stupul lor

Albinele

Ziua-n coşuri cu polen,
Duc cu trudă-n stup iubire,
Este-al primăverii semn
Dus în zbor de păpădie.

Nesfârşit e lucrul lor...
Ierarhia lor e clară,
Ele-adună miere-n stup
Şi bondarii ştiu să doarmă.

Stupul o regină are –
Mare stareţă aleasă,
Cu alesele-ajutoare,
Ea are grijă de casă.

poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiţă din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apicolă

... aştept la gura urdinişului
să fie aruncaţi toţi trântorii afară,
proxeniţii mâncători de miere,
ce-i obiectul fetişului
fluturat, pretins că lor le-ar fi o povară...
de n-ar fi ei, stupul ar piere,
dar până acum nu se simte nimic, doar o vagă adiere
de-un amar puturos, ce-mi dă silă s-aştept de atât timp, maladiv cronic... de fiere!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

palizi ca ceara din care
albinele fac turte
pentru copiii reginei
seara noi luminăm stupul

catren de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

când ceasul acesta va fi scurs
ca o miere calduţă în stupul întors
voi şti probabil că era drumul cel bun.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stupul

Ne-a murit râsul de pe buze
Ucis de-un roşu confiscat,
Decrete, legi, elaborat,
Forţează azi trăiri obtuze,

Împărăţesc doar delicvenţii,
Cinstea şi munca-s înfierate,
Satiri demenţi îşi fac palate
Şi se adună în convenţii,

Se-mparte luna-n plină noapte,
Cum stropi de soare-n plină zi,
Se prăduieşte orice-ar fi
Şi se vorbeşte iar în şoapte,

Pământul negru e vândut
Către nisipuri mişcătoare,
Lacuri şi ape curgătoare
În ordonanţe s-au pierdut,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am adormit cu toate
necuvintele pe mine
păcat al beznei pe senin
înapoiază-mi stelele îndată
lipsesc luminele să zbor

am adormit cu toate
necuvintele pe mine
rămâne stupul gol furtuni îl gustă
lovi un fulger cu tăceri în noi
şi-un pumn de vise îngheţate

am adormit cu toate
necuvintele pe mine
nu se mai arde-n noi brazdă de foc
iubirea ca un ied stă prinsă-n ace
am degerat acolo sub lacrimi de potop

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti îndrăgostit...

Când eşti îndrăgostit
Stelele-s pe crestele duminicii,
Surâzi în faţa aripilor
Făcute căuş în izvorul zborului.

Când eşti îndrăgostit
Înfuleci imaginea
Celui cuprins în şansa
Visurilor tale.

Când eşti îndrăgostit
Luna se rostogoleşte
În parfumul salcâmilor tăi
Făcând din sărut
Stupul fericirii.

Când eşti îndrăgostit
Uiţi să descifrezi tulbureala
Învechirii buletinului
Şi de nostalgie cuprins

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curgătoare printre zile

Gândurile-mi sunt cascadă
Valuri albe jucăuşe-n mare
Picuri repezi stau să cadă
Ochii-mi ocnele cu sare

Sunt cascadă de simţire
Sfărâm pietrele pe rană
Curgătoare printre zile
Calc prin vreme ca o pană

Urma mi-e parfum o floare
Ce-nfloreşte odată-n viaţă
O albină printre zburătoare
Iubind stupul cu dulceaţă

De-ntâlneşti în calea ta
S-o păstrezi cu gingăşie
Florea roşie de nu mă uita
E iubirea pentru veşniciei

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât aş vrea să nu mă doară

înţeleg suferinţa ca pe o cale spre fericire
niciun cer nu creşte fără sămânţa gândului
cum nicio vietate nu ar trăi fără iubire
nici frunzele nu ar face fotosinteză
dacă nu şi-ar iubi copacul
nici măcar ghimpii
nu sunt scutiţi de floare
fluturii nu aleg
se lasă purtaţi de simţuri
cum trântorii zboară să împlinească stupul
orice minune presupune un gând

rostesc cu iubire cuvântul cale
singurul vector care pregăteşte cerul
să-mi accepte visele

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porcul şi scriitorii

Porcu-ales dintr-o eroare
Mai demult, şef titular
Peste-albine scriitoare,
Dovedindu-se măgar,
Postul şi l-a folosit
Să aducă-n stup pe-oricine
I-aducea lui un venit
Mascat, sigur, de albine.
Aşa au ajuns aici
Cârtiţa cam... securistă,
Dar şi şoareci şi furnici.
Şi cu-această-armată tristă,
Motivată de tembel
Cu premii sau decoraţii,
Şi-a atins josnicul ţel,
Să câştige-ale lor graţii.
Astfel, când a apărut
Concurentul pe-acest post
Un cal harnic care-a vrut
Stupului să-i facă-un rost

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!