pragul casei

Pragul casei

stau şi ascult
plânsul ploii
strigătul vântului
si regretele toamnei
care-si adună
tot ce mai are
prin gradini
va pleca curând
ramuri negre
de pomi
se apleacă
spre frunzele căzute
incercând o consolare
norii cenusii
se intind ca o pânză
acoperă cerul
si inima mea
uitată
in pragul casei
de la ţară

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

în pragul casei -
altă mască pe faţa
urătorului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fii un felinar,
O barca de salvare,
O scară.
Ajută pe cineva să-şi vindece sufletul.
Păşeşte dincolo de pragul casei tale
Ca un stăpân.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avort

cu braţele
cu pumnii strânşi
via
o smulg din pământ.

gata îi tiparul rochiţei
îi gata
îmi strigă, din pragul casei, femeia.

poezie de Alexandru Draganoaia
Adăugat de Alexandru Draganoaia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte într-o tavernă

Numai eu în tavernă –
Amar şi închistat în singurătate
Sub lampa rece clocesc trecutul;
Rătăcită, o gâscă sălbatică-mi alungă somnul.
... Trezit de cu zori dintr-un vis ceţos,
Citesc, un an mai târziu, ştiri de acasă –
Rememorez luna ca un fum gălbui pe fluviu
Şi o lotcă trasă la mal acolo, în pragul casei mele.

poezie de Du Mu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lampa nupţială

Îţi ofer bucuria de noapte:
Gâturi de verdeaţă
Scrijelind visuri.
Năframe solemne pornesc
La gândul gratiilor
Ce zădărnicesc vocile pieptului.
Dorinţele ies din jocul de gene.
Lampa nupţială
Cuprinde ciudat pragul casei
Unde zorii stropesc lumea
Cu laptele iubirii,
În salonul,
Cu miere din extaz
Se prăbuşeşte urletul închipuirii.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

calc căzut în mine, în nelinişti pe o frunză de timp ruginită
descopăr un pom, o pasăre, o toamnă întârziată, liniştită

calc pământul negru, afânat, mirositor şi lung privesc un nor
descopăr că totul este ceva, ce demult am uitat să văd şi toate dor

calc pragul casei bătrâneşti şi mă opresc în tinda, bătrână, veche
descopăr ani mei, în pereţi, în şopronul casei, în pridvor şi-n vetre

calc drumul pădurii pieptiş, urcând acolo sus în poiana vieţii mele
descopăr ca o imagine fugară, în ceaţă, pe tine iubirea mea fierbinte

calc drmul vieţii uitâdu-mă înapoi, plecând pe drumul sorţii mele
descopăr o amintire, un tablou, un sân, un gând, drumuri multe

calc cu privirea îndreptată inainte şi te caut în mare de mulţime
descopăr după un timp că te-am găsit demult şi eşti acasă, la mine

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pragul durerii 2

Trec pragul
durerii
în vara asta
PARANOICĂ...
o nouă pagină
voi începe...
fără răni în
suflet
fără să mai
intru cu
capul în perete...
Probabil toată
viaţa mă voi
închide într-o
celulă virtuală...
crispat şi în acelaşi
timp liniştit
în faţa unei
pedepse fără de
sfârşit

[...] Citeşte tot

poezie de Nicholas Lungu‎
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Experiment

Experiment de stare de urgenţă
Pe fluturi, porumbei şi pe lăstuni,
Umblând la fondul meu de inocenţă
Pe care îl păstram pentru minuni.

Mileniul ce se-ncheie în demenţă
Ţi-aduce iar în pragul casei huni
Trăgând strămoşii înşişi de perciuni
În jalnica, din jur, indiferenţă.

Privirea-mi întâlneşte-un zid de ură
Pe care să-l mai sparg nici nu am chef,
Gândul se-nchide-n sine ca-ntr-un seif.

Prietenii-mi vorbesc cu câlţi în gură
Şi frica le e scrisă pe figură,
Li-i masca groazei bazorelief.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa, un poem de iubire

Când treci pragul casei
"te iubesc!" vreau să auzi
şi când paşii ţi-i porţi prin toamnă
fiecare pom să-ţi de-a bineţe
cu un "te iubesc!".
Pe scările urcuşului zilnic
"te iubesc!" să-ţi răsune în urechi.
Şi în faţa ferestrei lovite de ploaie,
când ochii ţi-i vei clăti
vei afla cât pot eu iubi.
Nu, nu sunt în cărţile păstorite,
Sunt aici, la tine în minte!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!