunt obosit de Viața ce-am trăit,
Sunt obosit de Moartea ce mă cheamă,
Sunt obosit ca n-am luat în seamă
Că eu de tine, că tu de mine, ne-am rătăcit.
Sunt obosit de anii douăzeci,
De-un vis de-a pururi neîmplinit....
Dar, uite, ososeala a luat sfârșit,
Nu oboseala, iubirea e pe veci.
Când nimeni nu ar fi mai crezut
Că din Neant ai apărut.
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, citate de Corneliu Calciu despre timp, poezii despre sfârșit, poezii despre moarte sau citate de Corneliu Calciu despre moarte
De-a fir... a păr
Alunec, creștetul mi-e gară,
Sunt șine mii, lucioase, neîntrerupte...
Doar degetele fine, le-ar putea corupe,
Când le strecori, de-un gest... E cald afară!
Culori sunt câteva, dar multe tonuri,
- Miresme de asemeni, fără șir -
Sunt cum mătasea, din cocon cu galben fir
Încântător de moale, cu puteri oculte.
Sunt tot multiple, fine înțelesuri,
Pot fi și simț, protector, ornament,
Sunt și o lipsă... de-am picat în faliment...
Sunt venerat, sau sursă de eresuri.
Încă nu ești, și-ți sunt primordial,
O viață mă-ngrijești, te satisface,
Adesea singurul sunt, cel ce place...
Sunt un moștenitor de corp, un imortal!
Ca o înrămare de tablou, se poartă,
Îți sunt, portretului, un rond de peisaj,
Mă aflu-ntr-un perpetuu, mlădios, picaj...
Eu sunt, sublimul PĂR, o operă de artă!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre protejare, poezii despre portrete, poezii despre peisaje, poezii despre moștenire, poezii despre gări, poezii despre galben, poezii despre degete sau poezii despre culori
Melancolie
Am la rabat melancolie
C-am strâns prea multă și m-apasă
Pe aripi, veșnic într-o vrie
În transa unui alt... acasă.
Misterios e nepătrunsul
Neînțeles, de timp trecut,
Prezent ce-acum trăiesc... Recursul
E-n fond, un viitor trecut!
De suntem toți primar fărâmă
De-un Univers în răspândire,
Atunci suntem și frunză, râmă...
Rememorați o omenire!
Privesc ca Nostradamus jar,
Să delirez de toxic gaz,
Mă mestecând în timp, mojar,
Să-mi sorb trecutul, din necaz...
... Că n-am uitat oricum sublimul,
Rămânând singur el, licoare
Endomorfinică din filmul
Lăsându-și numai iz de floare.
Îmi pierd și timp ce am puțin,
Cu gând mereu ce las urmă
Iubind, să gust din vechiul vin,
S-aleg din bile... ce-am în urnă.
Sunt veșnic anticariat,
Sedus de timpuri în culori
Cu patinări de pastelat,
Ce-mi dau în iris picuri-flori.
Sau poate sunt un fortunat,
Căci pot trăi doi simultan;
Eternul vis înaripat
Și altul fizic, doar alean.
Ori sunt un specimen vetusc
Resuscitat din agonie;
Noroc își agățând de-un vârsc
Pe-o râpă... de melancolie?!
Și-acum mă uit la flori, pierdut
La verdele crud din grădină;
Săpând în viitor... trecut
Ce încerc să port în gând, patină...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre aripi, poezii despre verde sau poezii despre seducție
Dregători
Trăiesc ca într-un " déjà vu"
Că ținte știu nu pot s-ating;
Toți cei din jur mă fură, înving...
Nimic nu e la fel acu'.
Pe nimeni nu mai ai de pază...
Toți spun ce trebuie să faci,
Doar tu pe ei să nu te bagi;.
Mici sau mai mari, sunt toți de vază!?!
Orice gândesc rămân perplex,
Căci școala nu mai e nimic;
Se poate face doar un pic
Și ești o parte din "Sed lex"?!?
La nimeni n-ai cui să te plângi
Căci plânsul e o slăbiciune,
O rugă în deșertăciune;
E cum săgeta... ce-ți arunci!
Și culpa nici nu mai există,
Sunt prezumat nevinovați;
Nici la copii nu mai sunt tați...
