nevroza

Nevroza de iarnă

Alb argintiu izvorăşte din cer
Se reflecta atât de negru în mine
E rece, pustiu, mort şi efemer
Ca nevroza ce zace în tine.

Iubito, urăşte-mă înainte de a mă îngropa,
Căci acum ma duc din iubire...
Inexorabil destin avut-am îndupleca,
Zâmbesc, murind pentru ce am ştiut sa fac mai bine.

Tu, demon angelic, sfântă profanată,
Organic te-ai acostat de eul meu,
Am edificat drumul inimii pentru Afrodita-ntruchipată
Şi ai coborât-o pe Artemis de la cel mai puternic Zeu...

Decor mortuar se-aşterne afară
Surdina si vuiet de morţi dezgropaţi
Şi ninge, iar ninge şi ninge-ntr-o doară,
Voi, suflete calde va văitaţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Xander Ela
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevroză

De vrei să nărui fresca femeilor streine,
Şi să trăim o clipă nevroza mea măiastră,
Îţi voi turna fiinţa în plăsmuiri senine,
Dând sufletului aripi de pasăre albastră...

Dând gândului să scrie cântări imaginare
Şi-auzului să prindă poeme negândite,
Vom respira parfumul planetelor bizare,
Cu păsări de lumiă şi flori însufleţite...

Şi când vei fi făptura închipuirii mele,
Când infinitul însuşi va fi spre noi deschis -
Voi îngropa şi timpul, şi spaţiul dintre stele
În forma cea din urmă a straniului meu vis...

poezie celebră de Claudia Millian-Minulescu din Antologia poeziei simboliste româneşti (1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi esti nevroză

Pedeapsa mea va fi uitarea,ingenuncheat ti-o pregatesc,
Va fi suprema mea jignire,fata de tine,adorato,
Silit sa imi retrag iubirea ce zi de zi ti-am acordat-o,
Iti voi plati si aroganta si tot capriciul tau prostesc.

Ma pregatesc de lupta surda ,ce eu cu mine o voi da,
Nu pot sa ma comport cu tine,de parca nu ai nici o vina,
Cand tu te joci de-a viata noastra si-o calci in talpi ca o straina,
Cel mai cumplit o sa te doara,cand va veni uitarea mea.

Cu capu-n pumni,croiesc proiecte si uit instantaneu proiecte,
Ma otraveste amintirea si mor cu fiecare doza,
Acum,probabil,despartirea iti pare o paranteza roza
Si toate-aceste insistente,tu le califici ca abjecte.

Eu dau porunca mintii mele,sa uite-aceste subiecte,
Dar,vai,tu-mi esti zidita-n creier,neiertator ca o nevroza.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de IngridM
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevroza iernii

Ninge apocaliptic
Pot reda doar scriptic
Nihilismul ce-l simt

Negură diabolică
Discuţie polemică
Despre paradis

Orizontul a ingheţat
La fel ca teama de păcat
Doar izvorul lui Narcis, nu!

Gandul metafizic
Mă imbolnaveşte psihic
La ce să mai sper?

poezie de Călin Ciprian Cugerean
Adăugat de Călin Ciprian Cugerean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevroză de beton armat

Un scriitor, un oarecare,
cu multă operă-n lucru,
înjură trecători pe corso la promenada literară,
mai abitir ca o nătângă.
Momentul lui de revelaţii,
deschiderea spre idei noi,
apune peste zări urbane cuprinse de beton facil.
Apoi, pe lămpile uitării,
chitara rece de oftat,
ucide înfiorarea mării de la atâta înjurat.

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artizanul aparenţei

Te visez în versuri
dar te simt în proză
iubirea-ţi eresuri
creşte într-o roză

Te visez şi-n proză
noapte fără număr
stele-n supradoză
iar îmi pui pe umăr

Iubire fără număr
tu visezi eresuri
eu abia de-ţi cumpăr
c-un vis două versuri

Să te-adorm în proză
a naibii nevroză

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 ianuarie 2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevroză

Afară ninge prăpădind,
Iubita cântă la clavir, --
Si târgul stă întunecat,
De parcă ninge-n cimitir.

Iubita cântă-un mars funebru,
iar eu nedumerit mă mir :
De ce să cânte-un mars funebru...
Si ninge ca-ntr-un cimitir.

Ea plânge si-a cazut pe clape,
Si geme greu ca în delir...
În dezacord clavirul moare,
Si ninge ca-ntr-un cimitir.

Si plâng si eu si tremurând
Pe umeri pletele-i resfir...
Afară târgul stă pustiu,
Si ninge ca-ntr-un cimitir.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul fotografului îndrăgostit

Aş vrea, iubito, să-ţi fac poză,
Cu ochi-ţi rimelaţi în tuş!
Deşi aduci cu o batoză,
Eu tot mă gudur ca Lăbuş.

O să mă pască o nevroză,
De mă respingi seara-n culcuş.
Aş vrea, iubito, să-ţi fac poză,
Cu ochi-ţi rimelaţi în tuş!

N-oi fi tu cea mai rară roză,
Cu sânii-ţi cât un derdeluş.
Nu mai poza ca o mimoză,
C-am să muncesc şi la retuş!
Aş vrea, iubito, să-ţi fac poză!

rondel de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urcuş pe Golgota

mi-am pierdut inocenţa în carul cu fân
când urcam Golgota într-al lumii convoi
ce mult aş fi vrut copil să rămân
să nu îmbătrânesc pe drumuri de noroi.

ce mult aş fi vrut să miros a roză
ca pielea de copil neprihănită
să nu simt niciodată starea de nevroză
cu privirea de stâncă lipită.

urc precum Sisif o piatră pe munte
dar mereu se prăvale cu mine
sudori de gânduri alunecă pe frunte
nutrind cu toată forţa o schimbare în bine.

urc pe Golgota crucea grea în spinare
în vârf e Dumnezeu să îmi dea alinare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În grădina vieţii

în grădina vieţii eu mă simt o roză
împletită în cunună cum nu s-a prevăzut
nu sunt spinoasă nu sunt o mimoză
în leagănul angelic mereu am şezut.

soarta mea se-ndreaptă spre apoteoză
poeţi şi filozofi în lume am văzut
în grădina vieţii eu mă simt o roză
fericită că în bezne nu am căzut.

mulţumescu-ţi Doamne m-ai scăpat de nevroză
am tâmplele albite în mod neprevăzut
cuget în noaptea luminată de veioză
la îngerii albaştri care au decăzut.

în grădina vieţii eu mă simt o roză
împletită în cunună cum nu s-a prevăzut

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!