virgil petcu

Chefliilor din bloc

Dansează lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă;
Pereţii gata stau să cadă,
În vuiet grav de uragan.

Şi-n tropote de cavalcadă,
Privesc uimit de pe divan,
Cum joacă lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă.

Şi-aşa, de-atâtea ori pe an,
Când sus la trei se strâng grămadă,
Şi de prin bloc şi de pe stradă,
Cheflii ce trag câte-un chiolhan,
De-mi sare lustra din tavan!

poezie de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul aspirantului la putere

De ce n-aş face şi eu un partid,
Cu care să deschid o nouă eră,
Din care să mă-aleg cu-o carieră,
Chiar dacă unii-ar spune că-i stupid.

Cum viaţa asta-i totuşi efemeră,
Am şanse să profit de noul vid.
De ce n-aş face şi eu un partid,
Şi-apoi, o situaţie prosperă!

Terenul l-am sondat şi nu-i arid.
Platformă am, la care se aderă,
Subvenţii de la stat mi-se oferă,
După putere-am devenit avid!
De ce n-aş face şi eu un partid?

rondel de Virgil Petcu din revista "Rezon", nr. 3 (1990)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul generozităţii

De aş avea vreo zece buzunare,
Ticsite cu bancnote de o sută,
Eventual o sumă în valută,
Mi-aş pune bunătatea la-ncercare.

Aş merge pe o cale cunoscută,
Dar, stăpânit de calm şi de răbdare,
De aş avea vreo zece buzunare,
Ticsite cu bancnote de o sută.

Şi întâlnindu-i pe aceia care
Fac din necinste veşnica dispută,
Le-aş oferi bancnote la derută,
În schimbul unui gest de remuşcare.
De aş avea vreo zece buzunare?

rondel de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidelor politice

Vă rog frumos să nu contaţi pe mine,
Mai bine-a-ţi accepta că nu exist.
Vreau să rămân ce-am fost, un ţărănist
Cu casă, cu livadă şi... vecine.

Nu vreau să credeţi că-s oportunist
Dar, mă gândesc la vremea care vine.
Vă rog frumos să nu contaţi pe mine.
Eu, nu pot fi ca alţii optimist.

Iar dac-ar fi, să mă gândesc mai bine,
Având ceva talent de umorist,
Să mă declar de-acum liber shimbist,
Că nu dau girul meu pentru oricine.
Vă rog frumos să nu contaţi pe mine!

poezie de Virgil Petcu (2000)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caţavencilor parlamentari

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi;
Să vezi o lume plină de eroi,
Dar şi eroi ai zilelor matale.

Avem acuma caţavenci de soi,
Care se pierd în cuvântări banale.
Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi.

Iar, de-o să vii, poate găseşti o cale
Sa îi aduni pe toţi c-un măturoi,
Şi să-i arunci la groapa de gunoi,
Ce încă mai există-n Haimanale.

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale!

rondel de Virgil Petcu din revista "Rezon", nr. 2 (24 iunie 1990)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ideilor

E lumea astăzi plină de idei,
Ce-au fost mai ieri, un univers latent.
Şi se confruntă-ades, indiferent,
Chiar dacă au, sau dacă nu temei.

Între cel slab şi cel mai competent,
Disputa îşi rezervă dreptul ei.
E lumea astăzi plină de idei,
Ce-au fost mai ieri un univers latent.

Auzi acum ce vrei şi ce nu vrei,
Pe stradă, în tramvai şi-n parlament,
Iar în acest tumult efervescent,
Apar borfaşii deghizaţi în zei.
E lumea astăzi plină de idei!

rondel de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relaţii de prim rang

Doriţi un glonte în tâmplă?
Nu, mulţumesc.
În picior?
Nu.
Poate în burtă?
Nu, nu.
Atunci un picior în spate?
Mulţumesc. Am o bogată colecţie.

poezie clasică de Virgil Teodorescu din Cât vezi cu ochii (1983)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

În adâncul ochilor

Avea în adâncul ochilor
o frumoasă barcă cu pânze,
vântul absenta
şi în barcă
era dragostea mea.

poezie clasică de Virgil Teodorescu din Cât vezi cu ochii (1983)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi cade amintirea...

Şi cade amintirea
ca o apă de jăratec
Chipul tău prelins în stele
arde chipul meu noptatec.
Întrerupt, izvorul curge
peste culmea de ninsoare
amintind tăcerea clipei
ieri bătută doar de soare.

Numai liniştea privirii
în afară se arată.
În privirea dinăuntru
bat din nou la tine-n poartă.

poezie de Costel Petcu din Foaia literară (1980)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arme albe

Acestea vor fi cu siguranţă
armele viitorului
dar mult mai albe decât acum,
albe ca merii
în mijlocul verii,
ca o casă de ţară proaspăt văruită
din care se aude
râsetul copiilor

poezie clasică de Virgil Teodorescu (1920)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!