pecete

Caverna

Mârşăvia neputinţei
Se roteşte în inimă
Până când
Limba româna
Devine pecete
Paşaportului
Dintre fraţi.

În care parte
A cavernei
Se ascund silabele
Sistemului
Eclipsat
De-o posibilă
Urmă
De materie
Primară?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria

Pecete este istoria
Cu mii de feţe
De la Troia
Încoace şi mai încolo
E ca un cal troian
Dar din ăla de dar
Şi rânchezată
Concomitent
În toate
Limbile pământului
Ea nu va face
Nicicând reverenţe
De aceea haideţi
S-o făurim cu fast.

poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această zi... de Valentin

Această zi... de Valentin
E dintr-un calendar străin
La noi... iubirii-i e pecete
Seducătorul Dragobete.

Acel fecior român, fireşte,
Ce visele ni le-ncălzeşte
Cu-al său năucitor surâs,
Deci Valentin e doar un Fâs.

pamflet de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia-mi acele buzişoare [Take, O, take those lips away]

Ia-mi acele buzişoare
Ce-au minţit fără sfială;
Şi-acei ochi, ca zorii care
Dimineaţa o înşală!
Doar de-al meu sărut mi-e sete
Adu-mi sărutarea dusă;
Pe iubire o pecete
Ce zadarnic a fost pusă!

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri din...viitor

Pe drum,
viitorul m-a primit
în braţele sale.
Bucuria întâlnirii
înflorea
pretutindeni
nuferii.
Poveştile tale
cu iz de mânăstire
linişteau
bătăile inimii.
A urmat
sărutul pecete,
dulce izvor,
aprigă sete.
Însuşi Dumnezeu
ne-a mângâiat
creştetul
a mulţumire.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mângâiat-ai auzul
cu versul Tău azi...
un vers reşoptit
de vânt unei frunze,
ce-n aer, şi-n apă,
în cuget, şi-n buze
tresaltă-n fiorul
pe care-l înalţi...
şi iarăşi cu tremur
se poartă pe inimi
- o sfântă pecete
de joc şi visare
de a gândului taină
o-mbracă în Soare

poezie de Elena Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tămâie de heruvimi

Păşesc singur cu teamă
Să nu te trezesc,
Si nu te găsesc pe laviţă,
Am uitat să uit si innebunenesc...

Ai plecat pe o stea
Pe un cer dor
Din noaptea mea
În şemineul umbrelor,

Rătăcit în scântei
Imprăstiat de un vătrai
Rămas pecete pe ceara inimi
Cu buzele tămâiate de heruvimi..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cină

seara ne aşezăm
împrejurul meselor
fiinţe blajine şi prăfuite
cu buze palide
împărţind firmiturile zilei
în porţii egale

fiecare farfurfie
trece din mână în mână
ca o pecete a sărăciei
sigilându-ne
renunţarea

cel mai flămând
rămâne ultimul
să-şi savureze în tihnă
dumicaţii
şi prăbuşirea.

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vătrai venin

Redus la tăcere de un cui de gând
Privesc lumea cu gust rânced..
Scaunul îmi este de piatră
Un foc ce arde intr-o vatră

Si un vătrăi ce mie pecete
Imi arde trăiri pe tâmple
Lăsând in urmă catacombe
Pline de şerpi şi hidre..

Mă las invăluit cu plăcere
Veninul e si moarte si putere

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceas ocolit

Pecete e sărutul de sânge ars pe buze,
cu şoapte fugărite în noapte ca jivine,
în loc de nuferi marea se joacă cu meduze
şi atât spaţiu rătăcit în timp se întinde pân' la tine.

Drumul gâfâie în praf neştiind tu de unde vii
în paiete iarba tresare aprinzându-şi licurici,
numai pe unde au mai trecut paşii tăi cei mici
din care a rămas doar ecoul cu rezonanţe arămii.

poezie clasică de Stephan Roll
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!