stapana

Cugetarea zilei

În lumea plină de erori
Ridicolul nu se dezminte:
Prostia e, de-atâtea ori,
Stăpână... pe un car de minte.

epigramă de Nicolae Brelea din ziarul "Viaţa Buzăului", nr. 184/2004 (9 decembrie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un aspect al democraţiei

De-o vreme-ncoace-n România
Democraţia e stăpână
Şi merg minciuna şi hoţia
Pe drumul mare, mână-n mână.

epigramă de Elis Râpeanu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea parlamentarilor

Moartea de mi-ar fi stăpână,
Domnul să-şi arate spinii,
Tot dau vrabia din mână
Pentru... pupăza vecinii.

epigramă de Nichi Ursei din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potirele cu pietre scumpe

Când văd superbele safire,
Cânva purtate de stăpână,
Azi încrustate pe potire,
Pricep: sclipesc de fericire,
Că nu mai lâncezesc... pe mână.

epigramă de Marţial din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treburi de prin casă

Când schimb un bec în vreo dulie,
A sufletului meu stăpână
M-asigură cu o frânghie
Şi-mi trage scaunul c-o mână.

epigramă de Florin Rotaru (2010)
Adăugat de Florin Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veioza - definiţie epigramatică

În mângâieri neîntreruptă,
Ea este raza mea stăpână,
Ce-n nopţile târzii m-ajută
Să pot visa cu-o carte-n mână.

epigramă de Vasile Til Blidaru din Definiţii epigramatice - dicţionar culegere (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dărnicia guvernanţilor

Vă zicem creştineşte: Pace vouă!
La noi dreptatea e a tot stăpână;
Doar ştiţi că vă dăm totul cu o mână
Şi vă luăm apoi cu amândouă.

epigramă de Ion Bindea din Alte epigrame (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina (plângând): Mişule! Te rog... (Arătând spre Opinia.) Scoate-o afară!...
Mişu (privind spre Opinia): Nu pot, dragă? Ea e stăpâna noastră! Exponenta naţiunii cititoare!...
Nina: M-am săturat de mofturile impertinente ale acestei exponente!
Mişu (solemn): Doamna este personificarea societăţii civile! Prin glasul ei, întreg poporul plânge...
Nina (smiorcăit): Comportarea acestei femei este scandaloasă! Dă-o afară!
Mişu: Nu se poate! Suntem ziarişti! Trebuie să convieţuim amiabil cu opinia publică...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetatea mult râvnită a fost menită să-şi afle adăpostul într-o zonă ferită şi ascunsă de orice privire aflată la pândă. Şi locul acela este greu de dovedit, dacă stăpâna absolută nu-şi dă acordul. Ea este pitită strategic, sub un munte solid, nu prea înalt şi rotunjit, care înfrumuseţează alcătuirea spiţei femeieşti, căruia oamenii i-au conferit numele lui Venus, zeiţa dragostei, nume plin de promisiuni, armonie şi bucurii nemaiîntâlnite, munte acoperit de o pădure scurtă şi deasă, ca o pavăză împotriva celor care ar încerca s-o cucerească.

Virgil Răzeşu în Mic tratat de deflorare (2009)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentare

Trăiam în bulion, trăiam în fructe,
În dulci latrine cu hârtii murdare,
În untdelemn duceam naive lupte,
Sticlele mele aveau dop de soare.

Iubeam păieanjeni fără ca să-mi pese,
Şi lângă ziduri mirosul de var;
Pe tăvi dormeam alături de mari fese
De piersice roz-albe ce transpar.

Iar perna mea, ca laptele de moale,
Puf de cocor ce zboară-n ea avea.
Piperele cu rangurile sale
Vechi pretendent-au fost la nara mea.

Şi pentru-a-mi fi stăpână şi regină
Peste imperiul vast de lene calmă
În faţa mea creştea ciuperca fină
Cu reverenţe şi cu spori în palmă.

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!