Cine isi cunoaste propria inima, nu se va grabi asa tare sa condamne pe fratii lui de credinta care au cazut in pacat.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacat

iubitule,
potoleste-ti pasul
si lasa timpul
sa mai stea o clipa
peste inima
care-ti cerseste iubirea.

nu e pacat sa iubesti
nu e pacat sa doresti
pacat e
in viatza sa fii
si sa nu stii sa traiesti.

poezie de Adina Sandu
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golul ca un plin mutilat

am risipit lumea
şi darul ce mi s-a dat
prin degete nisipoase
îngerii au cedat si au cazut
la poalele muntelui
de cazut din rai de cazut din gratie
zac o mulţime de papusi
cu gaturile sucite
in piepturile lor
inimi cusute din carpe
si inima mea abatuta
acul s-a rupt
ramasem eu singura
fara inima aceea
de plus rosu
o padure de bolduri
infipte in miezul stupefactiei
am iubit oare
cu aceasta lipsa
locul fiind gol
dar ce rau doare golul
ca un plin mutilat

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea de mare

O stea de mare

Licariri albastre
De pasare maiastra,
stralucesc prin umbre cenusii,
Le observ jocul privind de la fereastra...

O picatura de soare imi stropeste obrazul rece,
Deschid ochii brusc,
- E o stea de mare! se aude o voce din intuneric...

O ating, o simt, o strang incet la piept...

Ea e legatura dintre ceresc si acvatic,
Imi spune cum intr-o seara a cazut,
A cazut lin si apoi mult prea repede;

A cazut in acest lac straveziu...
Din astra a devenit stea de mare,
Desi e albastra...

Ochii ei radiau a caldura,
Dar apa era inghetata!
Nu intelegeam...
Era o stea de mare care a atins cerul;

Va amintiti cum priveam de la fereastra?
Printre acele umbre cenusii,
Radiau licariri albastre
Ale unei stele singuratice;

Era comoara din adancuri...
"Singura sansa de a cunoaste fericirea", imi spunea ea,
"E sa te inveselesti descoperind complexitatea
Lucrurilor simple, acelor lucruri care stralucesc doar daca le observi...

Magulire, uimire...asta simteam
I-am recunoscut intelepciunea
Veche de mii si mii de ani...

poezie de Alexandra Irimie
Adăugat de Alexandra Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copile!

Ador copile inima ta,
Dar ce pacat ca nu incap in ea...
Si ce pacat ca nu mai esti aici cu mine
Sa-ti aud glasul, sa-ti vad zimbetul
Sa te simt o parte din mine...

poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tricolorul

Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Albastrul- cerul cel senin, frumusete si credinta,
E... aerul, speranta, viitorul.... visele curate,
Blandetea sufletului, e noblete si... vointa.

Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Galben- e forta, bogatie, vara plina de lumina,
Sunt holdele de grau, in aur toate imbracate,
E binecuvantarea Lui, peste noi Mana-I Divina.

Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Rosu- e rasarit de soare stralucind in dimineata,
E sange sfant, Jertfa varsata pentru libertate,
E maretie, e curaj, e Legamant si Dragoste de viata.

Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Ce flutura si se inalta ca un simbol sfant,
Simbol pe care-l port in pieptul meu cu demnitate,
Si-l voi purta cu drag pan' la mormant.

Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Si orice-ar fi, in sufletul meu eu la fel o sa raman,
Cu fratii mei de-acelasi neam in unitate,
La orice pas, prin lumea larga, mandru ca-s roman!

poezie de Marius Alexandru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am mai cunoaste noi?

Atata timp trecut-a fara rost
Atatia ani de cand nu ne-am vazut
Balaia mea iubire tu ai fost
Parca din alte vremi, de la al lumii inceput

Ce mai conteaza acum?
Nici n-as mai sti ce voi...
De ne-am vedea vreodat'
Ne-am mai cunoaste noi?

A fost un vis frumos
Prin ploi ca de cristal
Printr-un ianuar geros
Si-un martie infernal

Acum sunt toate-n urma
Povesti cu falsi eroi
De ne-am vedea vreodat"
Ne-am mai cunoaste noi?

poezie de Alex Dospian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama m-a iubit îndeajuns ca să-şi asculte inima care i-a spus că arma cea mai bună în lupta pentru un copil este credinta şi dragostea.

citat din Tom Mulligan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cine iubisem eu în scurta-mi şi tulburea-mi viaţă? Acum pe cine iubeam eu? Pe sub ferestrele cui, mohorât, însă cu inima plină de nădejdi, s-ar fi cuvenit să trec? Uscată iască mi-era inima. Uscate lemn îmi erau buzele. Uscate lemn şi acre oţet. La Sotir parcă băusem oţet, nu vin tare şi vechi. Cenuşă şi câlţi parcă mâncasem...

Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai presus de toate

Daca te-ncearca viata si simti un zid in fata
Cand marea desnadejde ti-a cotropit fiinta,
Te lupta cu durerea, invinge-o si triumfa
Si mai presus de toate, sa nu iti pierzi credinta.

Daca vei pierde totul, pe rand, sau dintrodata
Si plinul intristarii ti-a inecat dorinta,
Nu dispera, ci, spune-ti ca roata se invarte
Si mai presus de toate, sa nu iti pierzi credinta.

