targ

Târg de carte

... iaca şi penalii ies la târg cu cartea
după ce-au belit nu că ţara - moartea
se dă scriitor hoţul Voiculescu
pe egal picior pân-ş-cu Eminescu
nu mai zic de ăla, fostul prim-ministru
cu sinucigaşul accident sinistru
au ieşit penali, şi cu ei argaţii
să-şi mai lustruiască de prin reputaţii
să ne mai sfideze, să se mai impună
la un târg de carte - ce grotesc mai sună!!!

pamflet de Iurie Osoianu (5 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succes la un târg de carte

A scris volumul cu mult sârg
Pe sine se întrece
S-a dus cu nouă cărţi la târg
Şi s-a întors cu... zece!

epigramă de Gheorghe Gurău (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Farfuridi: (cu intenţie fină) Pe venerabilul d. Trahanache l-am văzut intrând la Caţavencu, astăzi pe la zece, când mă duceam în târg... Eu, am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc la târg...

replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul I, Scena 6, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă

O contabilă normală
Niciodată nu se lasă:
Are-n târg o socoteală
Şi mai are una-acasă.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Contabilitate în dublă partidă (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Dorohoiului

Un târg micuţ, provincial,
Dar mai "bătrân" c-un an ca Iaşul,
Şi-a ridicat în Nord lăcaşul,
Drept scut la un atac muscal.

PAN MIHAIL i-a fost chiar naşul
Ce l-a slujit, i-a fost loial,
Acestui târg provincial,
Şi mai"bătrân" c-un an ca Iaşul.

Când deseori revăd oraşul
Şi-observ că-n locul meu natal
E un plictis făr'de egal
Mă-ntreb, e vinovat Ostaşul*

Că este-un târg povincial?

* Ostaşul: Statuia"Ostaşului Român" din faţa Primăriei Municipiului Dorohoi.

rondel de Mihai Haivas din Tangoul poantelor în pas de vals (2009)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un târg special

era un fel de târg
al foştilor iubiţi
mergea pe stradă
şi bărbaţii o urmăreau
cu privirile
nu-şi amintea dacă era
îmbrăcată cu bluza neagră
sau nu avea nicio bluză
târgul ăsta avea ceva
deosebit (!?) bărbaţii se uitau
la ea cu atenţie
era şi mai îndrăgostită
de târgul ăla
decât visase vreodată
că este posibil

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de toamnă

Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... şi numai ploaia dă cuvânt
E pace de plumb, e vânt, şi pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.

Deschide, dă drumu, - adorato,
Cu crengi şi foi uscate am venit,
În târg, o fată tristă a murit,
Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o...

Dă drumu, e toamnă în cetate -
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... şi peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târg de sclavi

Hai, vino lume, vino să vezi,
vino să cumperi, vino să vinzi
titluri, poveşti şi bătrâni suferinzi,
aur, biciuşti, biciclete, cirezi.

Şi, mai ales, vino lume cu sârg,
privind cu milă copiii suavi,
haideţi cu toţii la comerţul de sclavi
şi onoraţi al copiilor târg.

Aici sunt mame ce vând copii,
mame deştepte cu mâinile reci,
care în cinicul veac douăzeci
se pricopsesc, nu s-ar mai pricopsi,
negustorind până-n veacul de veci,
ca-ntr-un obor pentru vite, copii.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Patrascu Ionut
Comentează! | Votează! | Copiază!

Note de toamnă

(Tăcere... e toamnă în cetate...)

Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... şi numai ploaia dă cuvânt-
E pace de plumb, e vânt, şi pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.

Deschide, dă drumu, -adorato,
Cu crengi şi foi uscate am venit;
În târg, o fată tristă a murit, -
Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o...

Dă drumu, e toamnă în cetate-
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... şi peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi, fiind târg devale, a-nceput dis-de-dimineaţă să se care într-acolo lume după lume de la deal. La dus, i-au mai zis babei câte unii "crede"; da spre seară, la-ntors, i-au dat care ce l-a lăsat inima... Păcum e obiceiul la târg: târguieşte omul ce târguieşte, cumpără, vinde; apoi, mai cu rachiu, mai cu vin, mai cu vorbă, se-nveseleşte, şi pe urmă îşi mai aduce aminte şi de sufletul răposaţilor şi le dă pomană după putere. Şi aşa, a rămas baba pe ziua aceea mulţumită destul cu traista plină.

Ion Luca Caragiale în Calul dracului
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!