jucariile

Jucării

Noi, care suntem îngrozitor de mari,
Care n-am mai căzut pe gheaţă
Dintre cele două războaie,
Ori dacă din greşeală am alunecat vreodată,
Ne-am şi fracturat un an,
Unul din anii noştri importanţi şi ţepeni
De gips...
O, noi, cei îngrozitor de mari
Simţim câteodată
Că ne lipsesc jucăriile.

Avem tot ce ne trebuie,
Dar ne lipsesc jucăriile.
Ne e dor de optimismul
Inimii de vată a păpuşilor
Şi de corabia noastră
Cu trei rânduri de pânze,
Care merge la fel de bine pe apă,
Ca şi pe uscat.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senryu

zornăie un lanţ -
jucăriile cu clovni
sperie lumea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Jucăriile nu le-am luat în serios.
Doar jocurile.
Aduceam de afară
buchete mari de nebunie
necunoscută.
Deveneau periculoase
ca o mare furtunoasă.

Iar marea mă iubeşte
ca pe o fereastră spre nisip.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme

Stăm paznici la aceste ape,
Unde ne-au căzut jucăriile
Şi nimeni nu vine să scape
Ascunse-ne bucuriile.

Ne-au crescut şi bărbi de aşteptare,
Ca piticilor dintr-un basm oarecare,

Ne-au fulgerat pe creştet stele,
Că teamă ni-i cu armele-n răstele.

poezie clasică de George Drumur din Suflete în azur (1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agonia

faţă în faţă metereze,
archebuze şi baliste
care flutură batiste
din ţinuturi calabreze

acareturile mixte,
jucăriile chineze
dorm cu simţurile treze
şi visează ametiste

gândurile prind să sape
nopţile un alt prăpăd
oamenii doar nu mai văd
din mulţimea de atrape,
agonia lor hibridă
dintr-o nouă atlantidă!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi ne jucăm

de-a mersul la înmormântare
stau pe roze şi strănut
regulamentar câteva secunde
aşa a făcut şi defunctul
înainte de plimbarea
cu izoleta
jucăriile cu viaţa s-au uzat
s-au cariat ciupite
de coronavirus
astăzi ne jucăm de-a mersul la funeralii
suntem numai opt persoane
conform ordonanţei ajung
pentru un om mort

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima zi de grădiniţă

Ce minune de fetiţă
Pleacă azi la grădiniţă
Să se joace, să înveţe,
Să asculte de poveţe!

S-a sculat tare devreme,
De săpun nici nu se teme.
Pantofiorii ei cei noi
O aşteaptă amândoi

Să o poarte sprintenei
Unde-s alţii ca şi ei.
Jucăriile, deodată,
Spun: "La revedere, fată!"

O sărută şi bunicul
Şi mămica şi pisicul.
Ce minune de fetiţă
Pleacă azi la grădiniţă!

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Papucul păpuşii (2001)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucariile celui cuminte

Un copil, cand jocu-i place,
Toata lumea joc ii face.
Iar el toate le pricepe,
Si cu ele-un joc incepe.

Floarea zice: Opreste-ti pasii!
Prinde-ne! zic fluturasii.
Catelusul si el vine:
Hai si joaca-te cu mine!

Patru roti de la trasura striga:
Iute alergatura!
Toate asa, cu drag, il cheama
Si el vesel ia de seama!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să mă întorc în trecut

când a fi ameţită însemna doar o piruetă
când tata era singurul erou
când dragoaste însemna îmbrăţişarea mamei
când umărul tatălui era cel mai înalt loc
de pe pamânt
când duşmanii tăi cei mai înverşunaţi erau fraţii
când singurul lucru care putea să doară era
genunchiul zdrelit
când singurele lucruri sfărâmate erau jucariile şi
când la revedere însemna doar până mâine.

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luaţi unul acasă pentru copilaşi

Stau pe-un strat de paie după sticla transparentă,
Pitite printre cotoare, boluri mirosind a clor...
Fără umbră, fără iarbă, într-o somnolenţă-atentă –
Mamă, ia unul acasă să-l păstrăm în dormitor.

Jucăriile cu viaţă-s ceva nou – dar, iată,
Se uzează prea curând, parcă-ar fi roase de carii.
Vai, pregăteşte o cutie, pregăteşte o lopată –
Mamă, astăzi ne jucăm de-a mersul la funeralii.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!