soarta

Soartă, soartă, tu eşti vagă

Soartă, soartă tu eşti vagă
Te alerg de-o viaţă-ntreagă,
Te vreau bună, tu eşti rea,
Te ascunzi de steaua mea.

Eu te fac, eu te consum,
Te las uscată în drum,
Altă soartă se te calce
Dacă nu mă laşi in pace.

Hai tu soartă, şi iar soartă,
Ieşi de la mine pe poartă,
Lasă-mă să-mi văd de viaţă,
Nu fi scârbă de paiaţă.

Am nevoie de noroc
Stropit cu flori de busuioc,
Agheasmă din suflet dulce,
În pat cu el să mă culce

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fatalitate

Soarta veşnic variază
Vibrează şi avansează
Dă tumbe ca o sfârlează
Pe trasee deviază
Pe la curbe derapează
De multe ori agasează
Uneori ne deranjează
Alteori accelerează
Nu odată ne fentează
Soartă de factură brează
Cu lumea asta jonglează
Mai apoi ne derutează
Când destinul sângerează
Pune tălpi şi faultează
Maică soartă soră soartă
Mai deschide-ne o poartă
O poartă sau o fereastră
Cu alura ta măiastră.

poezie de David Boia (17 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

De vrei soarta să-mi cunoşti,
Nu te uita la sprâncene.
Nu te lua după proşti.
Soarta mea e scrisă-n gene.

poezie de Dumitru Delcă (4 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

38

Să zicem că ştii tot... Îţi ştii şi soarta?
Să zicem că vezi clar... Îţi vezi şi soarta?
Să zicem că trăieşti un veac şi încă
Pe-atât mai ai... Îţi poţi cunoaşte soarta?

poezie de Omar Khayyam din Ai clipa doar...
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătut de soartă

în prea scurte momente ne tragem
afară din lanţ şi apoi ne căim
pentru soarta vicleană adusă
în aripi de gândurile triste uşa
zăvorâtă de ghinionul viu

bătut de soartă peste firea furată
la cântarul cu balanţă într-un gest
cochet scufundat în cupa visătorului
vărsată neglijent peste o grădină

cu trifoi cu patru frunze aproape
verzi poate numai o seară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soartă!

Speranţe, idei sau vise,
Sunt de mult, de vremuri ninse.
Au rămas doar nişte gânduri...
Azi, am mulţi prieteni singuri.

Încă n-am pe faţă riduri,
Însă, sunt plină de gânduri...
Ce mai viaţă, ce mai soartă!
Singurătatea mă poartă.

Frumoasele mele vise,
De soartă mi-au fost ucise.
Acum am rămas pe gânduri,
Cu ochii pe-aceste rânduri...

poezie de Georgeta Nedelcu din Cenuşa unui suflet! (15 martie 2001)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arhimede

Cerc pe nisip
desena Arhimede,

cerc de soldaţi
desena soarta;

rază de gând
creiona înţeleptul,

umbră de
lance,
zale de fum,
soarta.

poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Petrescu Mariea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi ştiu soarta

Îmi ştiu soarta pe de rost –
Ce va fi, nu ce a fost.
Pe un cântec de Vîsoţkii
Sufletul mi-l torn din plin:
Triştii, veselii – cu toţii
Hai, muşcaţi versul senin.
Hai, fricosule, ce stai
Pe coada vremii ca un scai,
Cu trupul tot batjocorit –
Eşti încă viu sau ai murit?

Îmi ştiu soarta pe de rost –
Ce va fi, nu ce a fost.
Reuşesc să văd păgânii
Grămădiţi la gura pâinii,
De surâde hrinca, îndată
Ei găsesc că-i vinovată
Chiar de e puhavă şi albă,
Şi-i din grâu de roadă nouă –
Ei socot mireasma-i slabă

[...] Citeşte tot

poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru ***

Nu-mi pasă dacă soarta mea pe pământ
Puţin din Pământ a avut
Si dacă ani de iubire s-au frânt
In ura unui minut:
Si nici mă plâng dacă cei dezolaţi,
Dragă, sunt mai fericiţi decât mine,
Ci că TU suferi de soarta MEA,
Doar un trecător prin destine.

poezie celebră de Edgar Allan Poe, traducere de Emil Gulian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipă limpede

Ţine-mă, în braţe,
soartă,
Mângâie-mi pe frunte,
stele
Şi în ochii tăi,
cu grijă,
Pune-mi, numai peruzele!
Înfloreşte-n piept
iubirea,
Ce din faşă mi-ai promis,
Să îmi depăn
fericirea
Pe aripa ei de vis!
Ţine-mă, în braţe,
soartă,
Legănându-mi clipele
Să găsesc în ele,
poartă,
Pentru drumul limpede!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru (10 noiembrie 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!