picura

Picura ploaia

Picura ploaia,
Pe trupu-ti ud si-nlacrimat
Picura ploaia,
Si ai plecat.

Si trupu-ti sincer
In apa se destrama;
Ma sint stingher
Si azi mi-e teama!

Te simt aproape
Te vad zimbind,
Pe-ntinse ape
Rar clipocind.

Hai vino iar
Sa fim din nou un vis
Acum macar
In ploaia paradis.

[...] Citeşte tot

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec

a tăcea tăcând tăcere
picură pe buze miere
se topeşte ochiul piere
pierde gândul din putere

a tăcea tăcând tăcere
picură pe buze fiere
nu ştii dacă e durere
poate-i vis poate-i plăcere.

poezie de Alexandra Theodora Oprea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preludiu

În fund de peşteri, picură de veacuri
Tăcute lacrămi, ce mereu se mână
Spre albele misterioase lacuri,
Şi din adâncul lor răsar fântână.

Fântâna rece gâlgâie din stâncă
Şi răspândeşte unde de răcoare:
Pădurei verzi dă vocea ei adâncă,
Câmpiei triste sălcii plângătoare.

Aşa în suflet picură cu-ncetul
Viaţa, ceasuri de melancolie:
Fântână clară, murmură poetul
O, de demult uitată poezie.

poezie clasică de Duiliu Zamfirescu (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depresie

roşu...
în bucătărie,
pe gresia albastră,
o pată de sânge.

sânge...
în baie,
în cada de fontă,
picură rosu.

iubire...
în suflet,
pe cerul gri,
un soare palid.

moarte...
în cimitir,
pe crucea de marmură,
picură ploaia.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurelian Nicolaică (septembrie 2008)
Adăugat de Aurelian Nicolaică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picură lumina...

Rănile mele
sunt ca nişte cărări pustii
au învăţat să zâmbească
la fel ca un răsărit
pe turnul unei biserici
în zi de duminică

genele însîngerate
au devenit curcubeie
după ce toate ploile au trecut prin mine
ca o coasă prin iarba crudă
pentru a face drum unei mirese

în fiecare clipă rup cu dinţii din viaţă
şi-atunci inima îşi mai pune un petec
din care picură lumina...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În stropi grei picură secunde - Gazel

În stropi grei picură secunde
Iar clipa stă să se afunde.
Ceasornicele lumii toate
Îşi bat în gură limbi rotunde.
Tot timpul se rostogoleşte
Te-ntrebi de ce, te miri pe unde.
Ai vrea un colţ al tău pe lume
Dar n-ai să dai de el niciunde.
Neantul se iveşte-n zare,
Nemărginirea te pătrunde.
Păşeşti grăbit pe cai astrale
Cu gânduri 'nalte şi profunde.
Dar nemiloasa clipă trece-
Nu poţi de ea a te ascunde...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minutul picură...

Minutul picură dezolant pe frunze,
pădurea se suflecă pregătindu-se de toamnă.
Toate înfrângerile din vară
le adun într-un morman,
din care aleg poeme.
Unele metafore de cerneală
se transformă-n lilieci,
bântuindu-mi nopţile,
altele îmi întorc paşii pe cărarea arsă.
Un şir de cuvinte mişcă gândul
şi-o rază buclată de soare
urcă pe glezne
rupând un lanţ crepuscular,
intrat până în oase.
Zilele cad una câte una,
o frunză vulnerabilă se prăbuşeşte în inimă.

poezie de Oana Frenţescu din Copacii aleargă odată cu mine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinspre albastru picură a ploaie

Dinspre tăcere fluturi desenează,
Cu-aripe moi, ascunse orizonturi
Şi curcubeie care-mi descifrează
Pinul ascuns... din risipite conturi.

Excentric alb, prin visele rebele
Parfumul răsăritului... persistă,
Amestecat cu pulbere de stele
Şi c-o ispită veşnic... fantezistă.

Provocator... te-nvaţă menuete
Pierdute-nspre amurgul inegal,
Ce-alunecă... în părul unei fete
Şi-n aşternutul ca un madrigal.

Dinspre albastru... picură a ploaie
Răstălmacind aducerile-aminte
Şi aşteptând destinu-ntr-o odaie,
Tăcută, drăgăstoasă şi fierbinte.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna ce-mi picură din buze

aici mi-am regăsit sălăşluirea
într-un binecuvântat cuvânt
scrijelit în colţuroasa piatră-mormânt

aici zac eu
în teama nedefinită ce mă ţintuieşte-n umbre
povestindu-mi iubirile trecute
ce le-am uitat pe buze

atârn voinţa de-a trăi
în mormanul de necuvinte
şi rând pe rând plâng
plâng din mine tăcutele frunze-
iubirile trecute ce le-am uitat pe buze

aici zac eu
impetuos portret cu aură de suflet dezgolit
de patimi desfrunzit
lipesc din noianul de frunze câte-o toamnă

[...] Citeşte tot

poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (2016)
Adăugat de Stelu Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din tavanul mansardei divine

mă picură plâns de fulgere aprinse
instrumente în care suflă pustiul

poezie de Eleodor Dinu din Stele de catran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!