revers

Miracol în revers

Din când în când
avem nevoie de un miracol în revers
care să despoaie limbajul,
să-l suspende
pentru un minut:
doar paharul cu
vin în el –
un refuz sacramental
adresat multiplicării,
revendicând
o singură pâine
şi un singur
peşte alături.

poezie de Kay Ryan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inscripţie pe zidurile Romei

Medalie cu un revers cumplit:
Aceleaşi mâini dărâmă ce-au clădit.

distih de Pierre Corneille din Din epigramiştii lumii, mică antologie (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În privinţa tirurilor razante, de sus în jos sau directe, a focurilor colice, în şir sau revers, englezii, francezii, prusacii nu mai au nimic de învăţat; dar tunurile lor, obuzierele lor, mortierele lor nu sunt decât pistoale de buzunar pe lângă formidabilele maşini de război ale artileriei americane.

Jules Verne în De la Pământ la Lună
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantome de mătase

Speranţe rătăcite sculptate-n abanos,
Udate pe furiş cu lacrimi efemere,
Dorinţe plămădite în suflet dureros,
Speriate-n taină plâng ascunse în tăcere.

Iluzii spulberate de-al vieţii tainic mers,
Cavou de mucegai pe sufletele arse,
Medalii ruginite pe faţă şi revers,
Ca plată risipind fantome de mătase.

poezie de Ioan Gelu Crişan
Adăugat de Ioan Gelu Crişan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reversul clipei

Stă timpul doar o clipă-n margine de gând
pe un segment vrăjit al curbei directoare,
desprins dintr-un trecut care-a sosit flămând
să-mbrăţişeze-n prag prezentul care moare.

Din margine de vis mă-ntreb nedumerit
de nu cumva s-a rupt, cu clipa ce dispare,
chiar universul sfânt pe care l-am clădit
să te păstrez în gândul meu nemuritoare!...

Dilema timpului mă doare tot mai mult:
- există un revers al clipei trecătoare?...
Când vin regretele în cuget să le-ascult
Nu timpul ce se-ntoarce mi-le aduce-oare?!

poezie de Corneliu Neagu din Timp şi destin
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cantos

Fără reverberaţii, mi-e cântul trist şi sloi,
Nu mai am sentimentul de sfâşiere, pur,
Iubirea noastră, tragic, s-a subţiat sub ploi,
Tandreţea, fulger negru, s-a stins pe cerul sur…

Plutim în anotimpul ce sângeră-n hârtie,
Desperechiaţi şi tragici, familie de cocori,
Ce pieptul, pentru pui, cu ciocul şi-l sfâşie,
Sfârşind în răstignirea de spin din sicomori.

Petalele în sonuri ce amintesc de moarte
S-or sfâşia în somnul topit în curcubeu
Şi ziua-n ochiul nopţii s-o săvârşi, departe
De putred, scurs spre tine, străinul ochi al meu.

Iubito, alte aripi vor arde-n depărtarea
Nedespletirii-n drumuri, ce nu are revers,
Şi valul disperării s-o prăbuşi în marea
Înneguratei lacrimi, ce o strivesc în vers.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Jorz
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promit să fiu cuminte (răspuns poeziei scrisă de Liliana Trif şi Ion Grigoraş)

În mine ard zăpezi de sentimente...
Sunt o Sahară cu un dor ardent,
Vânturi îmi sting văpaia din visare
Şi tâmpla, cu un aer inocent,

Mă-nvăluie în zdrenţe de lumină
Şi ţurţuri vii îmi sfârtecă privirea,
Aş vrea, iubite, să mă ţii de mână,
Să penetrăm tăcut nemărginirea.

Eşti îngerul de foc ce se dizlocă
Din infinitul pur de peruzea,
Te-aştept să treci, căci îmbrăcată-n robă,
Sunt avocata celei ce te vrea.

Zvâcneşte ca un foc în şemineul
De-atâta vreme neînduplecat
O inimă învinsă, părăsită,
Ce te-a iubit necondiţionat.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!