Daca-n apusul vietii, privesti in urma ta
Si numarand toti anii, ai suma, suferinta,
Nu judeca pe nimeni, asa a fost sa fie
Si mai presus de toate, sa nu iti pierzi credinta.

poezie de Iulia Comaniciu (mai 1999)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care cunoaste secretul nu vorbeste.
Acela care vorbeste nu cunoaste secretul.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

O voce din Laodiceea

Eu Te-am lovit, Tu mi-ai dat binecuvantare!
Te-am parasit, dar Tu ai stat in asteptare...
Te-am inselat cu idoli, dar Tu credinta mi-ai jurat!
Si mortii eu Te-am dat, dar Tu din moarte m-ai rascumparat!

Cand chinuit si singur atunci eu m-am aflat,
Doar cu-o scanteie de credinta in duhul meu sarac,
Precum se-arata soarele in zorii diminetii,
Asa Tu mi te-ai aratat si m-ai scaldat in apa vietii...

A fost odat' un om ticalos, sarac, orb si gol
Hristos ins-a venit sa moara pentru el.
Sa-i dea credinta Sa si haina Lui cea scumpa
Si-n Duhul Lui cel Sfant sa-l poarte spre izbanda

poezie de Andreea Giosanu (februarie 2011)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine e fata care cântă la pian?

O fată cântă la pian
Un cântec de iubire
Şi ochii ei sunt plini de fericire.
Glasul e ca un murmur de izvor,
Ea cântă un cântec de amor.
Inima îi bate tot mai tare în piept
Şi ea cântă un frumos sonet.
Chipul îi radiază de bucurie
Şi vocea ei interpretează o frumoasă melodie.
Ea cântă parcă de o clipă, de o oră, de un an
Şi toţi se întreabă: Cine e fata care cântă la pian?

poezie de Vladimir Potlog (1 februarie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este mai bine ca cineva să-şi facă propria datorie, oricât de greşit ar face-o, decât să urmeze datoria altuia, oricât de bine ar fi făcut lucrul acesta. Cine îşi face propria datorie aşa cum îi relevă propria sa natură, nu păcătuieşte niciodată.

citat din Lao Tse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai tare morala e aceea care stie sa domesticeasca propria putere.

Vasile Băncilă în Filosofia vârstelor
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi, aici omul e mai liber, fiindca cimitirul e mai aproape de vederea lui si ii aduce mereu aminte ce-l asteapta... In timp ce in marile aglomerari el uita si crede ca a invins aceasta perspectiva... Cum s-o invingi? Cine nu-si cunoaste conditia e mai robit de ea, mai prizonier.

Marin Preda în Marele singuratic (1972)
Adăugat de Istrate Sergiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima stinsă

Cine râde, cine plânge
Clipele ce au rămas
Zidite-n pietre de sânge
Pe lumina din obraz?

Cine plânge, cine râde
De trăsnesc norii în casă
Şi se învârt paparude
La colacii puşi pe masă?

E o lumânare-aprinsă
Sub icoană şi mă-nchin
Inima să-mi fie stinsă
Cu o candelă de vin!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ingerul

Ingerul isi priveste imaginea
in mare:
e doar un chip rupt de valuri...
O lacrima de intuneric coboara
sapand adanc in carnea
obrazului de marmura.
Coboara apa in apa,
sare in sare.
Ingerul acesta e pierdut.
A cazut din cer.
L-au alungat,
l-au ocarat.
Si- pierdut o aripa
si a cazut pe taramul
iluziilor.
E doar o alta stana
ivita in desertul viselor.
Ingerul e bolnav de
cuvintele oamenilor.
Grijile i-au ros obrajii.
Fata lui nu mai lumineaza
de mult in noapte.
Ochii lui nu mai inglobeaza
lumea in stralucirea lor.
Doar inima pulseaza
la amintirea trecutului,
la vremea cand oamenii
meschini il venerau.
Atunci el era rasfatatul,
era minunea divina
nascuta din Cuvant.

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Sorana Mihail
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luptă-te să scrii propria ta poveste în lume şi să laşi propria ta urmă în ea prin împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu cu fermitate în viaţa ta şi Dumnezeu îţi va scrie numele în Cartea vieţii; te va însoţi cu propria Lui putere, te va împodobi cu propria Lui neprihănire şi te va încununa cu propria Lui biruinţă!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

2

Nu te grăbi, muritori suntem!, nu te grăbi:
sângele-apus în lumina de stele nu are,
beat de trăirea din zi,
conture de floare!...

Către pacea din lacrimă nu te grabi:
ne-ar trebui nenăscutul chilim
pe care alţii din noi s-ar iubi...;
şi până la ziua cât timp mai avem a muri!

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la un cardiac, cordial

De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care ma gasesc de vreme lunga,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvantul meu la voi sa mai ajunga.

Ma monitorizeaza paznici minimi,
Din maxima profesorului grija,
In jurul obositei mele inimi
Sa nu ma mai ajunga nicio schija.

Aud o ambulanta revenind,
Cu cine stie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei,
Paziti-va si inima, si gandul,
De nu doriti sa vina anii grei,
Spitalul de urgenta implorandu-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se stie,
Recunoscand ca patul de spital
Nu-i o alarma, ci o garantie.

Va vad pe toti mai buni si mai umani,
Eu insumi sunt mai omenos in toate,
Da-mi, Doamne, viata, inca niste ani
Si tarii mele minima dreptate.

poezie celebră de Adrian Păunescu (31 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!