incoronat

Cu virusul obişnuit,
Când m-am luptat, l-am biruit;
Dar cum să lupt şi cum să-l bat
Pe virusul înCORONAt?

catren de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leul – poem diamant

Încoronat
în junglă
ca regele animalelor
rage furios spre supuşi
toată ziua leneveşte la umbră
dar cea care vânează
şi controlează totul
este regina
leoaică!

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stupid

Nu-mi pare rău că te-am pierdut.
Imi pare rău c-am perceput
Târziu, un caracter perfid
Incoronat, erai stupid,
In mantie de cavaler
Cel mai frumos pe palier.
Adio-ti spun si nu regret.
Eşti in trecut, eu in prezent.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transformare

Am fost până- acum o vestală
În rochie albă de gală
De astăzi m-am încoronat
Regină-n Egipt venerat.

Aş vrea să-mi zidesc piramidă,
Azi timpul se-ncurcă-n hlamidă;
Nu cred în măriri şi căderi,
Doar piscuri în munţii severi.

Urcuşu-i abrupt, nu-i uşor,
În jos ameţeşti la izvor,
Dar vine o vreme când poţi
În lacul de munte să-înoţi.

poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de voroneţ

Albastru cu cap încoronat,
cu albastru tăiş fulgerător,
pe albastru l-a decapitat
peste nor, sub nor.
Albastru fără cap, a căzut,
nu el bineînţeles, trupul lui,
din văzut deveni nevăzut
înaintea şi-napoia norului
Albastru cel mare, din cer
cel pe dinlăuntru şi pe dinafară
ţinea în echilibru sever
secunda dimineţii şi pe cea de seară.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ACELEAŞI FLORI

Să nu te-atingi de versul meu
Nu-i saltimbanc si nici ateu
Eu stiu că l-am incoronat
Să-mi fie mie impărat
Iar eu un slujitor fidel
Respectă-mi sufletul din el.

Şi dacă cumva din plictis
In altă parte ai deschis
Oglindă-n gândul ce te-apasă
Mă lasă muza mea frumoasă.
Vom face casă impreună
Atunci când tu si eu de mână
Gândim la fel si neuroni
Aleg in vis aceleaşi flori!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respir aer mumifiat

respir aer mumifiat
încoronat printre sfinţi
de femeile cernite-n busuioc şi mir

în gând ţes ghirlande de stele
împietrind zbuciumul în largul adâncului
cioburi de cuvinte trimit raze reci
în bezna tăiată de lumina inimii

scapără lumini pe încheietura mâinii
spălând coloşii de ceaţă din priviri îngustate

muzica pulsului e mânată pe tărâm necunoscut
devenim frumoşi în jocul de flăcări al iadului nestins.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imanenta

Intr-un iluzoriu regat
Al celor mai zălude
Muze nude
Tu ai fi fost
Bufonul lor lipsit de rost.
Te-ar fi numit împărat
Si te-ar fi încoronat
In fiecare zi
Cu altă coroană de spini
Ca mugurii lor să n-apuce
Să înflorească
Hrănindu-se din sângele tău,
Pentru că până şi ele mai ţin
La dreapta rânduială
Ancestrală
(Stiu, pentru tine-i doar o nuanţă banală)
In care iubirea şi minciuna
Nu-s totuna.

poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amfore

Străbunii îşi îngroapă amforele
Separat; bogăţiile şi vasele
Pe care urmaşii urmaşilor le citiră curând
Ca pe nişte abecedare ale continuării pe pământ.

Lăsară de zestre Marea cea mare,
Braţul stâncos al Carpaţilor, cu aur şi sare,
Verdele câmpiei, aşezat pe umerii brazilor,
Tăria de cuget şi statornicia stejarilor.

Iscusinţa de a făuri o roată,
Vrednicia de a fi tras pe ea, pentru o cauză dreaptă,
De a fi încoronat cu fierul încins,
De a nu te lăsa vreodată învins.

Uniţi, român lângă român – fii cu adevărat stăpân,
Pentru cinstirea acestui pământ străbun.

hipersonet de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele minciunilor

Se făcea c-a fost odată,
Navigând dibaci pe net,
Printre ceşti cu apă plată
Un domn bine, cu magnet.

Şi, deşi a împlinit
Nişte ani din vârsta-a treia
Înşela neobosit
Şi minciuna, şi femeia.

Minciuna i-a zis femeii
- Şi pe tine te "traduce"?
- Mi-a jurat cândva pe zeii
Primăverilor uituce,

Că iubirea lui eternă
Mi-o fi pavăză şi scut,
Era doar o balivernă,
Pentru alta m-a vândut.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!