lapsus

Lapsus

Am făcut parte
Dintr-o procesiune
Spre Guadalupe?
Sau am citit undeva despre o
Procesiune spre Guadalupe?

În orice caz, asupra mea
A avut efect.

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapsus poeticus

Un poet care nu scrie
E ca o viţă de vie,
La ceas de toamnă târzie,
Cu struguri plecaţi să fie

Vin;
Chin
Din
Plin.

Un poet ce nu compune
E ca un prun fără prune,
Ce-au plecat să fie bune
De băut... Cum i se spune?

poezie de Marius Robu (6 septembrie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De 1 martie

Aş vrea, în plină sănătate,
Să am un lapsus trecător,
Aş vrea, cumva, dacă se poate
Să uit că-i zi de mărţişor.

Şi-n crezul meu de biruinţă,
Eu, calculatul la centimă,
Să văd în orice cunoştinţă
Numai femeia anonimă.

Să uit, să nu mai ştiu nimica
De Mimi, Tanţa sau Rodica
Şi orice nume feminin.

Şi să declar, ca să se ştie,
Că m-a lovit o amnezie
Şi-abia la toamnă îmi revin.

sonet epigramatic de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul vieţii

Viaţa e-nflorire şi apus,
Un regret poetic nesfârşit,
E o rafinare spre zenit,
Din nadirul punctului opus.

Coborâre e, de jos în sus,
Timp fatal de-a pururi însuşit,
Zâmbet e şi plânset tânguit
E un lapsus într-un gând nespus...

Viaţa e alee pentru îngeri,
Calea adevărului spre moarte,
Viaţa e atuncea când tu sângeri,

E un pocker tern, cu chinte sparte,
În războiul caldelor înfrângeri,
Demon e, ce-mparte şi desparte!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi plac numerele pare

Când am să dispar,
am să-ţi lipsesc?

Cât...
o spargere de val?
un coup de foudre accidental?
Cât...
un coşmar demult uitat?
refren obsedant?
Cât...
un fulg răzleţ topit pe buză?
doi paraziţi pe-o frunză?
Cât...
sărut fugar pe coada ochiului
rămas uimit?
ce-apoi se simte părăsit?
Cât...
tăcerea ce amplifica tunetul?
beţia de precede ţipătul?
Cât...

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocabular...

... arealul şi timpul, pe care ne întindem fiecare amprentă,
sunt sigur dependente de bagajul limitat, purtat cuvinte în sine,
ce odată dacă s-au parcurs, ar fi, fără un alt izvor, epuizate,
s-ar duce orice orizont, apare un fel de neputinţă aparentă;
nu te mai satisface anturaj ştiut, plictisitor, unde nou nu mai intervine...
e simplu, lipsa de limbaj, un lapsus de comunicare devine sursă de alieri uzate...
straniu, pare-se că există, când promovăm de regulă un "arar",
o lume-individ, ce singurul se vrea, îşi omorând seamăn, din lipsă de... vocabular.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 ianuarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i viaţa noastră?

Ce-i viaţa noastră? Un joc continuu al unor sentimente.
Desfătarea noastră? Muzica divizării – pe clase, sortimente:
Pântecele mamelor sunt nişte case pe care le dor pereţii,
Acolo noi ne-înveşmântăm pentru scurta comedie-a vieţii.

Pământul e scena, iar Cerul spectatorul care de sus
Vede cum jucăm, cine-şi cunoaşte rolul şi cine are lapsus.
Mormintele care ne apără de soarele fierbinte, metal topit,
Sunt asemeni cortinelor care cad când piesa ia sfârşit.

Odată făcut rolul, urmează odihna mare, de pe urmă,
Şi-atunci murim definitiv, pe bune, nu în glumă.

poezie de Walter Raleigh, 1552-1618, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul dus

E gândul, câteodată dus, un arhipelag de plauri plutitori
Şi, te strecori în caiac strâmt, îţi părăsind banchiză
Golit şi de veştmintele udate-n lacrimi... doar valiză,
Plină ochi cu idei, păzite de-alţi atâţi înotători.

De atât uscat nu mai e chip de limpezirea minţii,
Înnămolită adânc de aluviuni depuse, vechi canoane,
Netezind, ce-au rămas speranţe în fante, canioane,
O bilă... aruncată la întâmplare, uitând-ţi până şi copii, părinţii.

E parcă-n lapsus timp, înceţoşat ca-n nesfârşit muson
Se revărsând peste orice diguri, inundând şi ultime tranşee...
Rămas doar istmul, ce-ar lega, absent, de-un fir de fee...
Te trezind brusc... de-un şuşotit, din femininul de-un uitat bluzon.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!