gazda

Demnitatea nu stă în gazdă.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Demnitate (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoală gazdă din pătuţ

Scoală gazdă din pătuţ
Şi ne dă un colăcuţ
Că mămuca n-o făcut,
Foc în vatră n-o avut,
Sâtă deasă n-o avut.

Când sâtă şi-o căpătat
Covata i s-o crăpat.
Ş-o sfădit mama pă tata
De ce n-o tomnit covata;
Când covata o tomnit
Cuptoriu i s-o urnit;
Când cuptoriu o liptit
Anu Nou o şi sosit.

Să ajungeţi multe sări
Ca sara din ia' sară
Şi ca zâua de mâni.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsă şi plasă, şi peşte, şi colibă şi într-un suflet alergă la gazda lui din oraş. Îi spuse despre norocul ce dase peste el şi începu a se găti să meargă la ostrov. Gazda se sili în toate chipurile să-l oprească de la această otărâre a sa. Fu peste putinţă. Îl trăgea aţa la rele. Până una alta, umplu gazdei două tocitori cu bani. Apoi luă cu dânsul covăţica de piatră şi două pungi pline, şi se duse la ostrov. Cum îl văzu măiastra, îl cunoscu. Înţelese ea că trebuie să fi dat el cu mâna în foc, şi-l chemă la dânsa. Acolo, cu prefăcături, cu marghiolii şi cu viclenii îl făcu de spuse cum are atâta stare. Şi fiindcă flăcăiandrul îşi pierduse capul cum ajunse lângă dânsa, se lăsă să fie mâglisit, şi măiastra îi şterse şi covăţica. Cum se făcu stăpână şi pe acest lucru, porunci slugilor sale să-l huiduiască ca p-o găgăuţă şi îl goni cu ruşine din ostrov. Când se văzu iarăşi dat afară şi înfruntat, nu se putu astâmpăra de necaz, cum de să nu se ţie el, ca să nu fie şi batjocorit, şi cu banii luaţi. Plecă iară la gazdă şi-i spuse toată şiretenia. Gazda îl povăţui să ia pe seama lui o tocitoare de bani din care îi lăsase să se apuce şi el de ceva şi să nu mai umble ca un pierde-vară după icre verzi. Eu nu voi, şi plecă în lume.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea e gazda ce îţi răsplăteşte vizita.

aforism de Dan Surducan (16 mai 2014)
Adăugat de Dan Surducan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremea aceasta, fratele cel mic, după ce se despărţi de fraţii săi, se duse, se duse, ca cuvântul din poveste ce d-aci încolo se găteşte, şi ajunse la oraşul unde îl scosese drumul pe care apucase el. Acolo daca sosi, trase la gazdă la un om al lui Dumnezeu. De câte ori se culca, de atâtea ori găsea câte o pungă cu galbeni la căpătâiul său când se scula. Ceru de la gazdă pe cineva care să-i arate lucrurile cele mai însemnate. După ce ocoli cruciş şi curmeziş tot oraşul, văzând tot ce era vrednic de văzut, ajunse la margine şi acolo era un ostrov. Iară daca vru a şti ce era acolo, călăuza se feri d-a-i spune.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămâi obişnuit, rămâi necunoscut. Şi în statutul tău de nimeni vine musafirul esenţial... în starea ta de nimeni, tu devii gazda.

Osho în Compasiunea, suprema înflorire a iubirii (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premierul Viorica Dăncilă s-a autoinvitat la summitul european de la Sibiu, dar a fost refuzată!

La oaspeţi, gazda li se-nchină,
De când e lumea şi pământul;
Lăsaţi-o, aşadar, să vină,
Dar... n-o lăsaţi să ia cuvântul!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte mult urăsc pe-o gazdă care / Ori prea e strâns, ori prea cu libov mare. / Că-n toate-i rău ce peste cumpăt trece, / Şi-i tot aşa de rău să faci să stea / Un om la tine, când el vrea să plece, / Pe cât de rău e să-l alungi când vrea / S-amâie drumul, vrând a-şi mai petrece!

Homer în Odiseea, cartea XV (1966), traducere de George Coşbuc
Adăugat de Soldatul de la Marathon, 26.09.2014
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii

Noi, românii,
dacă primim omenie,
omenie dăm.
Dacă primim duşmănie,
la sfadă nu stăm.
Pentru bună ospeţie,
pâine şi sare oferim.
Arătăm prietenie,
gazdă bună vrem să fim.
Aură de modestie
poartă pe cap tot românul.
A moştenit-o din vecie,
de la Decebal-bătrânul.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comentariu la comentarii: Când comentezi pe un site o poezie, o epigramă, un aforism, un citat al unui autor, este ca şi cum i-ai face o vizită acasă. O minima moralia, o minimă educaţie şi decenţă te obligă să te ştergi pe picioare la intrare, să nu intri pe covorul lui cu bocancii plini de noroi şi, mai ales, să nu te apuci să-l insulţi. Altfel, nu te mira dacă gazda te scoate afară cu prăjina!...

George Budoi în Critică şi critici (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!