Doar paguba-i ce mai persistă!
Deci plățile-au un singur sens
Vidându-ne-n gaura neagră
La hoți cu buzunarul dens
De-avut... Cerându-le tot lor să "dreagă"!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre tată, poezii despre nevinovăție, poezii despre negru sau poezii despre existență
Versatil
Cum pot fi fizic într-un loc
Și gând, un altul, cu altă vârstă,
Iar mintea în calcul, sau în joc,
Își face ades de cap, pe-o crustă.
Și sentimente cum ițesc
Singure, fără vreun control,
Iar vrut, de-l am, nu izbutesc...
Sunt ca actor, 'n multiplu rol.
Pot să vorbesc tot, fără șir
Și tot transpus în altă parte,
Să simt c-am fluturi în respir
Și din amor, să îmi dau moarte.
De unde oare atât cumul
Într-un ego de un simplu om,
Ce-mi pot fi drag, sau un emul
Alergător, pe-un hipodrom...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre fluturi, poezii despre calcule sau poezii despre actorie
Pădurea
Încântătoare maiestoasă...
Visări de-nalt, printre poteci.
Îi simt suflarea răcoroasă
De trunchiuri zvelte, ape reci.
Ce mic sunt printre colosali
Cu vene groase-n rădăcini...
Miresme de giganți florali
Se scurg din vârfuri de tulpini.
Mă simt în trup de uriaș
Ce-mi dă fiori de neștiut.
Îmi caut riduri de făgaș...
Mă simt infim, sunt un pierdut.
Iuțesc și inimă și pas,
M-afund în pat de frunzăriș,
Am gât uscat, sunt în impas...
... Ajung, mă scald în luminiș.
E plin pământul de verdeață;
E reavăn, cu mirosuri fine.
Narcise-mi dau parfum de viață...
E tril și zumzet de albine.
M-afund cu pieptul printre flori,
Jur-împrejur e-un verde sobru.
Sunt mii de falnici slujitori...
Rămân cu ei... copil de codru!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre inimă, poezii despre apicultură, poezii despre albine sau poezii despre Pământ
Trepte
Mă uit la niște pui din coșul de nuiele
Și-i văd plăpânzi, nevinovați, pe toți cei patru;
Mici, blană diferită, încă orbi cu roză piele,
Toți puf, motani ce dorm îngrămădiți un' peste altu'.
O fi la fel la scara universală, oare,
Din când în când în gând un colț de ochi fugar
Și cu priviri de asemenea întrebătoare;
Ce va fi mâine om, sistemul planetar?
Căci știu, la rându-mi curs pot da de vreau,
Pentru că văd, stau și admir și-s protector...
Deci sunt destinul eu și întâmplătorul pot să dau...
În fond, sunt dintr-o scară un decident, decis de-un Creator!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz sau poezii despre pisici
Nu mai sunt tânăr, doamnă
Nu mai sunt tânăr, doamnă! în traiul meu anost
Doar serul din perfuzii îmi tropăie prin sânge.
Cum aș putea fi iarăși Don Juanul care-am fost
Când trupul veștejește și putirința plânge.
Nu mai sunt tânăr, doamnă! băut-am cred destul
Cât să pricep căderea când nu ai echilibru.
Un pătimaș în eros, nicum n-am fost sătul
Cât să pot satisface orgoliul meu de tigru.
Nu mai sunt tânăr, doamnă! nici tânăr, nici frumos,
Beau apă cam doi litri de când sunt la dietă;
De prea multe lipide și-o gută-nfiptă-n os
Când tensiunea crește mă-nvârt ca-n piruetă.
Nu mai sunt tânăr, doamnă, și de pereți mă țin
Când scările cobor, că-mi scârțâie genunchii;
Sunt un cadavru viu la care corbii vin
Să ciugulească gena ce-au pus-o-n mine unchii.
Nu mai sunt tânăr, doamnă, iar azi, îți jur, mai cred
Doar în cardiologi, căci mi se pune gheara
De câte ori vâd țâțe; de vreau să mă reped
Vin emisarii hâtrei să-mi spună: bună seara!
parodie de Elena Victoria Glodean, după Mircea Dinescu (2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tigri, poezii despre sâni, poezii despre seară sau poezii despre erotism