voit

Singurătate, nu te-am voit

Cumplit
E golul singurătăţii!
Sunt ucisul ei...
Singurătatea?
Povara tăcerilor
Sfăşiate de suspine...

Singurătatea...
Ochiul tău
Priveşte îngheţat
În ochiul gândului
Neîmpărtăşit...

Singurătate,
Nu te-am voit!
Viaţa – haină –
M-a dăruit ţie.
Tu m-ai cerut
Vieţii
- Prizonierul tău –

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Musat Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghimpii

Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atâţia ghimpi,
dar n-am voit să-i rup.
Credeam că-s – muguri –
şi-au să înflorească.

Te-am întâlnit apoi pe tine. O, câţi ghimpi,
câţi ghimpi aveai,
dar n-am voit să te despoi –
credeam, c-o să-nflorească.

Azi toate astea-mi trec
pe dinainte şi zâmbesc. Zâmbesc
şi hoinăresc prin văi
zburdalnic în bătaia vântului. Eram copil.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul

Vrui, cititorule, să-ţi fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mică, o carticică.

Din slove am ales micile
Şi din înţelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule.

Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotăcel
Pe-o foaie de trestie-ngustă.
O harpă: am ales o lăcustă,
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu
Şi nu mai ştiu...

Farmece aş fi voit să fac
Şi printr-o ureche de ac
Să strecor pe-un fir de aţă
Micşorata, subţiata şi nepipăita viaţă

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

Te rog, dacă vreodată
Pe buze-mi va prelinge
Vreo vorbă care doare...
Cuvânt nevinovat,
Să ierţi necuvioasa
Jignirii mele slovă
Şi să n-o-ntorci cu ură
De unde a plecat!
Căci n-am voit cuvântul
Să poarte-n el jignire,
Nici n-am voit să-ţi smulgă
Vreo lacrimă din ochi;
Durerea ce-o-ai în suflet
N-o pune în privire
Nici nu lăsa să curgă
Îndureraţii stropi!

Nu-i vina nimănui! Sau poate e?
Aşa e viaţa... nu-ntreba: "- De ce?"
Un lucru este sigur: în iubire-i ca-n război;

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smerenie

Domnului îi cer iertare
pentru tot ce am greşit.
Îl rog s-arate-îndurare,
că nu le-am făcut voit.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu datorez decât
Ce nu am dăruit...
Datori îmi sunt
Cei ce nu au voit,
Să-mi primească
Fără ceva la schimb

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fug voit de ispite şi umbre...
Ca o femeie naivă ce sunt,
Nu vreau amăgiri
Şi visuri cu umilinţă plătite,
Vreau doar ce-i sfânt,
În cer şi pe pământ.

poezie de Valeria Mahok (3 mai 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veruri

Acorduri, arpegii, armonii...
Orice-au voit din mine au făcut:
Să stau cu anii mei pustii,
Sa plâng în orele târzii,
In tristele ore, necunoscut-
Acorduri, arpegii, armonii...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secol

Răsărit al crestelor de păsări,
Steme nicăiri în fâlfâit,
Bântuie, când soarelui voit
Arcuite pajurile căţări.

Seceri dintre secete-au sclipit!
Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri,
Anulare unor albe timpuri,
Sub arginţii muntelui orbit.

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secol

Răsărit al crestelor de păsări,
Steme nicăiri în fâlfâit,
Bântuie, când soarelui voit
Arcuite pajurile căţări.

Seceri dintre secete-au sclipit!
Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri,
Anulare unor albe timpuri,
Sub arginţii muntelui orbit.

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!