vrajmas

Cel mai mare vrăjmaş al culturii este plictiseala.

citat din Camelia Opriţa (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Citatepedia.ro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un prieten de interes este mai primejdios decât un vrăjmaş.

citat clasic din C.A. Rosetti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar săruturile unui vrăjmaş sunt mincinoase.

Solomon în Biblia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duşmancă este mama, vrăjmaş este tatăl, al cărui copil nu e dat la învăţătură.

în Hitopadeca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtună

Cum să împleteşti un uragan
În Triunghiul Bermudelor
Când el dă rotocoale vijelioase
Cu alură de vârtej excentric
Fluturând catrinţa deznădejdii
Ca un vrăjmaş furibund
Scăpat de sub orice control
El risipeşte faşa pământului
Şi suprafaţa mării seduse
Ca să urce în vortex turbionar
Printr-o pâlnie răsturnată
În sens invers legilor firii
Acelaşi lucru se întâmplă
În Triunghiul Dragonului
Dacă vrei să croşetezi un taifun.

poezie de David Boia (16 octombrie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mai poţi trăi decât deasupra sau sub spirit, în extaz sau imbecilitate! Şi cum primăvara extazului moare în trăsnetul unei clipe — apusul obscur al imbecilităţii nu se mai termină niciodată. Fioruri prelungi de nebun beat, ţăndări şi gunoaie risipite în sânge oprindu-i mersul, lighioane scârboase spurcând gândurile şi draci cărând idei printr-un creier pustiit... Ce vrăjmaş a biruit spiritul? Şi ce substanţă de-ntuneric hrăneşte atâta noapte?

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Succubus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asfinţit

Peste-aceleaşi arătări şi-aceleaşi case
clopot de sear-aud. Şi stau în cruce
cu o zi sub cer pierdută.
Prin ani subt poduri se depărtează
ce focuri vechi? ce nouă plută?

Printre ziduri ceasul umbrelor mă-ncearcă.
Se desface - care poartă?
Se deschide - care uşă?
Ies vârstele şi-mi pun pe cap
aureolă de cenuşă.

Întârziind subt vremi schimbate,
îmi taie drumul - care prieten?
Îmi taie pasul - ce vrăjmaş?
Ah, pasărea Foenix ca altădată
nu mai zboară peste oraş.

poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 1

Frumoaselor făpturi le vrem vlăstare
iar frumuseţii-un spor de dăinuire
şi-n acest chip, plăpând urmaş transpare
purtându-i umbra, florii-n veştejire.
Dar tu ce-n ochii tăi îţi afli rug
hrănindu-l cu-a ta flacără, din greu,
duci foame unde-a fost cândva belşug,
însuţi vrăjmaş al dulcelui tău eu.
Tu, care eşti podoaba blândă-a firii
şi-al primăverii crainic de nădejde
ţi-ngropi în muguri florile iubirii
şi eşti calicul care risipeşte.
Ai milă: ce-i al lumii nu prăda
cu gura gropii şi cu gura ta...

sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 1

Frumoase creaturi, belşug noi ne-am dori
Al frumuseţii trandafir să n-aibă moarte
Şi chiar dacă cu timpul el se va ofili
Firavul lui urmaş în minte o să-l poarte;
Dar tu, cu ai tăi ochi ce ard cu violenţă
Aprinşi de ceea ce în tine se găseşte
Vezi foame peste tot, deşi e abundenţă
Şi eşti al tău vrăjmaş ce aprig te zdrobeşte;
În lumea asta pari o perlă minunată
Şi ne vesteşti acum o vreme cu mult soare
În propriul mugur firea îţi este îngropată,
Un bădăran avar, ce n-are asemănare;

Vai mama ei de lume, că pe acest pământ
Nu-i piere lăcomia nici lâng-al său mormânt.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 149

Cum poţi să spui că nu te îndrăgesc
Când partea-ţi iau chiar împotriva mea?
Gândind la tine mă nesocotesc,
Ca un tiran, căci inima te vrea.
Al tău vrăjmaş crezi că îmi e amic,
La cin' te-ncrunţi vezi că mă ploconesc?
Nu, nicidecum, ba încă mă ridic
Chiar împotriva mea şi gem firesc.
Ce har am eu atât de drag şi pur
Şi mult prea mândru pentru a-ţi servi
Când ce-am mai bun iubeşte-al tău cusur
Şi-l mişti cum vrei cu ochii tăi cei vii?

Urăşte-mă, iubito, c-am simţit,
Iubeşti pe cei ce văd, eu sunt orbit.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!