robi

Profet

Vamă şi ruguri
încercănate sunt
ninsorile de robi

poezie de Valeriu Stancu din Sinucigaşi de lux (1996)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţă

Aud întruna chiote de hoarde
Şi tropot de cai nepotcoviţi
Şi plâns sfâşietor de robi izbiţi
Cu bice lungi de foc şi cu joarde.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care a re

parat centrala termică
a intrat frontal în prob
lemă de fizică
foloseşte ace de mărimi
diferite utilizări
face acu
punctură şi puncţii
febra centralei scade
strânge un şurub la o pla
că trebuie în
şurubat un robi
net (!?) - centrala termică tu
şeşte şi după o scurtă răz
gândire porneşte -

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supuşi

Cu privirea închinată străbatem pas cu pas anii amorfi
Şi ipocrit îi zâmbim superiorului.
Se scurge pe craniu supunerea naivă,
Iar limba se frământă să spună ce-o să simtă.

Dar n-o face...

Algia te roteşte departe de alţi robi,
Căutând ca în minus să te încarce.
Mai departe, pas cu pas lungeşti căderea.
De ce?

poezie de Maria Neski (22 iulie 2021)
Adăugat de Maria Neski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afix

mă simt unic
şi aerul monoton îmi surâde sub barbă

mă tatuez cu Harran
în Siria simt gustul uscat al amarului
fug către nicăieri
fiasco fără precedent

imnuri creionate în soare
amidonul cutreieră prin vălătucul inimii
monogenist

retragere în abis
culorile tresar în doi-pe-doi
ramurile nu mai sunt tinere

noi
robi ai robelor elegante
prea bătrâni

poezie de Andrei Surugiu (31 iulie 2012)
Adăugat de Andrei Surugiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afrodita

În hău de mări, bătute de furtună,
La pieptul spumegatului talaz,
Prinzându-i gingaş, braţul de grumaz
Dormea seninul ca un fulg de lună.

Seninătate, zbucium, împreună,
Uniţi de sorţi pe-al apelor podghiaz,
Născură, robi aceluiaşi extaz,
Nemărginirea, floare de genună.

Şi haosul gemu de fremătare,
Când cea dintâi semeaţă-ntruchipare,
Vis cald! Femeia, amforă de slavă,

Zbucni legănătoare şi suavă,
Vrej de senin cu fruntea-n sârg de stele,
Din zvârcolirea undelor rebele.

sonet de Artur Enăşescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecouri de singurătate - II

Vidat
De-atâta concentrare
În psalmi
Sufletul a îngenunchiat!

Plăceri de lume
Nu mai au răbdare
Sub cerul orb
Şi înnorat!

Aruncă
Zarurile fluide
Cei peste noi stăpâni:
De dor e fiecare rugăciune!

Doamne,
Nu îngenunchia şi Tu!...
Noi mai avem în Tine şansă:
Eşti Ruga de A Fi şi a spune NU!

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clăcaşul

I

Oh! legaţi pentru vecie
De pămîntul unde stăm,
Plătim vecinică chirie
Şi pe apa care bem.
Nu avem nimic al nostru ;
Tot în preajmă e străin!
Venim rupţi din lucrul vostru
Şi dăm peste-al lipsei chin.

Ca un dobitoc de muncă,
Ca copaciul roditor,
Ca rodirea dintr-o luncă
Voi striviţi pe muncitor.
El şi fiii, şi soţie,
Boul, vaca şi viţei,
Toţi sunt zestre pe moşie:
Robi ai muncii, robi ai ei.

[...] Citeşte tot

poezie de Cezar Bolliac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vreţi să fiţi stăpâni

Dacă vreţi să fiţi stăpâni
pe ale voastre soarte,
Treziţi-vă români!
"din somnul cel de moarte".

Slugoii din parlament
vă manevrează constant.
Vă vor robi la Occident,
sau v-aruncă în neant.

Vă vând viaţa, vă vând ţara.
Vă lasă fără bogăţii.
Numai înduraţi ocara!
Luptaţi-vă pentru copii!

Păstraţi România Mare
de la Nistru până-n Tisa!
Arătaţi c-aveţi onoare!
Aşa cum străbunii zisa.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre animate

Cobor în game grele, nu mai ştiu să cânt
Şi nici măcar un zâmbet nu-mi mai amintesc.
Străbate anotimpuri gândul meu înfrânt
Şi-ntrebări născute de-atâta nefiresc.

Umbre animate în joc actoricesc,
Crispate, sub bagheta Unui-Nevăzut;
Luminei robi vom fi ce se aerisesc
Cu zboruri bănuite în necunoscut.

Nu peste mult purtând păcatul peste mări,
Cum păsările miresme de bucate,
Încremeniţi în viscole de abdicări,
Vom fi doar umbre cu ochii plini de moarte.

poezie de Stelian Platon (17 noiembrie 2012)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!