pocăinţă

pocăinţă

Pocăinţă. Slujitorul şi însoţitorul credincios al Pedepsei. Este de obicei manifestată într-un grad de schimbare care nu este discordant cu continuitatea păcatului.

definiţie aforistică de Ambrose Bierce din Dicţionarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pocăinţă înainte de alegeri

Lipicios ca o ventuză,
Transparent ca o meduză,
De ce-a "fost", abil se scuză...
Votul... îl arde la buză...

epigramă de Constantin Enescu (14 decembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pocăinţă

A condus maşina beat,
S-a trezit în gips blocat...
De durere acum "rage"...
- Capul face... capul trage...

epigramă de Constantin Enescu (noiembrie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XIII

Eram în capul scării de-unde vine
că muntele se-mparte-a doua oară,
pe care,-urcând, se vindecă oricine.

Şi tot aşa un brâu şi-aci-ncunjoară
întregul deal, ca-n prima-ncingătură,
atât că arcu-i mult mai strâmt scoboară.

Nici umbre-aici nu vezi, nici o figură;
păreţii lui şi golul drum întreg
asemeni sunt cu-a stâncii faţă sură.

— "De-oi sta s-aştept popor ca să-nţeleg
ce drum să iau, mă tem, Virgil vorbit-a,
că prea târziu voi şti ce drum s-aleg."

Spre soare-apoi şi-a-ntors nedumerita
privire-astfel că osie-a făcut
din dreapta sa, iar stângii-i dete-orbita.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!